Premierul Ilie Bolojan a publicat aseară în Monitorul Oficial 3 decizii de constituire a unor grupuri de lucru și comitete, în funcție de interesele și prioritățile sale politice. Primul grup se referă la Justiție. Prin decizie a premierului Bolojan, liderul al PNL, șef al Executivului, a fost constituit, organizat și s-au decis atribuțiile „comitetului pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul Justiției”, așa cum cer susținătorii USR/ Rezist. 

Al doilea grup de lucru făcut de Ilie Bolojan se referă la implementarea principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat – Reforma 9, iar al treilea se referă la organizarea și funcționarea grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere.

După ce Recorder a publicat un documentar controversat despre starea justiției din România, tabăra „Rezist” s-a activat instantaneu, au fost declanșate proteste – care nu s-au bucurat, totuși, de prezența a „zeci de mii de oameni”, cum se anticipa – iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că vor fi „turate motoarele” și că va fi creat un grup de lucru care să analizeze legile justiției. 

Vârfurile de lance ale „Rezist” – organizațiile civice „Declic”, „Inițiativa România” şi „Corupția ucide” – i-au cerut lui Bolojan să modifice legile justiției, iar premierul României a ajuns la concluzia că un „grup de lucru” ar fi metoda ideală.

• Vineri – 19 decembrie 2025 – în Monitorul Oficial au fost publicat deciziile premierului de înființare a 3 grupuri de lucru, nu doar a grupului care ar trebui să analizeze legile justiției.
• Pe principul „noaptea ca hoții”, premierul Ilie Bolojan a semnat 3 decizii la foc automat, iar România este mai „bogată” cu 3 grupuri de lucru.

Decizia de înființare a comitetului pentru modificarea legilor justiției

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției este condus de reprezentantul Cancelariei premierului, iar din acesta fac parte reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Justiție.

Potrivit acestei decizii, Comitetul va propune „o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept”.

Încă nu se știe ce fel de măsuri vor fi propuse, cum va fi asigurată imparțialitatea și eficiența în actul de justiție, dar grupul de lucru poate demara „activitatea”.

Comitetul Interministerial pentru sprijinirea implementării „reformei 9”

Al doilea grup de lucru înființat „noaptea, ca hoții” de premierul Bolojan este Comitetul Interministerial pentru sprijinirea implementării reformei 9.

• Decizie privind organizarea și funcționarea Comitetului Interministerial pentru sprijinirea implementării Reformei 9 – Îmbunătățirea cadrului procedual de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat din componenta 14 – Buna guvernanță din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Decizie privind constituirea și funcționarea Grupului de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere

Cum două grupuri nu erau de ajuns, a apărut și al treilea în scenariu – Grupul de lucru pentru îmbunătățirea conectivității transfrontaliere.

După ce au chemat oamenii în stradă să protesteze pe tema justiției, ONG-urile Declic și Funky Citizens își trimit „experții” în grupul de lucru de la Guvern pentru modificarea legilor justiției.

• Cele două organizații anunță că „experți în domeniul justiției” vor participa la discuțiile guvernamentale, pentru ca proiectul să fie realizat „rapid, transparent și în favoarea cetățenilor”.
• Mai mult, ONG-urile susțin că vor duce la masa discuțiilor și semnăturile a aproximativ 200.000 de oameni strânse prin petiții online.

Încă nu se știe cine sunt acei „experți în domeniul justiției” care vor „rezolva” legislația din sistemul de justiție, dar reprezentanții Declic și Funky Citizens merg cu optimismul la purtător.

Cu ce se va ocupa comitetul pentru modificarea legilor justiției

Art. 1. — (1) Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ

• (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de președinte.
• (3) Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.
• (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

Art. 2. — (1) În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens.

• (2) La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate.
• (3) Membrii Comitetului vor putea fi asistați în cadrul întâlnirilor de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Art. 3. — Comitetul are următoarele atribuții principale:

• a) analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
• b) analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;
• c) organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
• d) solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
• e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie;
• f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Art. 4. — (1) Comitetul se reunește în ședință ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.

• (2) Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau în sistem online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.
• (3) Procesele-verbale ale ședințelor Comitetului sunt întocmite de către persoane desemnate din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.

Art. 5. — (1) Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

• (2) Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
• (3) Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.

RECOMANDAREA AUTORULUI: