Connect with us

Actualitate

REPORTAJ Vacanță în Umbria, frumusețea discretă a Italiei rurale: vin vechi, sate liniștite și arhitectură impresionantă

Publicat

pe

REPORTAJ Vacanță în Umbria, frumusețea discretă a Italiei rurale: vin vechi, sate liniștite și arhitectură impresionantă

Călătoria începe cu un refren vechi al lui Paolo Conte, ascultat în maşina închiriată pe aeroportul Fiumicino, într-o dimineaţă de toamnă. Versurile te însoţesc pe drumurile care duc spre Umbria, ca o promisiune de melancolie şi lumină caldă. Aici, între coline şi sate cocoţate pe stânci, Italia îşi dezvăluie chipul tăcut, departe de ritmul marilor oraşe. E o Italie care miroase a pământ, a trufe şi a vin, o Italie care îmbătrâneşte frumos, ca un portret în ulei uitat în pod.

Umbria, bijuteria ascunsă a Italiei. FOTO: Unsplash

Când avionul a atins pista la Fiumicino, soarele abia se ridica peste Roma. Aerul era moale, translucid, iar primele acorduri din „Via con me“ de Paolo Conte s-au potrivit perfect cu emoţia drumului ce urma. Am luat maşina închiriată – un Fiat 500 roşu – şi am pornit spre nord, lăsând în urmă aglomeraţia Capitalei. Pe măsură ce autostrada se îngusta, Roma se dizolva într-un decor rural.

În inima Umbriei

Umbria te primeşte fără grabă. Nu are stridenţa Toscanei sau agitaţia Rivierei. E un ţinut liniştit, unde zilele curg mai lent, iar cerul pare mereu aproape. Prima oprire: Montecchio, un sat cocoţat între coline, la fel de bătrân ca legendele care-l înconjoară. Străzile sunt înguste, pavate cu piatră cubică, iar clopotul bisericii răsună solemn la ora prânzului.

Vila în care aveam să stăm părea desprinsă dintr-un film italian vechi: ziduri din piatră, obloane, o bucătărie în aer liber şi o privelişte care îţi tăia respiraţia. Seara făceam grătar cu carne cumpărată de la o mică măcelărie locală, legumele veneau din piaţa săptămânală din sat, iar vinul – un roşu sec de Montefalco – completa ritualul.

Ziua, satele par pustii. Casele au obloanele trase, magazinele sunt închise, străzile goale. Ai impresia că viaţa se retrage înăuntrul zidurilor, aşteptând răcoarea serii. Când primele umbre dau târcoale gardurilor, totul revine la viaţă: maşinile navetiştilor umplu serpentinele ca un miriapod luminos, ferestrele prind viaţă, iar aerul se umple de miros de foc de lemne, semn de cină în familie. Umbria trăieşte după un ritm propriu, simplu şi vechi, ca o respiraţie adâncă după o zi lungă de muncă.

Oraşele pline (încă) de istorie

În Perugia, capitala regiunii, poti petrece o zi întreagă şi tot mai rămâne ceva nevizitat. Oraşul, cu aerul său aristocratic, îţi aminteşte că Umbria a fost mereu o punte între trecut şi prezent. În centrul vechi, mirosul de ciocolată te însoţeşte la fiecare pas. Piaţa IV Novembre e inima oraşului, cu Fontana Maggiore, una dintre cele mai frumoase fântâni medievale din Italia, şi cu Palazzo dei Priori, un palat gotic impunător care adăposteşte Galeria Naţională a Umbriei. Aici, lucrările lui Pietro Perugino şi Pinturicchio par să păstreze lumina secolelor trecute.

