Breaking
Patrick André de Hillerin: În penibil cu satelitul
Dacă nu se năștea în urmă cu aproape 41 de ani, Radu Miruță ar fi trebuit inventat. Inventat, plămădit în lut sau coclit în lemn, însuflețit de vreo zână și trimis în lume să-și facă un rost.
Oficial, în acte, Radu Miruță figurează ca născut pe 8 aprilie. Dar sunt aproape convins că a venit pe lume pe 1 aprilie, dar părinții au mai așteptat câteva zile până să-l declare, ca să nu se prindă lumea din prima ce mare păcăleală e băiatul.
Orice grup, chiar și un guvern, are un membru care devine, încet-încet, ținta tuturor miștourilor. Guvernul Bolojan are doi astfel de membri: pe ministrul Apărării, Radu Miruță, și pe Radu Miruță, vice prim-ministru.
Am văzut pe TikTok un cetățean care, pentru a obține atenție și recompense financiare, se lovea în cap fie cu o tablă pentru prăjit pâinea, fie cu un capac metalic de oală, fie cu o lopată. Cu cât mai gros obiectul cu care se lovea, cu atât mai substanțială recompensa primită. Radu Miruță este varianta ministerială a acelui cetățean. Doar că în loc să-și dozeze efortul de a-și face singur rău, domnul vicepremier se lovește insistent direct cu lopata. După care rânjește cu toată dantura la public și țipă fericit: „Fake news, fake news! Nu ați văzut ceea ce tocmai ați văzut!”.
Vreo 7-8 ani am auzit una dintre cele mai proaste scuze pentru acțiunile unor membri ai guvernului. Ni s-a tot spus că ei făceau lucruri bune, dar nu comunicau, sau comunicau prost.
Despre Radu Miruță nu se poate spune că n-ar comunica sau că ar comunica puțin. Dimpotrivă. Comunică mult, chiar excesiv. Dar și foarte-foarte prost, în același timp.
De când a intrat în guvern, ca ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță a început să se filmeze, să se înregistreze și să se difuzeze. Din cele patru domenii pe care le păstorea (economia, digitalizarea, antreprenoriatul și turismul), Miruță s-a ocupat doar de unul pentru care nu fusese mandatat de nimeni: vânzarea cât mai rapidă a resurselor naturale ale României. Chiar și când s-a dus la o întâlnire internațională despre turism (unde a cerșit organizatorilor să-i plătească masa și casa), Miruță nu s-a ocupat decât să găsească eventuali cumpărători pentru zăcămintele de grafit.
2025 a fost un an prost pentru turismul din România, dar ministrul (și al) Turismului, Radu Miruță, nu a făcut absolut nimic pentru a nu lăsa acest domeniu să se îndrepte spre prăpastie.
Digitalizarea, de care trebuia să se ocupe tot ministrul Miruță, este, în continuare, o mare necunoscută. Nu există un proiect coerent pentru transformarea administrației publice românești în una digitalizată, nu există niște etape clare, niște termene limită care să fie respectate, nu există un obiectiv, o țintă bine definită. Sunt câteva proiecte disparate care, cel mai probabil, vor duce la un haos și mai mare, cu baze de date care nu comunică între ele, cu sisteme care nu funcționează integrat, cu soluții tehnice care intră în conflict la prima interacțiune și cu servere atât de prost dimensionate încât pică la prima solicitare moderată.
Despre antreprenoriat ce am mai avea de spus? 2025, în a doua parte a sa, de când domnul Miruță a început să se ocupe de Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism, a fost un an catastrofal pentru micii antreprenori, cu 75.000 de firme radiate și 20.000 care și-au suspendat activitatea.
În termeni reali, atâta vreme cât a fost ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Măruță a fost un dezastru ambulant. Dar a ambulat cărând după el, mereu, o echipă de filmare care l-a imortalizat pentru eternitate. Să înregistrezi nimicul, să faci găunoșenia să dea pe dinafară, asta da performanță profesională. Bravo, băieți!
De când a ajuns ministru al Apărării și vicepremier, Radu Miruță a început să vorbească și mai mult, și mai des, și mai fără rost ca înainte.
Apare la televizor, oriunde, aproape zilnic, și aruncă în populație cu declarații. Există două constante: nu vrea ca românii să știe care sunt sumele pe care România le-a cheltuit pentru ajutorarea Ucrainei și ascunde destinația celor 16,7 de miliarde de euro pe care le-au împrumutat în numele nostru prin programul SAFE.
