Actualitate
Mit spulberat: alergatul NU îți strică genunchii
Joggingul are o reputație nedreaptă când vine vorba de sănătatea genunchilor. Studiile recente arată însă că lucrurile nu stau deloc așa cum crede majoritatea oamenilor.
Sursă foto: Shutterstock
Un articol publicat recent în Women’s Health demontează una dintre cele mai răspândite convingeri despre sport și îmbătrânire. Concluzia cercetărilor? Genunchii tăi au nevoie de mișcare.
Cherie Gruenfeld are 81 de ani, este membră a „Hall of Fame Ironman” și a avut primul maraton la 42 de ani. S-a retras din competițiile majore la 78, după 14 titluri mondiale, dar continuă să participe la half-Ironman și alte curse de anduranță.
Rose Marie Savage, 72 de ani, s-a apucat de jogging la 53. De atunci, a trecut linia de finish în peste 100 de curse și are în palmareș șase maratoane.
Mildred Baker, 79 de ani, și-a încheiat recent primul semimaraton și are deja 24 de competiții la activ alături de New York Road Runners.
Toate trei aleargă. Toate trei au genunchii sănătoși. Și toate trei contrazic una dintre cele mai persistente temeri legate de alergare: ideea că acest sport îți distruge articulațiile.
De unde vine mitul și de ce persistă
Ideea că alergatul afectează genunchii își are originea în studii mai vechi, care au alimentat ani la rând această percepție. O analiză publicată în 1995 în „Journal of the American Academy of Orthopaedic Surgeons” arăta că aproximativ o treime dintre alergătorii serioși suferă cel puțin o accidentare pe an, iar genunchiul se află printre zonele cel mai frecvent implicate.
Un studiu publicat în 1996 în „Arthritis & Rheumatology” a analizat incidența osteoartritei (artroză) la nivelul șoldului și genunchiului în cazul a 81 de foste atlete de performanță, comparativ cu 977 de femei fără un istoric de activitate fizică intensă. Rezultatele au arătat că fostele sportive prezentau mai frecvent semne de osteoartrită – precum îngustarea spațiului articular sau modificări ale cartilajului – vizibile pe radiografii.
Astfel de rezultate au contribuit la consolidarea unei percepții care s-a răspândit rapid și s-a fixat în mentalul colectiv: asocierea aproape automată dintre alergare și degradarea articulațiilor. Totuși, prezența unor semne de osteoartrită pe radiografii nu înseamnă automat durere, limitare funcțională sau probleme articulare semnificative, susțin specialiștii. În plus, studiile respective nu puteau separa clar efectele alergării de alți factori frecvenți în sportul de performanță, precum accidentările repetate, suprasolicitarea sau traumatismele anterioare.
De aici și până la binecunoscutul avertisment „nu mai alerga, că îți distrugi genunchii” pasul a fost mic. Abigail Campbell, medic ortoped specializat în chirurgie sportivă și director al Centrului pentru Medicina Sportivă Feminină din cadrul NYU Langone, spune că se lovește constant de această teamă.
„Mi-aș dori să înțeleg de ce atât de mulți oameni sunt convinși că alergatul este dăunător pentru genunchi. Este o idee depășită”, a explicat ea pentru Women’s Health.
Campbell povestește că întâlnește frecvent paciente vârstnice care au evitat să alerge zeci de ani, uneori la recomandarea explicită a medicilor, de teamă să nu își afecteze articulațiile.
Aceeași confuzie o observă și Lisa Mitro, kinetoterapeut, antrenor de jogging, cu specializare în biomecanica alergării, citată de Women’s Health: „Există extrem de multe sfaturi contradictorii, inclusiv din partea profesioniștilor. La un moment dat, oamenii pur și simplu nu mai știu ce să creadă.”
Ce spune știința recentă
Datele mai recente schimbă însă serios perspectiva. Un studiu publicat în 2024 în „Sports Health”, realizat pe 3.804 alergători de maraton cu vârste între 18 și 83 de ani, a identificat factorii reali asociați cu apariția artritei la genunchi: vârsta, indicele de masă corporală, accidentările sau intervențiile chirurgicale anterioare și istoricul familial. Alergarea, ca activitate în sine, nu s-a numărat printre acești factori.
Concluzii similare apar și într-o analiză publicată în 2023 în „Orthopaedic Journal of Sports Medicine”, care a reunit mai multe studii dedicate relației dintre alergare și osteoartrita genunchiului. Rezultatul? Alergatul nu este asociat cu modificări articulare specifice osteoartritei și, în anumite contexte, poate avea chiar un efect protector, inclusiv în ceea ce privește durerea de genunchi.
Rezultate asemănătoare apar și într-un studiu publicat în 2018 în „Arthritis Care & Research”, care a urmărit aproape 2.700 de participanți pe parcursul a zece ani, folosind radiografii, evaluări clinice și chestionare privind nivelul de activitate fizică. Un istoric de alergat recreațional nu este asociat cu un risc crescut de durere frecventă la genunchi sau de osteoartrită, iar alergătorii pot avea șanse mai mici de a dezvolta aceste afecțiuni față de persoanele care nu aleargă.
„Genunchiul este un organ funcțional – osul și cartilajul sunt țesuturi vii. Ele răspund la solicitare și se adaptează în funcție de modul în care sunt folosite. Exercițiile cu impact, inclusiv alergarea, stimulează procesele naturale de menținere și regenerare. Atunci când articulațiile sunt protejate excesiv și nu mai sunt solicitate, structurile lor pot slăbi în timp”, a declarat Abigail Campbell pentru Women’s Health.
Excepțiile reale. Când alergarea chiar nu e indicată
Demontarea acestui mit nu înseamnă că alergarea e potrivită pentru absolut toată lumea. Medicii vorbesc clar despre situațiile în care impactul repetat devine o problemă reală.
De pildă, în cazul persoanelor cu proteze articulare – de șold, genunchi sau gleznă – recomandarea rămâne, în general, ca alergarea să fie evitată. „O proteză de genunchi este ca o mașină de performanță. Poți să o folosești intens, dar uzura va apărea mai repede”, completează Abigail Campbell. Din acest motiv, activități cu impact redus, precum ciclismul sau înotul, sunt considerate opțiuni mai sigure pe termen lung pentru astfel de persoane.
Situația este diferită în cazul artritei. Aici, alergarea nu este interzisă medical și nu grăbește automat evoluția afecțiunii, însă poate provoca disconfort. „Nu pentru că impactul redus ar proteja articulațiile sau pentru că ar influența progresia bolii. Este, în primul rând, o chestiune de toleranță individuală”, spune medicul. Ironia este că sedentarismul – soluția pe care mulți o aleg tocmai din teama de a nu înrăutăți artrita – agravează de fapt simptomele prin rigiditate, disconfort și potențial de creștere în greutate.
Cum alergi fără să îți strici genunchii. Sfaturile specialiștilor
„Uneori văd oameni care se grăbesc și își stabilesc obiective ambițioase, cum ar fi un maraton, dar este important să existe și pași intermediari și suficient timp pentru adaptare”, explică Lisa Mitro.
Mildred Baker este un exemplu bun în acest sens. A început să alerge la 77 de ani, gradual: întâi mers pe jos, apoi un program combinat mers-alergare, urmat de curse scurte. Semimaratonul nu a fost un obiectiv imediat, ci o etapă atinsă în timp.
Tehnica de alergare contează la fel de mult ca distanța. Lisa Mitro explică faptul că multe dureri de genunchi nu apar din alergare în sine, ci din modul în care oamenii aleargă. Una dintre greșelile frecvente este pasul prea lung, atunci când piciorul ajunge să lovească solul mult în fața corpului, crescând astfel presiunea asupra articulației genunchiului.
„Alergarea eficientă presupune o postură echilibrată: mișcare relaxată a brațelor, capul aliniat cu umerii, fără înclinări excesive înainte sau înapoi”, explică ea.
Antrenamentul de forță, susțin la unison Abigail Campbell și Lisa Mitro, nu este opțional, ci o componentă esențială. „Exercițiile de forță contribuie la stabilitate, mobilitate și control muscular, elemente care reduc riscul de accidentare și protejează genunchiul la impact”, spune Mitro.
Pentru cei care revin la alergare după o pauză lungă sau după o accidentare, specialiștii recomandă o abordare mai simplă. „Pentru începători, este adesea mai util să alerge în funcție de timp, nu de distanță. Astfel, presiunea cifrelor dispare, iar adaptarea devine mai ușoară, fără grija ritmului sau a kilometrilor”, spune Lisa Mitro.
Durere sau simplu disconfort?
„Când începi să alergi sau îți crești nivelul de efort, este firesc să simți un anumit disconfort”, adaugă Lisa Mitro. Febra musculară, senzația de rigiditate sau chiar o ușoară sensibilitate la nivelul genunchilor pot apărea pe măsură ce corpul se adaptează la sport.
Semnalele de alarmă sunt însă altele. „Dacă durerea persistă după două sau trei alergări, dacă observi că modul în care mergi se schimbă sau dacă ajungi să șchiopătezi, este momentul să consulți un specialist”, spune Lisa Mitro. Intervenția rapidă face adesea diferența dintre o problemă minoră și una care se poate complica.
Pe lângă antrenament, recuperarea are un rol esențial. Somnul, alimentația, gestionarea stresului și zilele de pauză au efect direct asupra modului în care corpul tolerează impactul. Cherie Gruenfeld, la 81 de ani, include constant exercițiile de stretching și procedurile de recuperare în programul ei. Mildred Baker pune accent pe zilele de odihnă și pe un principiu simplu, adesea ignorat: ascultarea propriului corp.
„Cele trei femei care continuă să alerge la aceste vârste sunt dovada a ceea ce devine posibil atunci când frica este înlocuită de informație corectă și de un program construit pentru un corp real, nu pentru idei preconcepute despre ce înseamnă să îmbătrânești”.
Cherie Gruenfeld, cu 14 titluri mondiale la 81 de ani, spune că: „Nu există nicio regulă care să spună că trebuie să ne oprim din alergat sau să încetinim la o anumită vârstă. Găsește bucuria în a folosi 100% din ceea ce ai astăzi.”
Cercetările sunt de aceeași parte. Corpul tău are nevoie de mișcare. Genunchii tăi, dacă nu există vreo contraindicație medicală clară, au nevoie de alergat, nu să fie feriți de sport.
Actualitate
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate la iveală modul în care apropiații acestuia au spălat miliarde de ruble și cum o companie controlată din umbră de familia sa a manipulat transporturi militare destinate chiar armatei ucrainene, în plin război.
Premierul rus Mihail Mișustin/FOTO:EPA/EFE
În timp ce Kremlinul impune legi drastice privind „patriotismul” și cere sacrificii totale populației ruse, elitele de la Moscova continuă să își securizeze averile uriașe prin metode demne de romanele de spionaj. Cea mai recentă anchetă a jurnaliștilor de la Centrul „Dosare” o are în centru pe Natalia Stenina, sora premierului rus Mihail Mișustin. Documentele financiare scurse în spațiul public dezvăluie o discrepanță astronomică între veniturile oficiale ale acesteia și realitatea din conturile sale bancare.
Matematica corupției
În cursul anului 2022, Natalia Stenina a plasat nu mai puțin de 12 miliarde de ruble (peste 130 de milioane de dolari) într-un depozit la Gazprombank. Conform datelor analizate, sora premierului a încasat doar din dobânzi suma de un miliard de ruble într-un singur an. Cu un an înainte, în aceeași bancă, conturile sale adăposteau alte 6 miliarde de ruble.
Unde este anomalia? În registrele oficiale de muncă, Stenina figurează din 2017 ca directoare de publicitate la compania „Tekadom”, parte a grupului deținut de oligarhul Emin Agalarov, unde încasează un salariu lunar cuprins între 25.000 și 60.000 de ruble (aproximativ 300–700 de dolari). Analiștii financiari au calculat că, din acest salariu legal, sora oficialului rus ar fi avut nevoie de mii de ani pentru a economisi suma depusă în bancă. Chiar și dividendele istorice primite anterior de la grupul privat UFG (aproximativ 10 milioane de dolari) reprezintă doar o fracție infimă din averea reală afișată.
Mariajul fictiv și rețeaua imobiliară de pe Rubliovka
Pentru a legaliza și ascunde proveniența acestor fonduri, s-a apelat la scheme clasice de fațadă. Între 2008 și 2020, Stenina a fost căsătorită oficial cu Aleksandru Udodov, un om de afaceri din cercul intim al lui Mișustin. Însă investigația demonstrează că mariajul a fost complet fictiv.
Scurgerile de informații arată că, în toți acești ani, Stenina a continuat să locuiască și să își împartă viața cu primul ei soț, Serghei Stenin, tatăl celor doi copii ai săi, în timp ce Udodov nu a împărțit niciodată cu ea vreo adresă, mașină sau măcar un zbor cu avionul.
„Nu l-am văzut niciodată pe Udodov în compania Nataliei Stenina”, a declarat Kiril Kaciur, fost partener de afaceri al acestuia. Rolul lui Udodov a fost strict cel de interfață financiară. Prin intermediul lui, sora premierului a primit „donații” constând în vile și terenuri de lux pe șoseaua Rubliovo-Uspenskoe, în faimoasa zonă rezidențială Nikolina Gora, proprietăți care în registrele publice rusești apar astăzi secretizate sub proprietatea generică „Federația Rusă”.
Regretatul opozant Aleksei Navalnîi l-a etichetat încă din 2020 pe Udodov drept un „escroc fiscal” specializat în recuperări ilegale de TVA, un paravan care vindea pe piață influența politică a lui Mișustin.
Bani rusești și logistică militară pentru Ucraina
Cea mai explozivă dezvăluire a anchetei vizează însă compania germană VG Cargo, operată de Udodov și Kaciur în incinta aeroportului Frankfurt-Hahn. Deși procuratura germană a investigat firma pentru spălare de bani, dosarul a fost închis suspect în 2021 din „lipsă de probe suficiente”. În acel moment, compania rula profituri nete de milioane de euro.
Ceea ce a urmat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina depășește însă orice scenariu geopolitic. Potrivit mărturiilor unor foști angajați obținute de Centrul „Dosare”, la doar câteva săptămâni de la ordinul de atac dat de Vladimir Putin, prin hub-ul logistic din Frankfurt controlat de VG Cargo a început să treacă asistența militară occidentală destinată Ucrainei.
Compania controlată de omul de încredere al premierului rus a manipulat, descărcat și trimis mai departe spre Kiev mărfuri cu dublă utilizare și tehnologii militare avansate destinate să lovească forțele ruse pe front.
Deși Udodov a încercat să își piardă urmele la finele anului 2022, transferând oficial controlul VG Cargo către o firmă din Azerbaidjan (Sheer One Investments) pentru a evita sancțiunile americane, legăturile sale au rămas active. Ulterior, el s-a folosit de aceeași structură germană pentru a încerca să introducă ilegal în Rusia obiecte de artă și antichități din SUA.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
-
Breakingacum 3 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 3 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 17 oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 3 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Actualitateacum 3 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
-
Actualitateacum 2 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series