Dealurile molcome ale Italiei. FOTO: Unsplash

Ne-am oprit la o cafenea mică, cu vedere spre vale. Cea care ne-a servit era o tânără din Bacău, avea un zâmbet cald. Ne-a povestit că s-a mutat acolo de câţiva ani şi ne-a recomandat Spoleto, un oraş mai puţin cunoscut, dar plin de artă şi ziduri medievale. A fost una dintre acele întâlniri care îţi rămân în memorie, ca o notă discretă de umanitate într-o călătorie.

După Perugia, a venit Assisi – locul unde spiritualitatea şi turismul se ciocnesc. Străzile erau pline de pelerini, dar şi de tarabe cu suveniruri stridente: magneţi cu Sfântul Francisc, brelocuri luminoase, statuete colorate. Totuşi, când te depărtezi de centru şi intri într-o curte liniştită, simţi cum locul capătă altă vibraţie.

Bazilica di San Francesco, ridicată în secolul al XIII-lea deasupra mormântului sfântului, e un monument al credinţei şi al artei. În biserica superioară, frescele atribuite lui Giotto şi Cimabue au o simplitate care emoţionează – par naive, dar tocmai prin această sinceritate vizuală reuşesc să vorbească direct sufletului. Scenele din viaţa Sfântului Francisc nu impresionează prin fast, ci prin apropierea lor de uman, de fragil. Deasupra te aşteaptă Rocca Maggiore, cetatea medievală care veghează oraşul de sus. De acolo, panorama asupra văii Tescio e copleşitoare, iar lumina de toamnă însufleţeşte fiecare piatră.

Impunătorul Orvieto. FOTO: Unsplash

Într-o altă zi am vizitat Orvieto, oraşul agăţat pe o stâncă, unul dintre cele mai spectaculoase din Italia. Domul din Orvieto, cu faţada sa gotică decorată cu mozaicuri aurii şi frescele lui Luca Signorelli din Capela San Brizio, e un miracol de marmură şi lumină. Am coborât şi în catacombe, un labirint de tuneluri etrusce săpate în stâncă, unde istoria se insinuează în fiecare cotlon. Am vizitat şi Pozzo di San Patrizio, fântâna adâncă de 62 de metri, construită în secolul al XVI-lea pentru a asigura apa oraşului în caz de asediu – o capodoperă de inginerie renascentistă. Pe străduţe, multe case erau pustii, cu obloane căzute, cu afişe de vendesi îngălbenite. Am avut senzaţia stranie că Italia îmbătrâneşte, că satul tradiţional se stinge încet, lăsând loc turismului de sezon şi liniştii definitive.

Umbria e o regiune agrară, cu puţină industrie, dependentă de agricultură, vin şi turism. În oraşele mari există încă vitalitate, dar în satele mici, vitrinele goale şi uşile închise spun o poveste mai profundă despre schimbare şi timp.

Cascada, lacul şi drumul de întoarcere

Într-o dimineaţă am pornit spre sud, către Cascata delle Marmore, aproape de Terni. Cascada – una dintre cele mai înalte din Europa – este o capodoperă a ingineriei romane. Apa se prăvăleşte în trepte peste stânci albe, iar sunetul e hipnotic. Puţin mai departe, în Lacul Piediluco se oglindesc dealurile şi cerul.

Seara, am revenit la vila din Montecchio. Cerul era violet, iar în aer plutea miros de frunze arse şi must. Am deschis o sticlă de Orvieto Classico, am ascultat iar Paolo Conte şi am privit cum soarele se scufundă încet dincolo de dealuri.

A doua zi dimineaţă, drumul înapoi spre Roma a fost o reverie. Printre vii şi măslini, cu lumina toamnei filtrându-se prin geam, am simţit că las în urmă nu doar o regiune, ci o stare. Paolo Conte cânta în surdină, iar Italia, chiar şi cea care îmbătrâneşte, părea mai vie ca niciodată.

Satul care a amuțit

În inima Munţilor Martani, la 640 de metri altitudine, se află Scoppio, un cătun-fantomă din Umbria, uitat de lume şi de timp. Astăzi, doar opt oameni mai locuiesc în casele din jurul vechii așezări, iar ruinele sale, acoperite de iederă, păstrează amintirea unei comunităţi care a trăit aici timp de secole. Abandonat în anii ’50, după o serie de cutremure care au afectat grav structura caselor, Scoppio a fost lăsat pradă naturii. Ploile au erodat fundaţiile, vegetaţia a cucerit zidurile, iar drumul spre biserică a devenit o potecă umbrită de ferigi.

Scoppio, satul tăcut al Umbriei. FOTO: Wikipedia

El are o istorie veche, legată de familia nobiliară Arnolfi, care l-a stăpânit începând cu anul 1000. Numele său provine din latinescul scopulus, care înseamnă „stâncă“ – o referire directă la promontoriul stâncos pe care este construit, o formaţiune izolată ce domină Valea Matassa. În Evul Mediu, Scoppio era un mic castel fortificat, cu ziduri de apărare, o biserică dedicată Sfântului Petru şi câteva zeci de case din piatră. În zilele senine, de aici se pot vedea acoperişurile din Amelia şi colinele verzi ale Umbriei.

În 1710, satul număra 25 de familii. Oamenii trăiau din agricultură, cultivau grâu şi viţă-de-vie, creşteau vite şi mergeau duminica la biserică, unde clopotul răsuna peste vale. Dar după Al Doilea Război Mondial, izolarea a devenit o povară. Lipsa drumurilor moderne, a apei curente şi a electricităţii stabile a împins familiile tinere spre oraşele din apropiere – Acquasparta, Terni, Spoleto. Ultimele ferestre s-au închis în anii ’50, iar clopotul nu a mai bătut niciodată.

Borghi abbandonati

Astăzi, Scoppio este considerat unul dintre cele mai spectaculoase sate abandonate din Umbria. Autorităţile regionale l-au inclus pe lista „borghi abbandonati“ (sate părăsite), iar drumeţii pasionaţi de istorie şi fotografie îl caută pentru atmosfera sa melancolică. Drumul spre el se desprinde din şoseaua provincială 418, trece peste un viaduct nou şi se strecoară printre stejari. Nu există indicatoare – doar liniştea tot mai densă şi conturul ruinat al bisericii San Pietro, care pare să vegheze peste vale. În interiorul ei se mai păstrează câteva fragmente de frescă, atribuite pictorului spoletan Piermatteo Piergili.

Refugiul CAI din apropiere, administrat de Clubul Alpin Italian, oferea cândva posibilitatea de a înnopta în zonă, dar acum este închis. Ruinele sunt fragile, iar natura a cucerit aproape totul. Piaţa centrală e o poiană, iar zidurile prăbuşite par să se întoarcă încet în pământ. Privit de la distanţă, Scoppio pare încă viu: turnul mic al bisericii domină stânca, iar lumina apusului se joacă printre ferestrele fără geamuri. Dar de aproape, tăcerea e deplină. Se aud doar greierii şi foşnetul vântului.

Mănăstire din inima Umbriei. FOTO: Unsplash

În satele din jur, bătrânii mai vorbesc despre „satul care s-a stins în tăcere“. Unii spun că o epidemie de ciumă ar fi golit locul cu două secole în urmă, alţii evocă o noapte de foc şi panică, când un incendiu ar fi izbucnit „ca o explozie“ – uno scoppio –, mistuind totul. Mai există şi legenda clopotului care se aude singur în nopţile senine. Nimeni nu ştie dacă e vântul sau ecoul memoriei, dar în faţa ruinelor, printre ziduri prăbuşite şi sunetul propriilor paşi, e uşor să crezi că trecutul nu s-a pierdut cu totul.

Scoppio nu mai apare pe hărţi, dar rămâne o amintire vie a unei Italii rurale, simple, care nu s-a stins – doar s-a retras într-o formă de somn lung.

Tips & Tricks

CAZARE: optează pentru un agriturismo sau o vilă izolată pe coline – experienţa e mult mai autentică decât într-un hotel urban.

TRANSPORT: o maşină e obligatorie; satele sunt greu accesibile fără ea.

MÂNCARE: încearcă trufele negre de Norcia, ciocolata Perugina, brânzeturile locale şi carnea de porc umbro.

VINURI: Sagrantino di Montefalco (roşu) şi Orvieto Classico (alb) sunt emblematice pentru regiune.

CEL MAI FRUMOS MOMENT AL ZILEI: apusul.

MUZICA PENTRU DRUM: Paolo Conte, Lucio Dalla, Zucchero.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China

Publicat

pe

12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China

Un incendiu izbucnit la un bloc de apartamente din oraşul Shantou, în provincia Guangdong din sudul Chinei, s-a soldat cu moartea a 12 persoane, a relatat miercuri presa de stat, citând autorităţile locale, conform AFP.

Flăcările au izbucnit marţi seara în clădirea cu patru etaje, iar o anchetă este în desfăşurare pentru a determina cauza focului, potrivit agenţiei de ştiri Xinhua.

Imaginile postate pe rețelele sociale arată un incendiu intens la parterul clădirii şi un fum gros şi gri care iese de la ferestrele etajelor superioare, precum şi pompierii care acţionează pentru salvarea locuitorilor, scrie Agerpres.

Aproximativ 150 de metri pătraţi au fost afectaţi de incendiu, a relatat Xinhua.

Tragedia are loc după un incendiu care a devastat un complex rezidenţial din Hong Kong luna trecută, omorând 160 de persoane.

Incendii mortale au loc în mod regulat în China.

Douăzeci de persoane au murit la începutul lunii aprilie într-un incendiu la un azil de bătrâni din nordul Chinei.

Incendiul a izbucnit marţi seara. FOTO Captură X Shenzhen Daily

În luna ianuarie, un incendiu izbucnit la o piaţă de legume din Zhangjiakou, la nord-vest de Beijing, a omorât opt persoane şi a rănit alte 15.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate

Publicat

pe

Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate

Numeroase șosele montane din România sunt închise în perioada iernii, din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Pasul Vâlcan, drumul județean este transformat în pârtie, însă în lipsa zăpezii, autoritățile îi caută alte utilități.

Localnicii așteaptă să schieze din nou pe drumul județean din Pasul Vâlcan. Foto: Daniel Guță

În România, numeroase șosele montane sunt închise pe timpul iernii din cauza riscurilor cauzate de relief, declivitate și climă, dar și din cauza ineficienței deszăpezirii, în condițiile în care acestea sunt rar circulate.

În stațiunea Pasul Vâlcan, o șosea de patru kilometri primește însă, în fiecare iarnă, o altă utilitate. Este închisă din 15 noiembrie, iar odată cu primele ninsori devine pârtie de săniuș. În acest sezon, zăpada continuă să se lase așteptată, iar pe măsură ce ninsorile se împuținează, administratorii stațiunii se reorientează către alte oportunități turistice.

Iarna, pârtie în loc de drum

Drumul județean 664, care leagă municipiul Vulcan de Pasul Vâlcan, a fost asfaltat în ultimii ani de la poalele muntelui până pe creste, în trecătoarea aflată la peste 1.600 de metri altitudine, la limita județelor Hunedoara și Gorj.

La capătul celor opt kilometri, drumul montan este continuat de un drum forestier impracticabil, care coboară alți 10 kilometri spre localitatea Schela, din Gorj. În fosta zonă de frontieră dintre regiunile istorice Transilvania și Oltenia, urmele tranșeelor săpate în Primul Război Mondial și un ansamblu de monumente ridicate în cinstea eroilor români amintesc de bătăliile purtate aici de armatele română, austro-ungară și germană, în toamna anului 1916.