La fiecare ieșire publică, Radu Miruță aruncă și câte o enormitate, fără să gândească prea mult sau chiar deloc. Declară că există posibilitatea ca România să trimită trupe militare în Groenlanda, anunță că vrea satelit, vorbește despre plata medicilor în funcție de gradul spitalului, inducând ideea că în spitalele din provincie medicii nu merită salarii prea mari, compară bugetul unei echipe de fotbal cu bugetul unui întreg club sportiv, cu 32 de secții, 2.125 de sportivi legitimați, 212 antrenori și tehnicieni, care aduce României, în fiecare an, câteva medalii mondiale și europene plus, la fiecare 4 ani, ceva medalii olimpice. Realmente, aproape fiecare ieșire publică a lui Radu Miruță marchează și emiterea câte unei gogomănii.
După care, dându-și seama că a comis-o, acest membru de bază al USR face cel mai stupid lucru cu putință: elimină din înregistrări bucățile incriminate și decretează că ele pur și simplu nu au existat. Este un comportament de o prostie revoltătoare, căci înregistrările originale continuă să existe, iar nepriceperea domnului Miruță nu dispare prin simpla negare neplauzibilă a adevărului.
La cat de mult stă prin studiouri de televiziune, în declarații pentru presă și în înregistrări de imagine realizate de propria echipă, pe Radu Miruță nu prea-l găsești la muncă niciodată. E mai mereu dus în penibil cu satelitul, să-și mai adauge vreo poză în albumul viitoarelor campanii electorale. Chiar și când s-a deplasat în Elveția, ca reprezentant al României la ceremoniile de comemorare a victimelor incendiului-accident din clubul din Crans-Montana, Radu Miruță nu s-a putut abține și a postat doar fotografii care-l înfățișa gudurându-se pe lângă mai mării Europei.
Timp să ne dovedească faptul că este competent domnul Miruță a avut suficient până acum. Din păcate mai ales pentru noi, dar și pentru el, l-a pierdut dovedindu-ne că e daună totală.
AUTORUL RECOMANDĂ
Breaking
Ilie Bolojan, mesaj pentru cei care au ieșit astăzi în stradă să-l susțină. Ce le-a transmis premierul, cu 2 zile înainte de moțiunea de cenzură
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de mulțumire, duminică seară, pe rețelele de socializare, celor care au ieșit astăzi în stradă să-l susțină, cu două zile înainte de moțiunea de cenzură.
„Vă mulțumesc celor care și azi, în piețe și în online, m-ați sprijinit. Așa cum am spus, înțeleg acest sprijin ca unul pentru modernizarea României, o țară fără privilegii, cu un stat eficient, care își respectă cetățenii. Respect pentru România!”, scrie premierul, duminică, pe Facebook.
Aproximativ 1.000 de bucureșteni și peste 1.500 de orădeni au ieșit în stradă, duminică, pentru a-l susține pe premierul Ilie Bolojan.
Marți, 5 mai, va fi supusă votului moțiunea de cenzura împotriva Guvernului Bolojan, inițiată de PSD și AUR.
Autorul mai recomandă:
La Oradea, mitingul “spontan” pro-Bolojan a fost de fapt organizat de PNL. Organizația liberală Bihor a mobilizat tot activul de partid: prefect, primari, consilieri sau membri simpli. Mulți au fost aduși cu autocarele din județ. Gândul publică imaginile cu toți cei implicați
Omul lui Bolojan din Oradea anunță 4.000 de participanți la mitingul în Oradea. Presa relatează că sunt 1.500
Ciprian Ciucu s-a alăturat manifestației din Piața Victoriei: „Vreau să le mulțumesc oamenilor că sunt alături de Ilie Bolojan”
Incident la miting: Un trecător a strigat „demisia”, participanții au ripostat cu „Bolojan”. Au intervenit jandarmii
Primul incident la mitingul pro-Bolojan. Un bărbat în fustă, gonit de ceilalți manifestanți: Pleacă de aici! Aici sunt oameni normali
După aproape 3 ore și nici măcar 1.000 de oameni strânși, mitingul pro-Bolojan din Piața Victoriei se apropie de final. Oamenii au început să plece
Breaking
Cinci copii din Austria au fost răniți de explozia unei „relicve de război”, aflată sub un foc de tabără
Cinci copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani au fost răniţi, sâmbătă seara, în nordul Austriei, atunci când o „relicvă de război” care se afla sub focul lor de tabără a explodat, a anunţat Poliţia.
Gravitatea rănilor suferite de copii nu a fost clară imediat, a declarat Poliţia, care a adăugat că aceştia au fost duşi la un spital de copii din oraşul Linz, aflat în apropiere.
FOTO – Caracter ilustrativ
Copiii făceau parte dintr-un grup venit în vizită din altă zonă a aceluiaşi land, Austria Superioară, iar incidentul a avut loc într-o zonă a satului St Oswald bei Freistadt, unde grupuri organizate de tineri îşi instalează adesea taberele, a declarat un purtător de cuvânt al Poliţiei, citat de Agerpres.
După explozie, anchetatorii au inspectat o vatră adiacentă şi a găsit un alt obiect care conţinea explozibili pe care l-a descris drept „relicvă de război”, iar o unitate de dezamorsare a bombelor a fost chemată să se ocupe de el, au declarat poliţiștii, prin intermediul unui comunicat.
„În prezent, se desfăşoară anchete pentru a determina cum au ajuns relicvele de război sub zona focului de tabără”, se adaugă în comunicat.
Deşi bombe din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial continuă să fie descoperite în Austria, în special în cursul excavaţiilor pentru lucrări de construcţie, accidente precum cel de sâmbătă seară sunt rare.
Cum a reacționat un botoșănean, după ce a descoperit un PROIECTIL în fața casei sale. Bărbatul săpa o groapă pentru a planta un copac
Arsenal descoperit în Argeş. 600 de bombe cu aruncător scoase la suprafaţă de un detector de metale
PROIECTIL din timpul războiului, găsit într-o pădure din Botoşani. Ce au descoperit pirotehniștii: „Putea exploda la orice atingere mecanică”
Breaking
Institutul Wiesel critică dur comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu: „Ce a avut în minte administrația locală?”
Ion Gavrilă Ogoranu a fost comemorat sâmbătă, 2 mai 2026, în satul Galtiu din județul Alba, în cadrul unui eveniment la care au participat zeci de persoane, inclusiv simpatizanți ai Mișcarea Legionară. Ceremonia, desfășurată în fața bisericii și în cimitir, a inclus și dezvelirea unei plăci memoriale, ceea ce a stârnit reacții critice din partea Institutul Wiesel, care acuză autoritățile locale că au permis o formă de omagiere publică a unui fost membru al unei organizații fasciste.
Institutul Wiesel critică dur comemorarea lui Ion Gavrilă Ogoranu
Institutul Wiesel a condamnat public desfășurarea evenimentului și, mai ales, aprobarea acestuia de către administrația locală.
Directorul instituției, Alexandru Florian, a afirmat că mai multe indicii semnalate în spațiul public arată caracterul omagial al evenimentului, invocând prezența unor simboluri, a unor cântece asociate Mișcării Legionare și participarea unor reprezentanți ai clerului.
„Chiar dacă nu erau vizibile în mod explicit, semnalele erau acolo. Elementele apărute în presă sugerează clar o intenție de omagiere. Cea mai mare problemă rămâne însă placa memorială și faptul că un astfel de eveniment a fost permis în spațiul public”, a transmis Alexandru Florian, pentru G4Media.
Reprezentantul Institutului a ridicat și problema responsabilității administrației locale, criticând aprobarea unui astfel de demers public.
„Ce a avut în minte administrația locală atunci când a aprobat memorializarea publică a unui militant activ al unei formațiuni politice fasciste din România?”, a întrebat Alexandru Florian.
Zeci de persoane prezente la eveniment
Comemorarea a fost organizată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, o structură cunoscută pentru poziționări favorabile sau asociate simbolic cu Mișcarea Legionară. Președintele fundației, Corloian Baciu, a fost surprins în 2024 la Tâncăbești, unde a fost fotografiat făcând un gest asociat cu simbolistica legionară, în apropierea locului unde a fost executat liderul mișcării, Corneliu Zelea Codreanu.
Evenimentul de comemorare a avut loc în satul Galtiu, comuna Sântimbru, județul Alba, și a marcat 20 de ani de la moartea lui Ion Gavrilă Ogoranu, prezentat de organizatori drept lider al rezistenței anticomuniste din Munții Făgăraș.
Zeci de persoane au participat la o ceremonie de tip priveghi, urmată de un moment de comemorare la cimitir și de dezvelirea unei plăci memoriale dedicate acestuia. La eveniment a fost prezent și un preot, iar atmosfera a inclus elemente care au atras ulterior controverse în spațiul public.
Ion Gavrilă Ogoranu este cunoscut în principal pentru rolul său în rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș, însă trecutul său este asociat și cu apartenența la Mișcarea Legionară, organizație interbelică de extremă dreapta.
Recomandarea autorului:
-
Actualitateacum 2 zileRădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
-
Breakingacum 2 zileDeclarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: „Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului”
-
Actualitateacum 3 zileCât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
-
Breakingacum 2 zileVictor Negrescu: „Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc”
-
Actualitateacum 3 zileOriginea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
-
Breakingacum 22 de oreDoctoriță ginecolog, anchetată de Colegiul Medicilor după ce a afirmat că „bebelușii concepuți în post nu ajung să se nască sau mor în pătuț”
-
Breakingacum 17 oreUn român din Craiova a creat o îngheţată din bere, pentru nemţi
-
Actualitateacum 2 zileScandal în Poliția Olt: un bărbat mușcat de câine în curtea unei secții, pus să curețe sângele cu mopul




