Connect with us

Breaking

ETF pe Sui, mai aproape de aprobare – Grayscale își actualizează dosarul la SEC

Publicat

pe

ETF pe Sui, mai aproape de aprobare – Grayscale își actualizează dosarul la SEC

Uneori, marile mișcări din finanțe nu se aud ca o ușă trântită, ci ca foșnetul unei hârtii întoarse pe birou. În cazul Grayscale, acel foșnet a însemnat o nouă versiune a documentației depuse la autoritatea americană de supraveghere, o amendare a formularului S-1 care, fără să promită nimic, arată că discuția merge înainte.

Pentru investitorul obișnuit, esența e simplă: se conturează un produs listat la bursă care ar oferi expunere la tokenul SUI, fără cont pe exchange și fără grija cheilor private.

ETF-urile cripto au început să pară, în ultimii ani, un fel de punte inevitabilă între două lumi care multă vreme s-au privit cu suspiciune. Pe de o parte, piața digitală, rapidă și nervoasă, care funcționează fără pauză. Pe de altă parte, piața clasică, reglementată, cu ore fixe, proceduri și o disciplină care, chiar dacă pare greoaie, dă siguranță unor jucători mari.

Pe acest fundal, Sui a ajuns să fie urmărit tot mai atent, iar Grayscale, un nume deja familiar în “împachetarea” expunerii la cripto în produse destinate investitorilor tradiționali, încearcă să transforme ceea ce era un trust tranzacționat OTC într-un ETF listat pe NYSE Arca.

De ce contează o amendare a formularului S-1

O amendare a formularului S-1 nu este o ștampilă de aprobare. E, mai degrabă, semnul că dosarul nu a fost lăsat într-un sertar. În mod obișnuit, un emitent depune prospectul, autoritatea cere clarificări, apoi apar completări, ajustări de formulare, detalii noi despre riscuri și despre felul în care produsul va funcționa zi de zi. Nu e spectaculos, dar e mecanismul prin care un instrument financiar ajunge, treptat, să fie suficient de clar pentru ca investitorul să știe exact ce cumpără.

În cazul unui ETF cripto, acest nivel de claritate e esențial pentru că produsul nu cumpără o poveste, ci urmărește un preț. În practică, investitorul nu cumpără tokenul direct, ci unități ale unui fond care deține tokenuri și calculează o valoare netă a activelor, adică acel reper zilnic la care ar trebui să se raporteze cotația de pe bursă.

Când mecanismele de creare și răscumpărare sunt bine gândite, diferența dintre prețul de piață și valoarea din spate rămâne, de regulă, mică. Când nu sunt, apar prime și discounturi care îți pot mușca din randament chiar și atunci când piața se mișcă în direcția așteptată.

Merită reținut și un lucru pe care îl simt foarte bine cei care au urmărit trusturile din zona cripto: trecerea de la un vehicul OTC la un ETF listat nu este doar o schimbare de vitrină. Este o schimbare de mecanism. În spate intră participanți autorizați, intră un arbitraj mai eficient, intră reguli de raportare și o infrastructură care, în teorie, reduce distorsiunile de preț.

Ce propune Grayscale: de la trust la un ETF cu componentă de staking

Una dintre ideile centrale din documentele actualizate este transformarea Grayscale Sui Trust într-un produs care, odată listat, ar urma să poarte numele Grayscale Sui Staking ETF. Diferența dintre aceste două forme nu e doar de terminologie. “Staking” sugerează că fondul nu s-ar limita la a deține SUI pasiv, ci ar putea participa la mecanismele rețelei Sui pentru a obține recompense.

Pentru cititorul care nu trăiește în jargon, staking-ul poate fi înțeles ca un fel de participare la funcționarea unei rețele proof-of-stake. Tokenurile sunt “angajate” în procesul de validare, iar în schimb pot genera recompense. Într-un scenariu ideal, astfel de recompense ar putea adăuga un mic plus de randament, sau ar putea compensa o parte din costurile de administrare.

Nu există însă nimic garantat aici. Randamentul depinde de regulile rețelei, de condițiile de piață, de comisioane, de modul concret în care operațiunea este implementată și de limitele impuse de reglementare.

În același timp, tocmai pentru că miza este mare, detaliile devin importante. În momentul de față, pentru public, unele componente rămân nefixate complet, cum ar fi nivelul final al comisionului de administrare sau identitatea furnizorului care ar realiza efectiv staking-ul. Pentru investitor, aceste nuanțe pot cântări decisiv. Un comision aparent mic devine semnificativ când produsul e ținut ani la rând, iar modul în care sunt gestionate recompensele poate diferenția un instrument solid de unul doar atrăgător în titluri.

Mecanismul din spate: cum ar arăta “motorul” unui ETF pe Sui

Un ETF pare, la suprafață, un simbol de bursă și o cotație. În spate, însă, este o rețea de roluri și responsabilități care țin produsul în viață. În documentația asociată acestui tip de vehicul apar, de regulă, un trustee, un administrator, un agent de transfer, un custodian pentru activele digitale și un prime broker care susține operațiunile.

Imaginea e ușor de tradus. Administratorul și agentul de transfer se ocupă de evidență, calcul, raportări și procese zilnice. Custodianul este instituția care păstrează efectiv tokenurile, cu proceduri stricte de securitate și control, pentru ca “cheile” să nu depindă de improvizații. Prime brokerul și restul infrastructurii asigură, prin fluxuri operaționale, că produsul poate funcționa ca un instrument bursier, cu ordine, decontări și raportări.

Tocmai aici se vede diferența dintre a cumpăra direct de pe un exchange și a cumpăra printr-un ETF. În primul caz, îți asumi integral custodia, tehnicul și riscurile operaționale. În al doilea, plătești un cost de administrare, dar primești o structură reglementată și proceduri care au sens pentru investitorii instituționali.

Un alt detaliu care merită explicat fără termeni greoi este diferența dintre piața OTC și o bursă majoră. Pe OTC, lichiditatea poate fi mai mică, iar distanța dintre prețul tranzacționat și valoarea activelor din spate se poate lărgi. Pe o bursă majoră, un ETF cu mecanism eficient de creare și răscumpărare are, în teorie, șanse mai mari să stea aproape de valoarea netă a activelor, tocmai pentru că arbitrajul devine mai simplu și mai rapid.

Staking într-un ETF: randament potențial, întrebări inevitabile

Ideea de staking într-un ETF sună atrăgător, dar aduce și un strat suplimentar de complexitate. În rețelele proof-of-stake, staking-ul vine la pachet cu reguli, perioade de blocare, riscuri tehnice și, în unele cazuri, penalizări dacă validatorii nu își fac treaba corect. Chiar dacă astfel de riscuri pot fi gestionate, ele trebuie explicate în prospect, pentru că investitorul cumpără un produs care promite transparență, nu mister.

Apar și întrebări de reglementare. Cum sunt încadrate recompensele, cum sunt distribuite în structura fondului, ce se întâmplă dacă apar schimbări de reguli care limitează staking-ul, cum este tratată fiscal componenta de recompense, ce efect are o eventuală perioadă de “unbonding” atunci când fondul trebuie să răspundă la răscumpărări. Într-o piață unde regulile se pot schimba rapid, aceste întrebări nu sunt capricii, ci diferența dintre un produs sustenabil și unul vulnerabil la surprize.

De ce Sui atrage atenția: tehnologie, ecosistem și o ambiție de “utilitate”

Sui este un blockchain relativ tânăr, dar a crescut în atenția pieței datorită unei combinații de promisiuni tehnice și de ambiție de ecosistem. În linii mari, proiectul mizează pe performanță, pe o arhitectură care urmărește să gestioneze tranzacții rapid și pe o abordare orientată spre aplicații care au nevoie de costuri mici și de timpi de execuție scurți.

Pentru publicul larg, poate fi utilă o comparație de bun-simț: în lumea cripto, unele rețele se mișcă precum autostrăzile vechi, aglomerate, unde fiecare accident blochează traficul. Altele încearcă să fie autostrăzi noi, cu benzi suplimentare și cu reguli care previn blocajele. Sui se prezintă ca parte din această a doua categorie, iar un ETF ar fi, inevitabil, un test de maturitate. Nu tehnologia singură aduce capital instituțional, ci combinația dintre tehnologie, lichiditate, infrastructură de custodie și un preț de referință care poate fi urmărit fără suspiciuni.

În plus, un ETF schimbă și felul în care un activ este privit. Dacă intră într-un produs listat, SUI ajunge pe ecranele unor investitori care nu urmăresc trenduri zilnice, ci rapoarte, comitete și reguli interne de risc. Chiar și fără o apreciere spectaculoasă a prețului, această schimbare de “public” poate conta pentru imagine și pentru maturizarea pieței.

Cum a ajuns piața aici: lecția ETF-urilor cripto din ultimii ani

Faptul că astăzi se discută despre ETF-uri pentru altcoins ar fi părut, nu demult, o exagerare. Piața a trecut însă printr-o etapă de învățare, uneori dureroasă, în care custodia a devenit industrie, supravegherea a devenit mai concretă, iar cererea instituțională a căpătat forme tot mai precise. A existat o perioadă în care produsele bazate pe derivate au fost, în ochii autorităților, un compromis acceptabil. A existat apoi presiunea pentru produse spot, care cer un control mai atent al modului în care se formează prețul.

Grayscale a avut propriul drum în această poveste. Trusturile sale au fost multă vreme vehicule cu tranzacționare OTC, iar piața a văzut, în diferite momente, cum aceste instrumente se depărtează de valoarea activelor din spate. Transformarea într-un ETF este, în acest sens, un pariu pe disciplină și pe un mecanism care poate ține prețul mai aproape de realitatea din spate. Nu e o promisiune că volatilitatea dispare, ci o promisiune că produsul funcționează mai “curat”, cu distorsiuni mai mici.

Ce spun documentele: un preț de referință, o oră fixă și două calendare care nu se potrivesc

Când un activ cripto intră într-un prospect, intră și într-un ritm. Cripto se tranzacționează permanent, dar un produs listat în SUA trebuie să aibă repere zilnice clare. De aceea, astfel de instrumente folosesc o rată de referință calculată la o oră fixă, de regulă la finalul sesiunii americane, pentru a stabili valoarea netă a activelor.

Această “fixare” explică un fenomen pe care investitorii îl văd adesea și îl interpretă greșit. Dacă piața cripto se mișcă puternic noaptea sau în weekend, cotația unui ETF nu poate reflecta instant acel lucru, pentru că bursa este închisă. În momentul redeschiderii, ajustarea se face brusc, iar investitorul are impresia unui salt neobișnuit. Nu e o anomalie, ci o diferență structurală între un activ 24/7 și o piață cu program.

Aici intră în scenă și mecanismul de creare și răscumpărare. Dacă participanții autorizați pot aduce SUI în fond și pot primi unități sau pot face operațiunea invers, se creează o presiune naturală de aliniere între preț și valoare. Când acest flux este eficient, diferențele se reduc. Când apar fricțiuni, distorsiunile pot crește. Tocmai de aceea, documentele insistă pe proceduri, pe definiții și pe riscuri.

Competiția din jurul Sui: un semn de interes, nu o garanție

Faptul că un nume ca Grayscale urmărește un ETF pe SUI nu înseamnă că piața va rămâne fără alternative. În ultimul an, mai mulți administratori de active au studiat ideea de a aduce expunere la altcoins sub formă de produse listate, iar Sui a intrat în această conversație. Competiția are o logică firească. Fiecare emitent vrea să fie printre primii care oferă un produs ușor de accesat, iar fiecare investitor vrea costuri cât mai mici și un mecanism cât mai eficient.

Există însă și partea mai puțin romantică. Nu toate produsele noi prind volum. Unele rămân în zona de nișă, altele dispar discret dacă nu atrag capital. De aceea, chiar dacă “valul” de dosare e un semn de interes, el nu trebuie confundat cu o garanție de succes.

Informațiile despre pașii făcuți de Grayscale și despre felul în care se mișcă dosarul la SEC au fost urmărite și prezentate pentru publicul din România de portalul de știri crypto în limba română, Cryptology.ro.

Ce se întâmplă cu piața când “dosarele” încep să se miște

De fiecare dată când apare o știre despre un ETF “mai aproape de aprobare”, piața are tendința să reacționeze înainte să existe un rezultat final. Uneori, reacția e alimentată de logică. Un ETF poate aduce acces mai simplu, poate crește lichiditatea și poate atrage investitori care nu ar cumpăra altfel direct din piața cripto. Alteori, reacția e pur și simplu anticipativă, un pariu pe un viitor care, deocamdată, e doar posibil.

În jurul acestor episoade apar și poziționări speculative, în special prin instrumente derivate. De aici poate veni volatilitatea: oamenii nu cumpără doar SUI, cumpără și povestea despre SUI, cu tot cu riscul ca povestea să se răstoarne dacă autoritatea cere clarificări suplimentare sau dacă procesul se prelungește.

E util să privim și diferența de mentalitate între cripto și lumea instituțională. Cripto trăiește din reacție rapidă și sentiment. Instituționalul trăiește din pași mărunți, din aprobări, din procese care nu se grăbesc nici când piața ar vrea. Acolo unde un investitor ar vrea un verdict în câteva zile, un regulator lucrează cu luni.

De ce aprobarea nu e un buton și ce ar însemna o listare

Aprobarea unui ETF cripto în SUA presupune mai multe straturi de acceptare, atât pentru prospect, cât și pentru regulile de listare. Chiar și atunci când un emitent își pregătește documentația cu grijă, autoritatea poate pune întrebări despre custodie, despre riscuri operaționale, despre integritatea mecanismelor de preț, despre capacitatea de supraveghere și despre scenariile în care piața se comportă imprevizibil.

Dacă listarea s-ar concretiza, pentru investitorul de retail ar fi, în primul rând, o simplificare. Expunerea la SUI ar putea fi cumpărată dintr-un cont de brokeraj obișnuit, fără portofel digital și fără grija administrării tehnice. În același timp, simplificarea vine cu propriile limite. Tranzacționarea ar avea loc în orele bursei, pot apărea diferențe temporare față de valoarea activelor, iar comisionul de administrare rămâne un cost real.

Aici e bine de spus limpede. Un ETF îți face accesul mai comod, dar nu îți scoate riscul din joc. SUI rămâne un activ volatil. Dacă piața scade, scade și produsul. Dacă ecosistemul are probleme, prețul reacționează. Dacă apetitul global pentru risc se strânge, un prospect bine scris nu poate ține prețul pe loc.

Sui, ETF-urile și semnalul către industrie

Dincolo de SUI în sine, acest dosar spune ceva despre direcția generală. Industria cripto se mută, încet, din zona de experimente în zona de produse standardizate. Asta înseamnă custodie clară, metodologii de evaluare, raportări și o relație inevitabilă cu reglementarea. Pentru unii, e un compromis. Pentru alții, e singura cale prin care capitalul mare intră fără să-și încalce propriile reguli interne.

Dacă un ETF spot pe SUI ar ajunge să fie listat, ar fi un semnal de maturizare pentru proiect, dar și un precedent care ar putea încuraja dosare similare pentru alte rețele. Nu e neapărat o victorie a unui proiect anume, ci un semn că piața încearcă să își construiască un vocabular comun cu finanțele tradiționale.

Într-o notă de interpretare care circulă și în presa locală, Mihai Popa, analist și editorialist la Cryptology.ro, a insistat că interesul pentru ETF-uri trebuie citit cu două lentile: una a accesului mai ușor pentru investitori și alta a riscului ca produsul să fie confundat cu o garanție de creștere.

Ce merită urmărit de aici înainte

Din punctul acesta, piața va privi mai atent la detalii decât la titluri. Dacă apar amendamente suplimentare, înseamnă că dialogul continuă. Dacă sunt clarificate comisionul de administrare și modul în care ar funcționa staking-ul, investitorii vor putea face comparații mai oneste cu alte produse. Dacă se conturează un calendar mai clar pentru pașii următori, speculația va încerca, ca de obicei, să ajungă înaintea verdictului.

Pentru publicul larg, episodul are și o valoare educativă. Cripto intră în lumea clasică nu printr-o revoluție, ci printr-o succesiune de acte, definiții și reguli. Pentru cine așteaptă un moment spectaculos, asta poate părea plictisitor. Pentru cine urmărește accesul și maturizarea pieței, e tocmai semnul că se construiește o infrastructură.

Dacă unda verde va veni, povestea nu se încheie, ci începe o etapă în care Sui va fi privit și ca proiect, și ca produs financiar. Iar în lumea produselor financiare, entuziasmul se măsoară în lichiditate, costuri și cât de fidel reușește instrumentul să urmeze ceea ce promite.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking

Tot mai mulți șoferi apelează la GPL, după ce motorina a sărit de 11 lei

Publicat

pe

Tot mai mulți șoferi apelează la GPL, după ce motorina a sărit de 11 lei

În contextul în care prețul motorinei e explodat și a sărit chiar și de 11 lei, tot mai mulți șoferi români își montează instalații de gaze pe mașini. Managerii de service-uri care montează aceste sisteme spun că numărul celor care apelează la aceste soluții s-a dublat în ultima perioadă, de când prețurile la motorină și benzină au explodat. Dacă până recent cei care își montau instalații GPL erau în majoritate taximetriști și șoferi ridesharing, în prezent sunt și șoferi obișnuiți care apelează la buteliile de gaz. O astfel de instalație pleacă de la 3.400 de lei.

„S-a dublat numărul de clienți în ultima perioadă, de când a crescut prețul motorinei. Pe fondul acesta suntem tot mai aglomerați. Aceste butelii nu pot fi montate oriunde, ci în portbagaj normal sau în locul roții de rezervă. Capacitățile variază de la 30 de litri până la 90 de litri de gaz”, a declarat, pentru Gândul, Cătălin Iancu, manager de service.

Specialistul ne-a spus și în cât timp se poate monta o instalație GPL, dar și costurile pentru acest sistem.

În cât timp se montează o instalație GPL

„Minimum de timp este de 4 ore, iar maximul este de 2-3 zile, în funcție de complexitatea montajului. O instalație medie pleacă de la 3.400 de lei și poate să ajungă la 15.000 de lei pentru o mașină foarte pretențioasă”, spune Cătălin Iancu.

Managerul de service mai explică faptul că în ultima perioadă a crescut numărul de montaje pentru cei care nu fac taximetrie sau ridesharing.

„O astfel de instalație se amortizează la 10 mii de kilometri parcurși. Instalațiile sunt foarte sigure și sunt autentificate de Registrul Auto Român. Toate elementele sunt venite din Uniunea Europeană și sunt omologate până la Euro 6, inclusiv. Atenție, aceste instalații nu se pot monta oriunde, ci în locuri omologate. Noi suntem de peste 20 de ani pe piață”, ne-a mai explicat specialistul în instalații GPL.

În ceea ce privește prețul la gaz, care în medie este 4 lei litrul, acesta a crescut, dar nu la fel de mult ca prețul la benzină și motorină.

Șofer: „Trebuie să găsim o variantă astfel încât să ne permitem să ne mai mișcăm cu mașina”

„La prețul combustibilului trebuie să găsim o variantă astfel încât să ne permitem să ne mai mișcăm cu mașina. Cred că voi amortiza investiția într-o perioadă de un an, ținând cont că nu fac taxi, ci conduc doar în interes personal. Cam 4 mii de lei mă costă această instalație”, ne-a spus un șofer care a decis recent să treacă mașina pe GPL.

În ceea ce privește prețurile la motorină și benzină, marți, acestea erau sărite de 11 lei respectiv 10 lei pe litru.

Cel mai mare câștigător al creșterii prețurilor carburanților din România este guvernul Bolojan, așa cum arată cifrele și încasările guvernului din accize și TVA. Practic, dintr-un preț de 10 lei pe litru, guvernul încasează mai bine de 6 lei, în vreme ce la operatorii comerciali ajunge mai puțin de 1 leu.

Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Restul este prețul petrolului pe piața internațională. Gândul a făcut calculele și explică modul în care se formează prețul carburantului, dar și cum reușește Guvernul Bolojan să se îmbogățească din accize și TVA. Guvernul a venit cu prima declarație despre măsurile de combatere a creșterii prețurilor la pompă și ar fi vorba de o plafonare pe lanțul comercial.

Citește AICI mai multe detalii despre prețul carburanților.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Breaking

„Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

Publicat

pe

„Trebuia ca cineva să-i aranjeze lui Nicușor o întâlnire privată cu Trump. Vizita Mirabelei în SUA nu era un eveniment de mediatizat”

Crin Antonescu, în emisiunea Marius Tucă Show de marți, 31 martie 2026, a comentat cu ton ironic și critic episodul în care președintele Nicușor Dan a fost prezentat în presă ca fiind protagonistul unui „mare summit” cu Donald Trump, subliniind că întâlnirea reală a fost de fapt foarte modestă și formală. Urmărește aici, integral emisiunea Marius Tucă Show 

Potrivit declarațiilor din emisiune, Antonescu a spus că nu are o problemă personală cu Nicușor Dan, ci cu „cei care vin și îmi spun ce mare summit a făcut el cu Trump”, când, de fapt, președintele român a reușit doar o strângere de mână rapidă, aproape forțată, într‑o formă de „salut degradant” în care a fost împins de un ofițer de securitate. Antonescu a mai subliniat că, dacă nu reușești să obții măcar trei minute de tet‑à‑tet, o poză decentă sau o discuție minimă, atunci nu poți vorbi de „summit”

„Deci eu n-am o problemă cu Nicușor Dan, dar eu am o problemă cu cine vine să-mi spună ce mare summit a făcut el cu Trump, când Trump abia a dat mâna cu el și Nicușor Dan a fost împins de cei de la securitate. Ce îi reproșez, dacă e să îi reproșez, este așa, dacă n-am reușit să aranjez, că asta se aranjează trei minute să stau cu el, să dau mâna, să fac o poză sau să am un tet‑à‑tet, asta e. Îmi văd de treabă cu decență” , spune Crin Antonescu 

În aceeași linie, Antonescu a ironizat mediatizarea dezechilibrată a unor gesturi simbolice, cum ar fi prezența domanei Mirabela care citește o replică de două minute, transformând‑o într‑un „mare eveniment” al României, la fel de artificial ca și „summitul” cu Trump.

Crin Antonescu: „Dacă n-am nimic cu Nicușor Dan, cu atât mai puțin am cu doamna Mirabela. Ok, a fost o acțiune, o mediatizăm. A fost femeia acolo, a stat pe un scaun, a citit o chestie, două minute. Ok…”

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Breaking

Cum identifici medicamentele false

Publicat

pe

Cum identifici medicamentele false

Autoritățile române trag un semnal de alarmă și aduc în atenție faptul că jumătate dintre medicamentele vândute online sunt contrafăcute. Unele dintre ele nu conțin substanța activă, iar altele pot conține ingrediente toxice. Astfel de tratamente, indiferent de natura lor (pentru slăbit, diabet, diverse afecțiuni și boli), pot face mai mult rău decât bine. Iată cum identifici medicamentele false.

Pe listă se află siropuri, capsule, tablete, dar și pliculețe care în interior ar putea să nu conțină substanțele active. Altfel, unele medicamente contrafăcute, care sunt vândute pe internet, pot conține ingrediente toxice pentru organism. La o scurtă căutare pe internet, putem găsi medicamente cu diverse întrebuințări. Unele sunt vândute online chiar și sub forma unor „leacuri miraculoase”. Dar care, în realitate, pot face mai mult rău decât bine.

Cum identifici medicamentele false

Tot la o scurtă căutare pe internet, pot fi găsite site-uri care comercializează tratamente care, în mod normal, ar trebui eliberate sub o prescripție medicală. Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice, explică faptul că jumătate dintre astfel de medicamente sunt de proveniență asiatică. În special China și India, precizează comisarul șef.

„Majoritatea provin din Asia, în special China şi India, substanţe active sau chiar medicamente propriu- zise. Medicamente falsificate de principiu am descoperit din categoria celor pentru disfuncţii sau hormoni de creştere, steroizi, dar în principal vânzarea neautorizată de medicamente vizează medicamentele foarte scumpe, destinate tratării de boli grave”, explică Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice, conform Observatornews.ro.

Cum identifici medicamentele false?

Totuși, cum identifici medicamentele false? Astfel de medicamente sunt achiziționate din mai multe motive de către utilizatori. Pe primul loc se află motivul lipsei unui anumit medicament. Apoi, lista este completată de problemele legate de bani și disperarea, spune Rozalina Lăpăpadatu, preşedinte Asociaţuia Pacienţilor cu afecţiuni autoimune.

„Acele substanțe active, care ar trebui să se regăsească în produsele farmaceutice, s-ar putea să fie cu totul altceva, să fie pe afară vopsit gardul și înăuntru leopardul”, spune Sorin Mierlea, preşedinte InfoCons.

Astfel de medicamente, indiferent de natura lor, pot agrava problemele de sănătate. Acest aspect a fost expus și de Beatrice Speteanu, farmacist.

„Cele mai frecvente cazuri au fost cele în care şi-au comandat online anumite injecţii pe care le folosesc pentru slăbit şi ne întrebau dacă e culoarea bună, nu e culoarea bună. Bolnavi oncologici care şi-au comandat direct din India anumite medicamente cu un preţ de 6 ori mai mic decât al nostru”, explică Beatrice Speteanu, farmacist.

Autoritățile române au descoperit că jumătate dintre medicamentele vândute online sunt contrafăcute

Gabriel Nistor, medic infecționist Matei Balș, explică faptul că unele dintre persoanele care consumă medicamente din surse necunoscute pot prezenta probleme de sănătate. El precizează că „se poate ajunge în cazuri extreme până și la deces”.

În farmacie există scanarea OSMR.

„În farmacie, avem cel mai bun instrument de verificare: scanarea OSMR. Prin scanarea finală, acel medicament este scos din circuit din momentul în care a ieşit pe uşa fabricii şi putem verifica dacă cumva a mai existat în altă ţară codul duplicat. Dacă a mai fost scanat sau dacă medicamentul este conform”, a spus Beatrice Speteanu, farmacist.

Desigur, consumatorul trebuie să fie foarte atent la sursele de unde cumpără astfel de medicamente / tratamente. Președintele InfoCons precizează că poate fi accesat site-ul mfinante.ro pentru a verifica dacă firma respectivă există. De altfel, este indicat să fie consultat medicul sau farmacistul înainte de achiziționarea unui astfel de tratament.

Autorul recomandă:

Sursă foto: Envato

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Stiri calde

Reforma vamală în România și în Uniunea Europeană, un proces de modernizare în plină desfășurare Reforma vamală în România și în Uniunea Europeană, un proces de modernizare în plină desfășurare
Actualitateacum 3 ore

Reforma vamală în România și în Uniunea Europeană, un proces de modernizare în plină desfășurare

Reforma sistemului vamal reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative recente ale Uniunii Europene apărută ca răspuns la transformările profunde...

Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026 Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026
Actualitateacum 5 ore

Compania Românească producătoare de profile PVC, Klass Coating System, prezentă la FENSTERBAU FRONTALE 2026

În perioada 24-27 martie 2026, orașul Nürnberg, Germania, a fost din nou punctul central al industriei internaționale a ferestrelor, ușilor...

Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor
Actualitateacum 10 ore

Polițiștii din Târnăveni au sesizat Protecția Copilului privind cele două fetițe de 4 și 5 ani, dispărute de acasă. DGASPC va evalua situația lor

Polițiștii din Târnăveni, Mureș, au sesizat DGASPC Mureș după ce cele două fetițe, de 4 și 5 ani, dispărute de...

„Tunetul coreean” intră în dotarea Armatei Române: primul obuzier K9 autopropulsat, gata de livrare „Tunetul coreean” intră în dotarea Armatei Române: primul obuzier K9 autopropulsat, gata de livrare
Actualitateacum 16 ore

„Tunetul coreean” intră în dotarea Armatei Române: primul obuzier K9 autopropulsat, gata de livrare

Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a ieșit oficial de pe linia de producție a companiei sud-coreene...

Iranul a atacat cu drone un petrolier gigant kuweitian în largul coastei Dubaiului. Sunt deversări de petrol în apele din jur Iranul a atacat cu drone un petrolier gigant kuweitian în largul coastei Dubaiului. Sunt deversări de petrol în apele din jur
Actualitateacum 22 de ore

Iranul a atacat cu drone un petrolier gigant kuweitian în largul coastei Dubaiului. Sunt deversări de petrol în apele din jur

Iranul a atacat și a dat foc unui petrolier în largul coastei Dubaiului, în timp ce Donald Trump a avertizat...

Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie
Actualitateacum o zi

Ce NU ar trebui să mai mănânci – avertismentul unui expert care a analizat tot ce punem în farfurie

Dr. Mark Hyman, unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai nutriției la nivel global, autor a peste 13 cărți și...

NATO interceptează a patra rachetă lansată din Iran spre Turcia. Sistemele Patriot, din nou activate NATO interceptează a patra rachetă lansată din Iran spre Turcia. Sistemele Patriot, din nou activate
Actualitateacum o zi

NATO interceptează a patra rachetă lansată din Iran spre Turcia. Sistemele Patriot, din nou activate

O rachetă balistică lansată din Iran, care a pătruns în spațiul aerian al Turciei, a fost neutralizată de sistemele de...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro