Actualitate
Costul ascuns al războiului lui Putin: o Rusie tot mai dependentă de China
Președintele rus Vladimir Putin a descris în repetate rânduri invazia pe scară largă a Ucrainei drept o luptă pentru „suveranitate”. Totuși, potrivit mai multor analiști, câștigurile teritoriale limitate obținute de Moscova din 2022 sunt umbrite de o consecință strategică majoră: dependența tot mai accentuată de China.
Președintele Chinei, Xi Jinping și omologul rus Vladimir Putin/FOTO:Getty Images
Deși Kremlinul promovase anterior o „orientare spre Est”, conflictul prelungit și sancțiunile occidentale au accelerat semnificativ apropierea de Beijing. Pe fondul restricțiilor economice impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, Rusia a fost nevoită să își redirecționeze comerțul și finanțarea externă.
Dumitru Minzarari, lector în studii de securitate la Colegiul Baltic de Apărare din Estonia, a declarat pentru Kyiv Independent că Rusia riscă să intre într-un parteneriat asimetric cu China. „Rusia este atrasă într-o relație în care ar putea fi nevoită să facă concesii care îi afectează suveranitatea”, afirmă el, adăugând însă că, din perspectiva Kremlinului, riscurile imediate sunt considerate gestionabile.
China – principalul partener comercial
Din 2022, China a devenit principalul partener comercial al Rusiei. Potrivit datelor citate de Institutul vienez pentru Studii Economice Internaționale, aproximativ 30% din exporturile rusești și 35% din importuri sunt legate de China. Înainte de război, aceste procente erau considerabil mai mici.
În paralel, comerțul cu Europa s-a redus drastic, de la aproximativ jumătate din exporturile rusești la doar 8% la jumătatea anului 2025.
Moneda chineză, renminbi, a căpătat o pondere semnificativă în tranzacțiile externe ale Rusiei. Potrivit Centrului pentru Studii Estice (OSW) din Varșovia, în ianuarie 2024 aceasta reprezenta până la 40% din comerțul exterior al Rusiei, comparativ cu mai puțin de 2% înainte de invazie.
Energie și bunuri „cu dublă utilizare”
Majoritatea exporturilor rusești de hidrocarburi sunt direcționate în prezent către China, adesea la prețuri reduse. India a devenit, la rândul său, un cumpărător important, însă s-a dovedit vulnerabilă la presiuni externe, inclusiv din partea Statelor Unite.
În același timp, economia rusă, puternic dependentă de exportul de materii prime, are nevoie de importuri de bunuri cu valoare adăugată mai mare din China. Printre acestea se numără echipamente industriale și produse tehnologice, inclusiv componente cu „dublă utilizare” — adică bunuri care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.
Deși Beijingul se declară neutru în conflict, livrările de componente pentru drone sau alte echipamente tehnologice sunt considerate esențiale pentru susținerea efortului militar rus.
Cu toate acestea, China nu poate substitui integral tehnologia occidentală. Lipsa echipamentelor industriale avansate și a tehnologiilor specializate pentru sectorul petrolier și gazier reprezintă o provocare pentru Moscova. În plus, investițiile directe chineze nu au compensat pierderea capitalului occidental.
Presiuni asupra economiei ruse
Costurile războiului sunt considerabile. Potrivit estimărilor, cheltuielile militare ale Rusiei au atins 13,5 trilioane de ruble în 2025 — echivalentul a peste 6% din PIB — față de aproximativ 3–3,6 trilioane de ruble anual înainte de război.
Inflația persistentă a determinat Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata dobânzii până la un nivel record de 21% în 2024, ulterior redus la 16%. Ratele ridicate ale dobânzilor și accesul limitat la finanțare externă au crescut costurile serviciului datoriei publice.
În decembrie, Rusia a emis pentru prima dată obligațiuni denominate în renminbi, în valoare de 20 de miliarde de yuani, urmând să înlocuiască treptat datoria în dolari și euro cu instrumente financiare în moneda chineză.
Interese divergente
În ciuda relației apropiate dintre liderii Vladimir Putin și Xi Jinping, interesele celor două state nu coincid întotdeauna. China își consolidează influența în Asia Centrală — o regiune considerată tradițional parte a sferei de influență ruse.
De asemenea, proiecte energetice majore, precum gazoductul „Power of Siberia 2”, sunt încă în fază de negocieri, fără o confirmare publică definitivă din partea Beijingului.
În plus, sancțiunile occidentale suplimentare, inclusiv măsuri coordonate împotriva unor mari companii petroliere rusești, au afectat exporturile. Unele companii chineze au suspendat temporar achizițiile de petrol rusesc din cauza riscului de sancțiuni secundare.
O dependență în creștere
Deși Kremlinul nu dă semne că ar fi dispus să facă concesii majore în Ucraina, presiunile economice sunt tot mai vizibile. Pe măsură ce sancțiunile occidentale se intensifică, iar veniturile din exporturile energetice sunt supuse unor noi constrângeri, Rusia pare să aibă tot mai puține alternative în afara consolidării relației cu China.
Pentru Moscova, miza declarată este suveranitatea. Însă evoluțiile economice sugerează că prețul războiului ar putea fi o dependență strategică tot mai profundă față de Beijing.
Actualitate
Loturi întregi de pâine, retrase de pe piață după depistarea unui corp străin. Ce produse nu trebuie consumate
Vel Pitar România, unul dintre liderii pieței românești de produse de panificație, a iniţiat retragerea de pe piaţă a unor loturi de pâine, după depistarea unui corp străin într-un caz izolat, a anunţat Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).
Pâine FOTO: Shutterstock
Produsele vizate pot fi identificate după data de expirare înscrisă pe ambalaj.
„Ca măsură de precauţie, Vel Pitar România recheamă voluntar o cantitate limitată de pâine Domnească Albă de 1 kg şi Deplina Extra albă 600g. În urma confirmării unui caz izolat de prezenţă a unui corp străin (fragment de material plastic, de culoare albă), din precauţie şi responsabilitate, compania a decis retragerea şi rechemarea produselor din loturile menţionate mai jos, indiferent de cifra care urmează după litera C, numărul de lot, pentru a elimina sau reduce orice risc potenţial asociat”, se arată în anunţul companiei postat vineri seara pe site-ul ANSVSA.
Este vorba de următoarele produse: Pâine Domnească Albă 1 kg – loturile cu termen de expirare: 06.03.26C, 07.03.26C, 11.03.26C, 16.03.26C, 17.03.26C; Deplina Extra albă 600 g – lot cu termen de expirare: 05.03.26C.
Persoanele care deţin produsele cu loturile menţionate sunt sfătuite să nu le consume, ci să le distrugă sau să le returneze în magazinele de unde le-au achiziţionat până la data de 17 martie 2026. Contravaloarea produselor va fi returnată, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.
ANSVSA anunță că monitorizează îndeaproape această acţiune şi colaborează cu operatorul economic Vel Pitar România pentru retragerea completă a produselor vizate de pe piaţă.
Actualitate
Viitorul banilor. Ce sunt monedele digitale și cum diferă de banii dintr-un cont bancar
Europa a rămas în urmă în adoptarea unor noi metode de plată, dincolo de formele de bani pe care le cunoaștem deja – numerar, plăți cu cardul (bani prin cont bancar) sau criptomonede. Se așteaptă o adoptare la scară largă a monedelor digitale și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare, arată specialiștii în fintech de la Money Motion.
În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Foto arhivă
Monedele digitale sunt bani creați și utilizați direct în formă electronică, fără a se baza neapărat pe infrastructura bancară tradițională. Nu sunt pur și simplu „bani pe telefon”, ci reprezintă o nouă infrastructură financiară care permite transferuri directe, programabile și continue de valoare.
Atât monedele digitale, cât și banii din conturile bancare sunt vizibili prin aplicații mobile sau interfețe digitale, însă funcționează diferit. Banii dintr-un cont bancar reprezintă o intrare în sistemul băncii, transferurile implicând de obicei intermediari și nu întotdeauna se decontează instantaneu. Monedele digitale, însă, sunt active digitale native care pot fi transferate direct între utilizatori, adesea aproape instantaneu și uneori fără intermediari, funcționând 24/7 și permițând plăți automate sau programabile.
În unele țări, monedele digitale sunt deja utilizate la scară largă. Cele mai avansate țări în adoptarea monedelor digitale sunt Bahamas (SUA), Nigeria și Jamaica, în timp ce China și India sunt lideri la nivel global prin proiecte pilot.
Europa nu a lansat încă o monedă digitală, iar euro digital este încă în curs de dezvoltare, cu o posibilă lansare spre sfârșitul deceniului. În schimb, criptomonedele și stablecoin-urile emise privat sunt utilizate în principal pentru investiții și transferuri. România urmează un model similar, în care monedele digitale sunt utilizate la scară mică, în principal în scopuri de investiții și plăți de la utilizator la utilizator.
Activele digitale ca o completare, nu o amenințare
Din perspectiva unei rețele globale de plăți, noile forme de monede digitale nu înseamnă prăbușirea sistemului existent, ci extinderea acestuia.
„Tehnologiile din spatele noilor forme de monede digitale reprezintă o nouă oportunitate pentru plăți și pentru rețeaua noastră. Lucrăm cu parteneri în acest domeniu de ani de zile și există deja o gamă de programe Mastercard pe piață care permit utilizatorilor să cumpere și să utilizeze active digitale”, spune Hendrik Bourgeois, Senior Vice President Public Policy and Government Affairs, Mastercard Europe.
El subliniază că Mastercard consideră dezvoltarea monedelor digitale ca pe o evoluție naturală a ecosistemului. Activele digitale, adaugă el, nu reprezintă concurență, ci un nivel suplimentar.
„Considerăm activele digitale ca o completare a ecosistemului de plăți și ca o altă monedă pe care o susținem în cadrul rețelei noastre. În cele din urmă, este vorba despre a permite oamenilor să plătească în modul care li se potrivește cel mai bine – prin extinderea ecosistemului de plăți prin interoperabilitate, servicii relevante, acoperire globală și încredere”, a adăugat expertul.
Europa întârzie, dar nu poate rămâne pe tușă
Deși plățile s-au digitalizat rapid, majoritatea tranzacțiilor rămân ancorate în infrastructura bancară tradițională. Cu toate acestea, Europa se află acum într-un punct de cotitură.
În timp ce sectorul privat și alte regiuni avansează rapid cu ajutorul criptomonedelor stabile și al infrastructurilor bazate pe blockchain, Uniunea Europeană încearcă să elimine decalajul prin inițiative precum moneda euro digitală și dezvoltarea propriei infrastructuri financiare. Miza depășește tehnologia, atingând suveranitatea monetară, securitatea și competitivitatea economică.
Nikola Škorić, cofondator al Electrocoin și Money Motion, avertizează că sectorul privat are deja un avânt semnificativ.
„Europa este destul de întârziată în comparație cu principalii emitenți privați de stablecoin-uri, deoarece stablecoin-urile americane USDC și USDT au procesat împreună tranzacții în valoare de peste 30 de trilioane de dolari în 2025, ceea ce reprezintă un trafic global enorm care depășește cu mult majoritatea inițiativelor europene nominale.
Dacă privim faptele concrete, Europa se îndreaptă către o lume în care banii devin o infrastructură digitală, nu un produs. Euro digital ar trebui să aducă o garanție de stat și stabilitate mediului online. În același timp, tokenizarea activelor reale va arăta cât de repede și eficient se poate mișca valoarea atunci când este înregistrată pe blockchain”, explică Nikola Škorić.
Acest lucru nu va „ucide” criptomonedele. Mai degrabă, va separa speculațiile de utilizarea reală și va obliga proiectele să arate la ce sunt ele cu adevărat utile. Atunci când instituțiile adoptă aceeași tehnologie, efectul de rețea devine uriaș, iar ceea ce ieri era o alternativă devine standard mâine.
Evaluarea sa pentru sfârșitul deceniului este pragmatică: „Până în 2030, cetățenii vor plăti și trimite probabil bani printr-o combinație de euro digital și monede stabile reglementate. Bitcoin și activele similare vor rămâne importante, dar mai mult ca o rezervă globală și neutră de valoare decât ca un mijloc de «cafeaua de cartier». Adevărata schimbare este că blockchain-ul va deveni invizibil. Îl vom folosi fără să ne gândim la el. Și când tehnologia devine plictisitoare, acesta este de obicei un semn că a câștigat”.
Tokenizarea ca o reproiectare a „căii navigabile” financiare
Dacă euro digital reprezintă stratul public de monedă, tokenizarea reprezintă o nouă modalitate de circulație a activelor.
„Dacă euro digital devine noua infrastructură publică de decontare, iar activele tokenizate intră în principalele fluxuri financiare, atunci nu doar digitalizăm activele, ci reproiectăm «calea navigabilă» a pieței financiare”, adaugă Robert Markuš, directorul Smartis.
El subliniază că aceasta este o transformare mai profundă. Conform interpretării sale, trei niveluri de infrastructură vor decide dacă economia tokenizată se poate dezvolta în siguranță și stabil din punct de vedere operațional: o infrastructură interoperabilă de decontare în timp real, o arhitectură de conformitate și încredere bazată pe identitate și securitate criptografică și reziliență operațională încorporate în design.
Băncile nu vor putea alege între vechi și nou, avertizează el, ci vor trebui să construiască arhitecturi hibride în care să coexiste depozitele tokenizate, moneda digitală a băncilor centrale, platformele DLT, sistemele RTGS, SEPA și schemele de plată cu carduri.
Markuš subliniază în continuare că, în economia tokenizată, identitatea devine la fel de importantă ca lichiditatea. Identitatea digitală puternică, orchestrarea proceselor KYC/KYB, supravegherea AML adaptată fluxurilor tokenizate și conformitatea programabilă nu mai sunt funcționalități suplimentare, ci fundamentul sistemului.
Actualitate
Decizie fără precedent: instanța suspendă serviciile de trafic aerian ale ROMATSA pentru o lună
Judecătorii de la Curtea de Apel București au decis suspendarea serviciilor de trafic aerian ale ROMATSA pentru o lună, într-un caz fără precedent. Decizia vine în urma unui proces intentat de șapte controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare.
Decizie fără precedent: instanța suspendă serviciile de trafic aerian ale ROMATSA pentru o lună
Reprezentanții ROMATSA au declarat pentru știrileprotv.ro că vor contesta hotărârea. Dacă decizia va rămâne definitivă, există riscul ca traficul aerian de deasupra României să fie paralizat.
Scandalul a început în 2019, când 12 absolvenți ai Școala Superioară de Aviație Civilă au încercat să se angajeze la ROMATSA pe posturi de controlori de trafic aerian. Aceștia au descoperit însă că posturile nu erau scoase la concurs, ci ocupate printr-o procedură de selecție internă.
Cu diplomele de licență în mână, cei 12 absolvenți au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care în februarie 2020 a decis că „metodele și practicile reclamatei dezavantajează petenții, li se îngrădește dreptul la muncă, de a fi evaluați și de a-și exercita profesia (…) Colegiul director constată că faptele sesizate reprezintă discriminare”.
În urma acestei decizii, ROMATSA a fost obligată să plătească și o amendă de 10.000 de lei.
O parte dintre cei 12 licențiați în controlul traficului aerian au dat ulterior instituția în judecată și au obținut despăgubiri morale de zeci de mii de lei. Alții au mers mai departe și au cerut suspendarea licenței ROMATSA, susținând că instituția a continuat să nu scoată posturile la concurs.
Instanța le-a dat dreptate, iar dacă decizia va rămâne definitivă, ar însemna practic închiderea spațiului aerian al României, deoarece niciun avion nu ar mai putea decola sau ateriza în siguranță pe aeroporturile din țară.
Reprezentanții ROMATSA au transmis că vor face recurs și că, în prezent, activitatea instituției continuă normal.
„La acest moment, serviciile ROMATSA nu sunt întrerupte, iar activitatea instituției se desfășoară în mod normal. Având în vedere că litigiul se află în curs, nu facem comentarii suplimentare pe fondul cauzei”, au precizat aceștia.
Reprezentanții ROMATSA pot contesta decizia în termen de cinci zile de la comunicarea sentinței. Hotărârea Curtea de Apel București a fost pronunțată pe 27 februarie.
-
Actualitateacum 3 zileO asigurare bine aleasă nu schimbă trecutul, dar protejează viitorul
-
Actualitateacum 3 zileCasa Albă a anunțat că Spania a cedat amenințărilor lui Trump. Madridul dezminte: „Fals! Poziția noastră nu s-a schimbat”
-
Actualitateacum 2 zileRăzboiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi
-
Actualitateacum 3 zileCapsule de cafea: cum alegi în funcție de preferințe
-
Actualitateacum 2 zileMădălina Ghenea l-a uitat pe Grigor Dimitrov. Un tinerel s-a lipit de frumoasa din Slatina
-
Actualitateacum 2 zileWizz Air prelungește suspendarea zborurilor dinspre Israel, Dubai, Abu Dhabi şi Amman, până pe 15 martie
-
Actualitateacum 3 zilePașaport, acte și taxe, toate într-un singur loc – Cloud-ul Guvernamental este gata să lege instituțiile între ele
-
Actualitateacum o ziMitul Zidane, distrus de Gareth Bale. Antrenorul care a câștigat de trei ori Liga Campionilor cu Real „nu făcea mai nimic”