La aproape un secol de la desființarea vechii granițe, împrejurimile trecătorii din Munții Vâlcan au devenit stațiune turistică de interes local, vegheată de Vârful Straja (1.868 metri), emblema Munților Vâlcan și a stațiunii învecinate Straja. În timpul iernii, drumul din Pasul Vâlcan este oficial închis, din cauza pantelor abrupte de pe unele porțiuni, care, în condiții de îngheț, pot pune probleme șoferilor.

În județul Hunedoara, 27 de sectoare de drumuri, care însumează peste 260 de kilometri, sunt închise traficului rutier în perioada 15 noiembrie – 15 martie. Dintre acestea, drumul din Pasul Vâlcan a primit o utilitate nouă.

După așternerea primului strat de zăpadă, acesta este transformat într-o pârtie de săniuș de patru kilometri, care coboară în serpentine, prin pădure. În perioadele cu ninsori abundente, se poate schia aici (video), însă, în ultimii ani, zilele cu zăpadă au fost tot mai puține.

„Este o zonă turistică mai degrabă pentru localnici, care urcă în weekend doar pentru a fi aproape de munte sau pentru mișcare. Prețurile la telegondolă sunt accesibile, iar dacă ninge, coborârea cu sania este atractivă. Și plimbările pe jos sau pe schiuri sunt apreciate. Așteptăm cele câteva zile de ninsoare din acest sezon”, spune un localnic, pasionat de drumețiile montane.

Vara, pistă de longboard

Turiștii pot ajunge în mica stațiune cu telegondola construită cu fonduri de la Ministerul Turismului, în perioada 2009–2012. Investiția era estimată atunci la 33 de milioane de lei și promitea relansarea turismului în regiunea minieră afectată de declinul industrial.

După inaugurarea telegondolei, a fost modernizat și drumul forestier spre Pasul Vâlcan, însă turismul de iarnă a întâmpinat dificultăți, în lipsa pârtiilor amenajate, a locurilor de cazare din stațiune și a utilităților. Cu timpul, o parte dintre aceste probleme au fost rezolvate. Mai multe pensiuni au fost deschise în Vulcan, iar în stațiune au fost amenajate mici pârtii de schi, pe lângă șoseaua-pârtie care coboară pe sub instalațiile telegondolei. Unii proprietari de cabane au investit în utilități și închiriază camere la prețuri cuprinse între 200 și 350 de lei.

Competiție de longboard în Pasul Vâlcan. Foto: devastationlongboardcrew

După ultimele ierni blânde, autoritățile din Vulcan și-au schimbat însă planurile în privința dezvoltării stațiunii.

„Telegondola funcționează zilnic până la ora 16, iar turiștii o pot folosi contra unui bilet de 10 lei pe sens sau 15 lei dus-întors. Dacă vremea permite și este zăpadă, pot coborî cu săniile pe drumul închis circulației rutiere. În ultimii doi ani însă, zăpada din Pasul Vâlcan a apărut mai ales după sărbătorile de iarnă, când deja multă lume se gândea la primăvară. Prin urmare, nu am mai făcut investiții pentru sezonul rece. Cei care vin în Valea Jiului la schi pot merge la Straja, aflată în apropiere. Ne dorim ca Pasul Vâlcan să devină mai atractiv vara. Am găzduit o competiție de longboard și vom mai organiza astfel de evenimente”, spune primarul Cristian Merișanu.

Pasul Vâlcan are o istorie zbuciumată

Pasul Vâlcan din județul Hunedoara este o trecătoare din Carpați, situată la o altitudine de peste 1.600 de metri, care face legătura dintre Depresiunea Petroșani și Oltenia. În trecut, a avut un rol strategic important, fiind una dintre legăturile dintre Ardeal și sudul Carpaților. Trecătoarea păstrează urmele unui drum roman, iar în perioada medievală a fost scena unor lupte crâncene pentru oprirea invadatorilor otomani.

