Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamnă public continuarea absolut iresponsabilă a campaniei publice de decredibilizare a puterii judecătorești. Asociațiile de magistrați i-au transmis un mesaj și vicepremierului Oana Gheorghiu – considerând că decarațiile acesteia potrivit cărora plata pensiilor de serviciu s-ar realiza, luându-se bani de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la bugetul unui spital care nu are medicamente reprezintă o mostră de manipulare emoțională nocivă şi iresponsabilă, venită din vremurile negre ale stalinismului şi comunismului construit pe lupta de clasă.”

Magistrații susțin că scopul final al acestor acțiuni este „slăbirea magistraturii până în punctul în care puterea judecătorească nu va mai avea independența şi forța necesară pentru a-şi îndeplini rolul constituțional, acela de a garanta egalitatea în faţa legii şi dreptul la un proces echitabil al fiecărui cetăţean, pentru apărarea drepturilor şi libertăților sale fundamentale.”

Asociațiile profesionale ale magistraților condamnă ferm continuarea campaniei fără precedent îndreptate împotriva magistraților şi a puterii judecătorești şi subliniază că aceasta reprezintă un atac agresiv şi susţinut la adresa dreptului fiecărui cetăţean la o justiţie independentă.

Pe data de 30 iulie asociaţiile magistraţilor au subliniat că o asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești, acest linșaj public conducând la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești.

„Maniera de denigrare coordonată a profesiei a coborât discursul public la nivelul cel mai de jos al josniciei”

„Această campanie nu doar că a continuat, dar a culminat în ultima perioadă cu atacuri fără precedent la adresa instanţei supreme, precum şi cu declarații iresponsabile, incalificabile şi deosebit de periculoase venite de la vârful Statului Român, respectiv din partea vicepremierului şi reprezentanţilor partidelor din coaliţia de guvernare.

• 1. Atacurile la adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv prin campanii publice fără precedent de coalizare a opiniei publice împotriva judecătorilor instanţei supreme, reprezintă un atac direct la adresa democraţiei constituţionale, dat fiind rolul fundamental pe care această instanţă îl are în ierarhia instanţelor judecătoreşti.

Înalta Curte de Casaţie a avut, de-a lungul istoriei, şi trebuie să aibă şi în viitor, un rol fundamental în arhitectura statului român, fără de care nu există stat de drept şi democraţie constituţională. Atacurile directe şi vehemente la adresa instanţei supreme depăşesc cu mult limitele rezonabile şi acceptabile ale criticilor argumentate ale unor hotărâri judecătorești şi subminează încrederea cetăţenilor în întregul sistem judiciar.

Aceste atacuri sunt cu atât mai periculoase cu cât se înscriu în cadrul unei ample şi susţinute campanii de denigrare a puterii judecătorești în ansamblul său, campanie asupra căreia au tras un semnal puternic de alarmă şi asociaţiile europene ale magistraților, precum şi Reţeaua europeană a Consiliilor Judiciare, care, pe data de 22 august, a făcut un apel „la politicienii și instituțiile media din România să sprijine sistemul judiciar. Cel puțin, atacurile nefondate asupra sistemului judiciar și răspândirea dezinformării despre anumiți judecători trebuie să înceteze.”

• 2. Declaraţiile vicepremierului României, din data de 08.11.2025, doamna Oana Gheorghiu, potrivit cărora plata pensiilor de serviciu s-ar realiza luându-se bani de la gura unui copil care se culcă flămând sau de la bugetul unui spital care nu are medicamente reprezintă o mostră de manipulare emoțională nocivă şi iresponsabilă, venită din vremurile negre ale stalinismului şi comunismului construit pe lupta de clasă.

Declaraţiile făcute în calitate de vicepremier al României, reprezentant al Guvernului, nu sunt niciodată simple opinii personale, ci reflectă o conduită asumată la nivelul cel mai înalt în stat de subminare a încrederii în sistemul judiciar prin antagonizarea cetăţenilor faţă de categoria profesională a magistraţilor. După cum a arătat chiar Primul Ministru într-o intervenţie recentă la Digi24, „(…) una este să ai nişte păreri personale şi alta este să acţionezi în numele României”. Declaraţiile publice în calitate de vicepremier au fost făcute de la cel mai înalt nivel al Guvernului şi au rămas nesancţionate de acesta, legitimând aşadar acest tip de afirmaţii extrem de periculoase.

Astfel de declaraţii nu fac decât să inflameze opinia publică şi discursul public, excluzând de plano orice posibilitate de a se crea un climat calm pentru un dialog echilibrat cu privire la orice noi propuneri de reglementare referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor, fapt ce arată încă o dată că la nivelul Guvernului nu există nicio intenţie de dialog real, ci doar intenţia evidentă de a destabiliza violent şi ireversibil puterea judecătorească şi de a segrega societatea civilă.

• 3. Declaraţiile viceprimarului Timişoarei, reprezentantul unui partid politic din coaliţia de guvernare, din data de 07.11.2025, în sensul că „este un fenomen generalizat în România de judecătoare care ajung să se dateuiască cu interlopi sau tot felul de băieţi de genul ăsta, metoda loverboy de a corupe…vorbesc foarte serios…Şi aceste judecătoare ajung să fie şantajate de un interlop sau un băiat deştept dintr-o zonă sau alta şi ajung să controleze deciziile unui judecător” ating o culme a insolenţei şi iresponsabilităţii, greu de imaginat chiar în climatul de toxicitate şi ură ce caracterizează azi discursul public la adresa magistraturii.

O astfel de abordare publică absolut stupefiantă nu este doar un atac imund la adresa puterii judecătoreşti, în condiţiile în care, la nivelul anului 2020 în justiţie existau 73% femei şi 27% bărbaţi, iar declaraţiile viceprimarului Timişoarei, bărbat, vizează „un fenomen generalizat” privind o categorie profesională ai cărei reprezentanţi sunt preponderent femei. Declaraţiile viceprimarului sunt şi un atac impardonabil, josnic la adresa victimelor femei ale abuzurilor emoţionale sau sexuale pentru faptele reprobabile ale bărbaţilor care ajung să le şantajeze. Femeile victime ale unor abuzuri psihice sau fizice sunt discreditate, afirmându-se că nu ar fi responsabile în exercitarea unei profesii, prin plasarea vinei pentru abuz în sarcina victimei, mecanism atât de prevalent în discursul pe reţelele de socializare, însă absurd şi total iresponsabil atunci când este preluat de reprezentanţi de seamă ai partidelor politice din coaliţia de guvernare.

Dincolo de faptul că acest tip de discurs perpetuează traumele emoţionale sau fizice suferite de victimele reale ale abuzului, particularizarea sa la femeile dintr-o anumită categorie profesională distruge credibilitatea modului în care femeile îşi exercită profesia, creând impresia publicului că, în cazul de faţă, deciziile pronunţate de femeile judecător în general ar fi controlate de „un interlop sau un băiat deștept dintr-o zonă sau alta”. Această manieră de denigrare coordonată a profesiei a coborât discursul public la nivelul cel mai de jos al josniciei, fiind cu atât mai gravă cu cât atacurile împotriva magistraturii vin din partea celor mai înalţi reprezentanţi ai puterii politice şi statale, la nivel central şi local”, se arată în comunicatul transmis.

„Nu magistraţii, ci modul în care guvernanţii şi-au îndeplinit atribuţiile, a condus la situaţia bugetară actuală”

UNJR, AMR, AJADO şi APR reiterează cererea adresată reprezentanţilor puterii executive de a opri atacurile la adresa puterii judecătoreşti şi de a-şi îndeplini, în schimb, atribuţiile constituționale de bună guvernare.

„UNJR, AMR, AJADO şi APR vor folosi toate mijloacele legale împotriva unor astfel de atacuri, în condiţiile în care apelurile noastre publice pentru încetarea campaniei de denigrare a profesiei de magistrat, menită să ostilizeze cetăţenii faţă de această categorie profesională, nu doar că nu au încetat, dar au atins apogeul virulenţei, al discriminării degradante şi al josniciei.

Nu vom abdica niciodată de la apărarea independenţei justiţiei, oricât de intense, mizerabile şi prelungite ar fi atacurile la adresa acesteia şi indiferent din ce sfere politice sau sociale ar veni, pentru că fără justiţie liberă nici un om nu este liber”, a mai explicat AMR.

Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea

Și președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.”

Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.”

Sursă foto: Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI: