19 februarie – Ziua Brâncuși. Anul 2026 marchează 150 de ani de la nașterea marelui sculptor gorjean
Ziua de 19 februarie este sărbătorită anual ca Ziua Brâncuși, marcând data nașterii marelui sculptor român Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie 1876, în Hobița – Gorj.
Azi se împlinesc 150 de ani de la nașterea artistului, iar autoritățile și instituțiile culturale din țară și din străinătate organizează o serie de evenimente dedicate operei și moștenirii sale. Anul 2026, declarat „Anul Constantin Brâncuși”.
Instituirea Zilei Brâncuși
Inițiativa declarării zilei de 19 februarie drept zi națională dedicată sculptorului i-a aparținut scriitorului Laurian Stănchescu, care, la 2 februarie 2015, a adresat o scrisoare publică președintelui României și partidelor politice, solicitând instituirea acestei sărbători.
La 25 februarie 2015, o propunere legislativă privind declararea zilei de 19 februarie drept „Ziua Brâncuși” a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul la 16 iunie 2015, invocând existența Zilei Culturii Naționale.
Ulterior, la 4 noiembrie 2015, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul legislativ. Legea nr. 305/2015, prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși ca sărbătoare națională, a fost promulgată la 27 noiembrie 2015 de președintele de atunci, Klaus Iohannis.
Actul normativ prevede că autoritățile administrației publice centrale și locale pot organiza sau sprijini manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
2026 – „Anul Constantin Brâncuși”
Anul 2026 a fost instituit drept „Anul Constantin Brâncuși”, printr-o lege promulgată la 24 iulie 2025 de președintele Nicușor Dan.
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat în martie 2025 și adoptată de plenul Senatului la 14 mai 2025, cu 120 de voturi „pentru” și o abținere. La 25 iunie 2025, Camera Deputaților a adoptat proiectul cu 275 de voturi „pentru” și un vot „împotrivă”.
Legea permite Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, autorităților locale și instituțiilor din subordine să organizeze sau să sprijine manifestări culturale, artistice și educaționale dedicate celebrării vieții și operei lui Constantin Brâncuși, cu alocarea de fonduri din bugetele proprii, în limita prevederilor bugetare aprobate.
Evenimente organizate în 2026
La 19 februarie 2026, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași organizează manifestarea „Brâncuși a fost aici – Secretul anatomic al modernității”, prin Centrul Cultural „I.I. Mironescu”. Evenimentul include un atelier susținut de dr. Richard Constantinescu la Muzeul de Istorie a Medicinei și un atelier de grafică coordonat de artistul vizual Vladimir Dumbravă. Totodată, Muzeul de Anatomie din Iași organizează Ziua Porților Deschise.
În aceeași zi are loc expoziția de Grafică Românească „BRÂNCUȘI 150”, vernisată simultan la Târgu Jiu și în alte 21 de țări, în organizarea Muzeul Național Constantin Brâncuși și a Fundației „Inter-Art” Aiud.
În perioada 20 februarie – 19 iulie 2026, Muzeul Mercati di Traiano din Roma găzduiește expoziția „Constantin Brâncuși: Originile Infinitului”, inclusă în calendarul Anului Cultural România–Italia 2026, realizat cu sprijinul mai multor instituții române și italiene.
La Bruxelles, între 12 și 19 februarie, este prezentat video mapping-ul „The Infinite Walk/Drumul infinit. Omagiu imersiv adus lui Constantin Brâncuși”, în cadrul festivalului BRIGHT. Festival of Lights, fiind proiectat pe Biserica Saint-Jacques-sur-Coudenberg.
La 20 februarie, Institutul Cultural Român de la Londra deschide „Sezonul Brâncuși 150” printr-un eveniment multidisciplinar realizat în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu.
Tot pe 19 februarie, Teatrul Național I.L. Caragiale din București prezintă spectacolul-lectură „Brâncuși contra SUA”, de Tatiana Niculescu, la Sala Media.
În aceeași zi este lansat site-ul www.acasalabrancusi.ro, la Casa Muzeu „Constantin Brâncuși” din Hobița, inițiativă a Organizației de Management al Destinației „Acasă la Brâncuși”, care urmărește promovarea patrimoniului cultural și turistic al județului Gorj.
sursa: Stirile Olteniei.
Breaking
Cinci copii din Austria au fost răniți de explozia unei „relicve de război”, aflată sub un foc de tabără
Cinci copii, cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani au fost răniţi, sâmbătă seara, în nordul Austriei, atunci când o „relicvă de război” care se afla sub focul lor de tabără a explodat, a anunţat Poliţia.
Gravitatea rănilor suferite de copii nu a fost clară imediat, a declarat Poliţia, care a adăugat că aceştia au fost duşi la un spital de copii din oraşul Linz, aflat în apropiere.
FOTO – Caracter ilustrativ
Copiii făceau parte dintr-un grup venit în vizită din altă zonă a aceluiaşi land, Austria Superioară, iar incidentul a avut loc într-o zonă a satului St Oswald bei Freistadt, unde grupuri organizate de tineri îşi instalează adesea taberele, a declarat un purtător de cuvânt al Poliţiei, citat de Agerpres.
După explozie, anchetatorii au inspectat o vatră adiacentă şi a găsit un alt obiect care conţinea explozibili pe care l-a descris drept „relicvă de război”, iar o unitate de dezamorsare a bombelor a fost chemată să se ocupe de el, au declarat poliţiștii, prin intermediul unui comunicat.
„În prezent, se desfăşoară anchete pentru a determina cum au ajuns relicvele de război sub zona focului de tabără”, se adaugă în comunicat.
Deşi bombe din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial continuă să fie descoperite în Austria, în special în cursul excavaţiilor pentru lucrări de construcţie, accidente precum cel de sâmbătă seară sunt rare.
Cum a reacționat un botoșănean, după ce a descoperit un PROIECTIL în fața casei sale. Bărbatul săpa o groapă pentru a planta un copac
Arsenal descoperit în Argeş. 600 de bombe cu aruncător scoase la suprafaţă de un detector de metale
PROIECTIL din timpul războiului, găsit într-o pădure din Botoşani. Ce au descoperit pirotehniștii: „Putea exploda la orice atingere mecanică”
Actualitate
„Lecția de morală a unui privilegiat”: postarea lui Godină după revenirea de la Survivor, taxată de internauți
Polițistul-influencer Marian Godină a vorbit despre experiența de a reveni acasă după participarea la Survivor România 2026 și despre cum este să își reia viața obișnuită. El a comparat situația României cu Republica Dominicană, însă mesajul a fost criticat în online.
Marian Godină FOTO Facebook
„Am petrecut trei luni mâncând zilnic două linguri de orez și una de fasole, având de îmbrăcat doar două tricouri și două perechi de pantaloni scurți. În tot timpul ăsta m-am spălat doar în mare, fără niciun fel de detergent sau deodorant. În unele dimineți fierbeam niște apă de cocos și o beam pe post de ceai, deși era oribilă. Nu am avut telefon, internet, Facebook, Instagram. Nimic”, a scris Marian Godină pe pagina sa de Facebook.
El a povestit că, atât cât a stat de vorbă cu locuitorii din Republica Dominicană, a aflat că „nici ei nu o duceau foarte bine, cu niște salarii situate între 300 și 500 de euro considerate mari și cu prețuri ca la noi sau chiar mai mari”.
Polițistul a vorbit apoi despre cum a fost să se întoarcă acasă după această aventură.
„Mi s-a părut incredibil ca dimineața să apăs pe un buton și să se umple o cană cu cafea proaspătă și aromată, să deschid frigiderul de unde să-mi pot lua tot ce vreau eu, iar apoi să-mi beau cafeaua uitându-mă pe internet. În primele zile acasă, am mers la un restaurant ca să îmi îndeplinesc poftele pe care le tot avusesem. Mi-am comandat o ciorbă de fasole cu afumătură cu ceapă roșie, iar ca desert niște papanași. De băut mi-am luat o sticlă de apă minerală foarte rece”, a povestit el.
Godină a adăugat că, până la restaurantul unde a luat masa, a mers cu mașina proprie și haine curate.
„Făcusem înainte un duș cu apă fierbinte și mă spălasem cu gel de duș, iar când am ieșit m-am șters cu un prosop enorm, alb și parfumat. În timp ce mâncam ciorba, fără să îmi doresc asta, am auzit discuția dintre doi bărbați de la o masă alăturată, cu mult mai îmbelșugată decât a mea, iar unul dintre ei spunea așa: «Au distrus ăștia tot, aici nu mai e de trăit»”, a conchis el.
Mesajul, criticat în online
Postarea a strâns mai multe comentarii, însă nu toate au fost de laudă. Unii dintre internauți l-au criticat pe Marian Godină, numindu-l privilegiat.
„Postarea asta este o mostră perfectă de cum o experiență personală, privilegiată, este transformată într-o lecție de morală pentru cei care îndrăznesc să fie nemulțumiți (…) Să vii tu, după trei luni de «simplitate» într-o insulă, și să tragi concluzia că oamenii sunt nerecunoscători pentru că au apă caldă și cafea la un buton, este, în cel mai bun caz, o naivitate. În cel mai rău caz, este o insultă”, se arată într-un comentariu.
„Băi Godină, dacă ai avea pensie 1281 după 40 ani de muncă, cum ai trăi? Mare ipocrit mai ești! Sunt două Românii, unii mor de foame și alții huzuresc”, se arată în alt comentariu.
Altul a adăugat: „Cred că nu ai văzut și partea nașpa a României! Sunt copii care dorm flămânzi care nu au apă potabilă (la mine în sat e rețea de apă dar e mereu tulbure), hrană de proastă calitate, acces la școală și tehnologie minim și cel mai important trăind cu un salariu minim pe economie câte 3 persoane la sfârșit de lună luând undeva la 500 €”.
O altă utilizatoare l-a îndemnat să privească lucrurile și dintr-o altă perspectivă:
„Să facem și exercițiul invers: ne ducem în Suedia, Japonia, alte țări așezate și trăim acolo o perioadă. Țări care poate au fost mai barbare și mai distruse decât țara noastră. Și poate vedem cât de departe pot fi față de noi, DATORITĂ EDUCAȚIEI CONSTANTE. Și atunci, putem ajunge la concluzia: suntem încă niște sălbatici față de ce am fi putut fi. O zic cu ciudă. Și NU pro confort tâmp. Să apreciem, dar să ne și mobilizăm”, se arată în comentariu.
Comunicate
Ploaia revine în ecuația economiei agricole
După sezoane marcate de secetă, deficit hidric și presiuni asupra agriculturii europene, precipitațiile redevin un indicator economic major, cu impact direct asupra producției agricole, securității alimentare și stabilității prețurilor.
Tema apei a devenit centrală, inclusiv în strategiile europene, privind reziliența agricolă, pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme. Specialiștii vorbesc tot mai des despre „economia precipitațiilor”, un concept care leagă direct resursa naturală de predictibilitatea pieței alimentare.
Ploaia ca infrastructură naturală critică
Specialiștii atrag atenția că ploaia nu mai poate fi privită doar ca fenomen meteorologic. Într-un climat volatil, fiecare episod de precipitații poate influența randamente, costuri și reziliența întregului sector agricol.
„Într-un an fără risc sistemic, prețul final al produselor agricole ar trebui să scadă cu 6%. Din cauza prețului la combustibil însă, vom asista la o creștere de 15%”, spune Cosmin Filipaș, CEO D’Olive.
Pentru agricultură, precipitațiile nu mai reprezintă doar o condiție favorabilă, ci un factor strategic. Rezervele de apă din sol, refăcute prin ploi regulate, influențează costurile de producție, capacitatea fermelor de a face față verilor extreme și, în multe cazuri, nivelul viitoarelor recolte.
Episoadele de ploaie – activ economic
Tot mai multe analize europene arată că variabilitatea precipitațiilor devine unul dintre principalii factori care afectează competitivitatea agricolă. Seceta prelungită a redus randamente, a crescut dependența de irigații și a amplificat presiunea asupra costurilor cu energia și inputurile agricole. „România continuă să depindă într-o măsură prea mare de agricultură bazată pe precipitații. Infrastructura de irigații rămâne insuficientă raportat la potențialul agricol, iar lipsa investițiilor istorice face ca ploaia să rămână, pentru multe ferme, principalul sistem de irigație”, arată o analiză a Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite privind vulnerabilitatea agricolă în Europa de Est.
Organizațiile de profil subliniază că refacerea umidității solului în lunile de primăvară are efecte directe asupra culturilor, de la cereale la plantații perene, contribuind la reducerea stresului hidric și la stabilizarea producției.
„Ploaia este primul capital al agriculturii. Apa căzută la momentul potrivit nu înseamnă doar rod, ci echilibru, calitate și continuitate”, afirmă reprezentanții Profeco. Cu soluții bazate exclusiv pe ingrediente 100% organice, Profeco mizează pe o agricultură care nu exploatează solul, ci îl regenerează. Produsele companiei susțin simultan creșterea productivității, refacerea fertilității naturale și obținerea unor recolte mai sănătoase, transformând sănătatea solului într-un avantaj economic pe termen lung.
„În agricultură, performanța nu mai poate fi separată de sănătatea solului. Vedem tot mai clar că productivitatea durabilă nu vine din intervenții agresive, ci din capacitatea de a reda pământului echilibrul natural. Aici credem că agricultura viitorului se va diferenția: nu doar prin cât produce, ci prin cât poate conserva și regenera”, mai spun reprezentanții Profeco.
Valoarea precipitațiilor nu mai este doar agronomică, ci și economică.
„În lipsa irigațiilor, agricultura românească rămâne dependentă de cer. Când plouă, avem producție, când nu plouă, avem risc sistemic”, notează experți ai Comisia Europeană, în analize privind reziliența agricolă.
În bazinul mediteranean, unde culturile de măslini depind în mare măsură de ritmul natural al precipitațiilor, ploile de primăvară sunt considerate decisive pentru refacerea rezervelor de apă din sol, reducerea stresului hidric și susținerea unei recolte echilibrate, atât cantitativ, cât și în privința calității uleiului.
„Pentru cultura măslinului, ploaia este mai mult decât apă — este factorul care influențează vitalitatea pomului, calitatea fructului și profilul viitorului ulei. În livezile grecești, un sezon cu precipitații echilibrate se citește mai târziu în randament, dar și în gust, aromă și valoare”, afirmă și Cosmin Filipaș. D’Olive aduce în prim-plan tradiția uleiului de măsline cretan, construită în jurul respectului pentru gustul viu, biodiversitate și ritmurile naturale ale agriculturii.
„Schimbările climatice au făcut ca ploaia să nu mai fie privită ca un dat, ci ca o resursă strategică. În ultimii ani am înțeles mai clar că valoarea unui ulei cu gust viu începe mult înainte de presare, în felul în care natura își păstrează ritmul”, mai spune Filipaș.
Pe fondul schimbărilor climatice, agricultura redescoperă un adevăr vechi: randamentele nu încep în câmp, ci în cer. Ploaia, adesea tratată ca un simplu episod meteo, devine din nou ceea ce a fost dintotdeauna, una dintre cele mai valoroase resurse ale economiei agricole.
Despre D’Olive
D’Olive este un brand românesc fondat de familia Filipas în octombrie 2020, din pasiunea comună pentru uleiul de măsline cretan. Compania importă și distribuie uleiuri extravirgine 100% grecești, obținute prin presare la rece din măsline Koroneiki, recoltate manual. Misiunea D’Olive este de a aduce pe piața românească produse autentice, cu trasabilitate clară și gust viu, dar și de a promova valorile unei familii care construiește în timp — cu respect pentru natură, oameni și cultură.
Despre Profeco
Cu peste un deceniu de dezvoltare construită pe cercetare aplicată și inovație, PROFECO a evoluat dintr-o afacere de familie într-un promotor al soluțiilor agricole 100% organice, dedicate sănătății solului și agriculturii sustenabile. Cu propriul laborator de cercetare, rezultate validate în România și extindere pe piețe din Asia și Orient, compania mizează pe un model în care productivitatea merge împreună cu regenerarea resurselor naturale.
Articol preluat din StiriCompanii.ro
-
Actualitateacum 2 zileRădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
-
Actualitateacum 3 zileGoldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
-
Breakingacum 2 zileDeclarații uluitoare ale martorilor în cazul accidentului de la Mănăstirea, unde o femeie a murit după ce un șofer a intrat cu mașina în mulțime, la un târg: „Efectiv am văzut cum săreau pietrele în spatele autoturismului”
-
Actualitateacum 2 zileCât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
-
Breakingacum 2 zileVictor Negrescu: „Eșecul reformelor din PNRR nu mai poate fi cosmetizat. Cifrele vorbesc”
-
Actualitateacum 3 zileOriginea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
-
Breakingacum 17 oreDoctoriță ginecolog, anchetată de Colegiul Medicilor după ce a afirmat că „bebelușii concepuți în post nu ajung să se nască sau mor în pătuț”
-
Actualitateacum 2 zileScandal în Poliția Olt: un bărbat mușcat de câine în curtea unei secții, pus să curețe sângele cu mopul