În anul 1986, la poalele muntelui, a fost amplasat Buzduganul din Vulcan, un monument din fier, cu o înălțime de aproape trei metri, ridicat în memoria cnejilor medievali Kendeffy (Cândea), considerați de istorici cei mai apropiați aliați ai lui Ioan de Hunedoara în luptele împotriva otomanilor, la mijlocul secolului al XV-lea.

„Din cele mai vechi timpuri, Pasul Vulcan a fost linia militară și de transport a Ungariei, apărată de cnezii lui Ioan de Hunedoara împotriva atacatorilor turci în jurul anului 1455, în lupte în care și-a pierdut viața Mihai Kendefy. Locuitorii județului Hunedoara au ridicat această coloană ca veșnică amintire a acestei glorioase lupte de apărare a frontierei, în al miilea an al descălecării”, arăta inscripția de pe monumentul din Vulcan.

În anii ’80, monumentul a fost îndepărtat și, cel mai probabil, topit ca fier vechi, din cauza faptului că inscripția era în limba maghiară.

Prin Pasul Vâlcan a trecut și Mihai Viteazul în anul 1600, în drumul său spre Viena. Potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, calul voievodului ar fi murit din cauza efortului. Statuia lui Mihai Viteazul, ridicată în stațiune, amintește de această legendă. Tot aici, în toamna anului 1916, au avut loc lupte între armatele română, austro-ungară și germană, soldate cu sute de morți pe culmile Munților Vâlcan.

Pasul Vâlcan, numit și Pasul Vulcan, a fost timp îndelungat loc de vamă și de târg, unde se întâlneau locuitorii celor două regiuni istorice. Importanța sa a început însă să scadă la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu construirea drumului prin Defileul Jiului, la poalele Munților Vâlcan și Parâng, și, mai târziu, a căii ferate din defileu.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”

Publicat

pe

Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”

Un medic dintr-un spital din Austria a fost concediat după ce a făcut o remarcă scandaloasă unui pacient obez clinic atunci când vorbea despre tratamentul de care are nevoie.

FOTO: Shutterstock

Potrivit Daily Mail, incidentul a  stârnit revoltă în rândul personalului și al autorităților sanitare.

Medicul, angajat la Spitalul de Stat Horn din Austria Inferioară, i-a spus pacientului că: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta aici”. Incidentul a fost tratat inițial ca o problemă internă, înainte de a se transforma într-un scandal major, potrivit presei locale.

Se pare că personalul spitalului a tras semnalul de alarmă după ce comentariul a fost făcut în timpul unei ședințe, ulterior fiind trimisă o scrisoare anonimă către publicația austriacă MeinBezirk, care detalia remarca și un mediu de lucru toxic.

Scrisoarea susținea că personalul de asistență medicală refuza din ce în ce mai mult să îl însoțească pe medic în vizitele medicale din cauza comportamentului său.

Agenția de Sănătate de Stat din Austria Inferioară a confirmat concedierea medicului în urma unei investigații interne. Decizia a fost confirmată pentru Heute după ce au fost făcute solicitări de informații.

Matthias Hofer, șeful de comunicare al agenției, a declarat că răspunsul a venit imediat după ce acuzația a devenit cunoscută.

„După ce incidentul a ieșit la lumină, persoana în cauză a fost imediat suspendată din funcție,” a spus Hofer. „În urma unei investigații a cazului, contractul de muncă i-a fost acum reziliat cu efect imediat.”

El a adăugat că astfel de declarații „contrazic în mod direct valorile noastre fundamentale, sunt de condamnat în cei mai fermi termeni și nu vor fi tolerate sub nicio formă de noi.”

Hofer a menționat că medicul fusese suspendat vinerea, dar întâlnirea formală pentru finalizarea demiterii sumare a putut avea loc abia marți, din cauza unei sărbători legale.

Scrisoarea trimisă publicației despre presupusa conduită a medicului mai spunea: „Acest comportament este o rușine pentru spitalul Horn și trebuie să aibă consecințe imediate.”

Andreas Riedl, șeful biroului de district al Camerei Muncii din Austria, a declarat că nu a fost depusă nicio plângere privind legislația muncii, dar a descris acuzația ca fiind profund tulburătoare.

Poliția a declarat că nu este implicată în prezent. Un purtător de cuvânt al poliției din Austria Inferioară, Stefan Loidl, a declarat pentru Heute: „Nu avem informații în acest caz până acum. Nu știm nici să fi fost depuse plângeri penale.”

Până în prezent, autoritățile nu au confirmat dacă fostul medic va suporta și alte consecințe profesionale sau legale în afara încetării contractului de muncă. Austria are legi stricte care interzic ideologia nazistă, simbolurile, justificările acesteia și renașterea nazismului.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China 12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China
Actualitateacum 2 ore

12 oameni au murit într-un incendiu la un bloc de apartamente din China

Un incendiu izbucnit la un bloc de apartamente din oraşul Shantou, în provincia Guangdong din sudul Chinei, s-a soldat cu...

Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate
Actualitateacum 7 ore

Stațiunea unicat din România, unde drumul închis devine pârtie. În lipsa zăpezii, a primit o nouă utilitate

Numeroase șosele montane din România sunt închise în perioada iernii, din cauza riscurilor pe care le prezintă. În Pasul Vâlcan,...

Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta” Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”
Actualitateacum 12 ore

Medic concediat în urma unei remarci scandaloase făcute unui pacient obez: „Doar Auschwitzul te-ar ajuta”

Un medic dintr-un spital din Austria a fost concediat după ce a făcut o remarcă scandaloasă unui pacient obez clinic atunci...

Ministrul Educaţiei propune un control parental riguros în locul interdicţiilor pentru TikTok în rândul adolescenţilor Ministrul Educaţiei propune un control parental riguros în locul interdicţiilor pentru TikTok în rândul adolescenţilor
Actualitateacum 17 ore

Ministrul Educaţiei propune un control parental riguros în locul interdicţiilor pentru TikTok în rândul adolescenţilor

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a pledat marţi pentru un control parental riguros în ceea ce priveşte accesul adolescenţilor...

Ministrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre creșterea salariului minim la Interviurile Adevărul. „Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai” Ministrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre creșterea salariului minim la Interviurile Adevărul. „Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai”
Politicaacum 18 ore

Ministrul Muncii, Florin Manole, vorbește despre creșterea salariului minim la Interviurile Adevărul. „Munca cinstită, onestă, legală trebuie să asigure un minim de trai”

Ministrul Muncii, Florin Manole, este invitatul Irinei Petraru la ,,Interviurile Adevărul”. Printre temele discutate se numără creșterea salariului minim, indexarea...

Kremlinul a primit un val de scrisori de la copii nemulțumiți de blocarea platformei Roblox în Rusia Kremlinul a primit un val de scrisori de la copii nemulțumiți de blocarea platformei Roblox în Rusia
Actualitateacum 18 ore

Kremlinul a primit un val de scrisori de la copii nemulțumiți de blocarea platformei Roblox în Rusia

Kremlinul a anunțat că a primit un val de scrisori de la copii nemulțumiți de blocarea platformei Roblox în Rusia,...

Dezmăț pe bani publici la Federația de Canotaj. Curtea de Conturi a finalizat controlul și a stabilit prejudiciul Dezmăț pe bani publici la Federația de Canotaj. Curtea de Conturi a finalizat controlul și a stabilit prejudiciul
Actualitateacum 18 ore

Dezmăț pe bani publici la Federația de Canotaj. Curtea de Conturi a finalizat controlul și a stabilit prejudiciul

Curtea de Conturi a finalizat raportul asupra banilor publici pe care i-au primit angajați ai Federației Române de Canotaj, ca...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro