Curtea de Apel București a prezentat într-un comunicat oficial dovezile care contrazic acuzațiile din documentarul Recorder, în special cele cu privire schimbarea completelor de judecată și repartizarea cauzelor. 

CAB afirmă că își desfășoară activitatea în baza „principiului legalității”, a „independenței judecătorului” și a „repartizării aleatorii a cauzelor”, iar orice măsură administrativă are „unic scop asigurarea continuității actului de justiție”.

Unul dintre aspectele prezentate de Curtea de Apel București este legat de „inamovibilitate”. Mai exact, instanța subliniază că „nicio mutare de la o instanță la alta, delegare sau detașare a unui judecător nu poate fi dispusă fără acordul acestuia”, prin invocarea garanției constituțională care „îl protejează împotriva oricărei ingerințe administrative”.

În ceea ce privește acuzația de „artificii procedurale”, CAB spune „în mod categoric” că „nu au existat modificări arbitrare, discreționare sau cu scopul influențării soluțiilor”, iar schimbările de complet au avut „exclusiv cauze obiective, prevăzute de lege”.

Schimbările de complet sunt prevăzute de cadrul legal și se stabilesc după „principii obiective”

CAB menționează că legea și regulamentele stabilesc expres când poate fi modificată componența completurilor.

Instituția subliniază că aceste situații nu sunt „o opțiune discreționară”, ci „consecința unor împrejurări obiective, care impun intervenții administrative obligatorii”. Instanța amintește regula stabilității completurilor pe parcursul anului, cu excepțiile prevăzute.

În comunicat sunt descrise, cu trimitere la legislația relevantă, situațiile tipice care produc modificări: pensionări și degrevări înainte de pensionare pentru redactări restante, promovări (inclusiv la ÎCCJ sau în funcții care implică detașare), concedii de maternitate și medicale prelungite, degrevări în dosare de complexitate deosebită pentru a preveni prescripția, integrarea judecătorilor nou promovați, suspendări dispuse de CSM, mutări între secții cu acord pentru echilibrarea volumului, precum și încetarea activității în instanță.

Măsurile Curții de Apel București au urmărit „exclusiv asigurarea continuității activității judiciare” și „respectarea dreptului justițiabililor la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

361 de modificări în trei ani

Curtea afirmă că pune la dispoziția publicului date și documente anexate comunicatului, despre care spune că „demonstrează fără echivoc” „caracterul obiectiv al modificărilor”, „lipsa oricărei intervenții selective sau nelegale” și „respectarea strictă a procedurilor prevăzute de lege”.

Potrivit centralizării CAB, în ultimii trei ani au existat 361 de modificări de completuri, într-o instanță care funcționează cu o schemă de 218 judecători. Instanța susține că aceste schimbări sunt „inerente funcționării normale” la un asemenea nivel.

CAB afirmă că cea mai mare parte a modificărilor a fost legată de integrarea în secții a judecătorilor nou veniți, urmată de pensionări/degrevări înainte de pensionare, promovări în carieră, reveniri după concedii, degrevări pentru cauze complexe și detașări.

Instanța insistă că acestea reflectă „dinamica resursei umane”, „drepturi profesionale și sociale” și „cerințe de management judiciar”, nu intervenții țintite pe dosare.

Doar trei dosare de corupție s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel

Pe tema care a alimentat cel mai puternic controversele publice, Curtea afirmă că în „marea majoritate a cazurilor” analizate pe trei ani „dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București”.

În cazul celorlalte dosare, prescripția era „iminentă”, situație în care „componența completului nu putea influența soluția impusă de lege”.

Instanța indică un total de 22 de dosare de corupție, dintre care, potrivit comunicatului, 19 ar fi fost prescrise la sesizarea CAB, iar doar trei s-ar fi prescris în cursul judecății la Curtea de Apel. Pentru acestea din urmă, CAB arată că prescripția a intervenit la „9 zile, 3 luni și 5 luni” de la sesizare, intervale pe care le consideră incompatibile cu ideea unei „manevre dilatorii”.

CAB mai spune că a fost învestită cu cauze vechi, „unele având fapte săvârșite cu 8–10 ani înainte”, și susține că, ori de câte ori au existat bunuri susceptibile de confiscare, a dispus „confiscare specială”, chiar dacă acțiunea penală a încetat prin prescripție, pentru a preveni „impunitatea economică”.

Cauzele prescripției, în versiunea CAB: legislativul și urmărirea penală, nu completurile

În comunicat, Curtea contestă explicit teza Recorder privind o situație „sistemică” de prescriere produsă prin schimbări de completuri și afirmă că realitatea „documentată” arată că modificările s-au făcut în temeiul legii și al ROIIJ și rămân verificabile ulterior.

CAB indică drept cauze principale ale prescripțiilor „pasivitatea legislativului” care nu ar fi corectat timp de patru ani textul din Codul penal referitor la întreruperea prescripției, în acord cu deciziile CCR, precum și „durata excesivă a urmăririi penale”, uneori cu trimiteri tardive în judecată.

Instanța subliniază că acestea sunt elemente anterioare sesizării Curții și „nu puteau fi corectate prin managementul completurilor”.

Instanța adaugă că prezentarea jurnalistică ar fi „rupt aceste date din context”, ar fi „ignorat dimensiunea statistică” și ar fi „prezentat excepționalul ca regulă”, cu efect de „decredibilizare” și „emoție publică artificială”.

Dosarul Vanghelie era deja prescris, când a ajuns la Curtea de Apel

În cazul dosarului în care inculpat a fost și Marian Vanghelie, CAB susține că, la momentul înregistrării la Curtea de Apel, faptele erau „deja prescrise încă din anul 2017”.

Așadar „nicio modificare de complet nu putea grăbi, întârzia sau evita o soluție” determinată juridic. CAB descrie schimbările de complet prin promovări și alte situații administrative, obiective și independente de natura cauzei.

Pentru cazul „B.”, invocat în documentar prin declarațiile fostului judecător Beșu, CAB spune că acuzația ar inversa semnificația soluției, deoarece instanța ar fi corectat un viciu de competență și ar fi prevenit, nu generat, riscul prescripției.

Curtea susține că menținerea judecății la o instanță necompetentă ar fi atras „nulitatea absolută” în apel și reluarea procesului, cu risc crescut de prescripție.

În al treilea exemplu, Curtea afirmă că modificările au rezultat din integrarea administrativă a unui judecător nou promovat, proces care ar fi vizat o întreagă ședință și mai multe completuri, nu „o cauză individuală”, iar interpretarea că schimbarea s-ar fi făcut „pentru un dosar” ignoră modul real de funcționare al instanței.

„Nu există nicio sesizare” privind presiuni, iar instanța invocă și supraîncărcarea

În mesajul către corpul magistraților și avocați, CAB afirmă că „în nicio împrejurare” funcția de conducere nu a fost folosită pentru a influența activitatea jurisdicțională, „ori pentru a exercita presiuni de orice natură”, adăugând: „Nu există nicio sesizare sau plângere care să reclame o astfel de conduită”.

În mesajul către public, Curtea declară că rămâne angajată în „legalitate, transparență și imparțialitate”, iar „orice afirmație contrară este infirmată de datele obiective și documentele oficiale”. În același timp, instanța punctează că judecătorii lucrează „într-un context de supraîncărcare semnificativă”, cu „resurse limitate”, dar că actul de justiție ar fi fost realizat cu „profesionalism” și „standardele de calitate”.

În concluzie, Curtea reia ideea că analiza pe trei ani arată cauze obiective ale modificărilor de completuri și că, în privința dosarelor de corupție din 2022–2025, CAB a fost sesizată „preponderent” cu cauze deja prescrise, iar în cele trei dosare unde prescripția a intervenit ulterior, intervalele de „9 zile, 3 luni și 5 luni” ar exclude responsabilitatea instanței.

Scandalul din justiție a fost declanșat de documentarul Recorder „Justiție capturată”, publicat în decembrie 2025, care a susținut, pe baza unor mărturii ale unor magistrați, că dosare mari, inclusiv de corupție, ar fi fost afectate de mecanisme interne din sistem, între care și schimbări de completuri și decizii administrative contestate.

FOTO: Gândul

Recomandarea autorului: