Actualitate
Cum transformă AI piața muncii din România și cât ar putea crește economia cu ajutorul acesteia
Ani la rând, piața muncii din România a afișat o reziliență remarcabilă, susținută de o creștere accelerată a salariilor și un șomaj minim record. Totuși, acest motor alimentat de expansiunea fiscală și consumul pe credit pare să fi intrat în faza de epuizare. Economiștii avertizează: modelul de creștere care a definit ultima decadă și-a atins limitele structurale.
Foto Shutterstock
În ultimul an, peisajul macroeconomic al României s-a schimbat rapid. Creșterea economică, care anterior era determinată de consum, este acum limitată de înăsprirea fiscală, de cererea internă mai slabă și de o piață a muncii în scădere, avertizează economiștii ING. Deși o parte din această ajustare reflectă ciclul economic, încetinirea indică și o schimbare structurală mai profundă: firmele se bazează din ce în ce mai mult pe automatizare și inteligență artificială pentru a stimula productivitatea. Prin urmare, susțin economiștii, viitoarele redresări ar putea genera o producție mai mare fără o creștere corespunzătoare a ocupării forței de muncă.
Semnale divergente ale pieței muncii
Potrivit analizei, datele privind piața muncii arată deja o deteriorare. Numărul total de locuri de muncă ocupate a scăzut de la vârful de la începutul anului 2025, de la un record de 5,18 milioane în martie la 5,12 milioane până în decembrie. Rata locurilor de muncă vacante se situează la un slab 0,6%, plasând România printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Angajările s-au mutat în mare măsură de la extindere la înlocuire, deoarece firmele se concentrează pe ocuparea posturilor esențiale, limitând în același timp crearea netă de locuri de muncă.
Rata șomajului rămâne stabilă la aproximativ 6,0%, dar această rezistență maschează probleme structurale mai profunde. Populația activă continuă să se reducă din cauza ratelor scăzute ale natalității și a emigrării persistente, reducând presiunea ascendentă asupra șomajului măsurat. În același timp, unii lucrători disponibilizați devin inactivi sau se îndreaptă către locuri de muncă informale sau migrație sezonieră, în loc să se înregistreze ca șomeri. În 2024, sectorul public a absorbit temporar forța de muncă, dar înăsprirea fiscală a pus capăt acestei măsuri de protecție.
Concedieri masive în unele industrii
Analiza evidențiază și sectoarele de activitate care vor face concedieri masive, dar și a celor aflate în dificultate financiară din cauza scindării puterii de cumpărare a populației.
Industria prelucrătoare rămâne supusă unei presiuni semnificative. Cererea slabă din Germania și din zona euro în sens larg continuă să afecteze industriile orientate spre export, în timp ce cererea internă a fost, de asemenea, lentă. Sondajele de piață arată așteptări pentru o contracție suplimentară, un număr redus de comenzi și o capacitate excedentară. Companiile reduc numărul de angajați treptat, dar constant, deoarece locurile de muncă în industria prelucrătoare au scăzut cu aproape 25.000 de persoane față de anul precedent în decembrie 2025, sau aproximativ 2,5% din totalul locurilor de muncă din sector. În același timp, sondajele și rapoartele din industrie indică un interes tot mai mare în rândul firmelor pentru tehnologii precum roboții industriali și automatizarea proceselor, ca parte a eforturilor mai ample de protejare a marjelor și de îmbunătățire a productivității.
Sectorul construcțiilor s-a menținut bine până acum în toate segmentele, deși sectorul rezidențial ar putea fi afectat de scăderea puterii de cumpărare și de creșterea impozitelor. Proiectele de infrastructură la scară largă, inclusiv aproximativ 700 km de autostrăzi finanțate din fondurile structurale și de redresare ale UE, au sprijinit activitatea de inginerie civilă, ducând numărul de locuri de muncă în sector la un record de 462.000 în iulie 2025. Cu toate acestea, eliminarea scutirilor de taxe de lungă durată pentru lucrătorii din construcții a crescut costurile forței de muncă, reducând marjele. Sentimentul de afaceri din acest sector a devenit precaut, 17,5% dintre managerii chestionați anticipând reduceri ale forței de muncă la începutul anului 2026.
Sectorul serviciilor, în special cel al comerțului cu amănuntul și al ospitalității, este direct expus unei puteri de cumpărare mai slabe a gospodăriilor. Eroziunea salariilor reale a forțat consumatorii să acorde prioritate produselor esențiale. Deși ritmul anual al ocupării forței de muncă este încă pozitiv, sondajele de afaceri indică faptul că angajările devin în mod clar mai defensive, bazându-se mai mult pe controlul costurilor și pe aranjamente flexibile de personal, acolo unde este posibil. Era expansiunii rapide a locurilor de muncă în sectorul serviciilor pare să se fi oprit.
Sectorul IT, mult timp un motor major de creștere, trece prin propria sa schimbare strategică. În timp ce cifra de afaceri continuă să crească, ocuparea forței de muncă a început să scadă. După ani de expansiune rapidă, alimentată de externalizare și angajarea la scară largă a personalului junior – împingând ocuparea forței de muncă la niveluri record la sfârșitul anului 2023 – modelul de creștere s-a schimbat, iar numărul de angajați a scăzut lent de atunci. La nivel global, cheltuielile cu tehnologia s-au îndreptat decisiv către inteligența artificială, centre de date și soluții software avansate. Cererea ar trebui să rămână solidă pentru roluri specializate, de mare valoare, dar recrutarea la nivel de intrare este probabil să slăbească și mai mult. Sectorul pare să se îndrepte de la angajările de volum către o specializare, eficiență și productivitate sporite.
Salariile, erodate de inflație
Salariile nominale au crescut rapid în ultimul deceniu, iar câștigul mediu net a urcat la 5,914 RON pe lună la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, susțin economiștii, inflația a erodat grav puterea de cumpărare. Până în al patrulea trimestru al anului 2025, salariile reale se contractau cu aproximativ 5,0% față de anul precedent. Având în vedere că salariile din sectorul public sunt înghețate și firmele private sunt supuse presiunii asupra marjelor de profit, o creștere a salariilor reale este puțin probabilă în 2026, afectând în continuare consumul, angajările și investițiile, se mai arată în analiză.
Un alt factor structural este salariul minim în creștere rapidă, care a crescut cu aproximativ 15% anual în ultimul deceniu. Acest lucru a comprimat diferențele salariale și a crescut costurile în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă. Pentru firmele care operează cu marje de profit mici, automatizarea devine din ce în ce mai mult alternativa mai viabilă.
Schimbarea structurală: automatizare și inteligență artificială
Avantajul competitiv tradițional al României a fost costul relativ scăzut al forței de muncă din UE. Pe măsură ce salariile au crescut și oferta de forță de muncă s-a redus, companiile au început în mod natural să se orienteze către investiții în robotică și automatizare.
Potrivit Federației Internaționale de Robotică, densitatea roboților industriali la nivel global s-a dublat în ultimii șapte ani, ajungând la 162 de unități la 10.000 de angajați. Deși România este încă în urma competitorilor din regiune, liniile de asamblare automatizate, sistemele robotizate de sudare și logistica digitală a depozitelor devin mult mai comune. Datele Eurostat arată, de asemenea, o creștere accentuată a adoptării inteligenței artificiale, sugerând un flux mare și în creștere de firme care implementează, planifică sau testează instrumente de automatizare și inteligență artificială. Pentru viitor, implicația este simplă: atunci când este nevoie, producția poate crește fără creșteri proporționale ale ocupării forței de muncă.
În același timp, inteligența artificială remodelează munca în sectorul serviciilor, pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială intră în rutinele zilnice. Adoptarea formală de către firmele românești rămâne relativ scăzută – deși crește rapid – dar utilizarea individuală se extinde rapid, avertizează economiștii ING.
PIB-ul României ar putea crește cu 50 miliarde de euro până în 2040, datorită AI
Un sondaj național realizat de Reveal Marketing Research la începutul anului 2026 a constatat că 68% dintre români au folosit instrumente de inteligență artificială cel puțin ocazional, iar 44% se bazează deja pe acestea pentru sarcini legate de muncă, cum ar fi asistență administrativă, analiză și creare de conținut. Această adoptare informală sugerează că inteligența artificială afectează fluxurile de lucru din sectorul serviciilor chiar înainte de implementarea pe scară largă la nivel de întreprindere. Sarcini care odinioară erau gestionate de angajații entry-level pot fi acum automatizate sau simplificate semnificativ. McKinsey estimează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040, prin creșterea productivității și a eficienței, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Cu toate acestea, susțin economiștii ING, aceste schimbări pot duce și la pierderi de locuri de muncă în domenii precum rolurile IT juniori, centrele de apel sau munca administrativă de rutină, deoarece companiile redirecționează resursele către infrastructura digitală și automatizare. Această schimbare riscă să creeze o piață a muncii „cu halteră”. Cererea ar putea continua să crească la capătul superior al spectrului de competențe – unde rolurile specializate în inteligență artificială, inginerie și management avansat sunt îmbunătățite, mai degrabă decât înlocuite de tehnologie – și să rămână stabilă în serviciile cu calificare scăzută, neautomatizabile, cum ar fi îngrijirea, ospitalitatea, logistica și munca la fața locului. În schimb, locurile de muncă de rutină cu gulere albe, care necesită competențe medii, și sarcinile repetitive cu competențe scăzute sunt din ce în ce mai susceptibile de a stagna sau de a scădea.
România se confruntă cu o forță de muncă în scădere și îmbătrânire
Anul 2026 va marca probabil punctul de jos al ciclului actual. Politica fiscală va rămâne restrictivă, veniturile reale vor rămâne slabe, iar firmele vor continua să se concentreze pe eficiență. Rata ocupării forței de muncă ar putea scădea chiar dacă șomajul rămâne stabil. Până în 2027, condițiile ar trebui să se îmbunătățească: inflația ar trebui să scadă, politica monetară s-ar putea normaliza, proiectele finanțate de UE își vor croi drum în economia reală, iar cererea externă s-ar putea consolida. Cu toate acestea, este puțin probabil ca redresarea să genereze aceeași amploare a creării de locuri de muncă observată în expansiunile anterioare.
În timpul actualei încetiniri economice, firmele integrează automatizarea și inteligența artificială în operațiunile lor. Atunci când cererea își va reveni, este posibil să își crească producția utilizând capacitatea tehnologică nou implementată, în loc să lanseze valuri ample de angajări. Relația istorică dintre creșterea PIB-ului și crearea de locuri de muncă ar putea slăbi în acest moment.
Acest lucru nu este neapărat negativ. România se confruntă cu o forță de muncă în scădere și îmbătrânire, iar câștigurile de productivitate sunt esențiale pentru susținerea creșterii economice și a nivelului de trai. Ajustarea actuală reprezintă o tranziție necesară de la un model bazat pe consum, cu utilizare intensivă a forței de muncă, către o economie bazată pe productivitate, cu o utilizare mai intensivă a capitalului.
Pe termen scurt, crearea slabă de locuri de muncă și veniturile reale scăzute vor rămâne o constrângere. La un nivel mai profund, însă, România trece printr-o tranziție structurală de la un model de creștere cu utilizare intensivă a forței de muncă. Pe măsură ce firmele se bazează mai mult pe tehnologie, automatizare și activități cu valoare mai mare, creșterea economică va fi din ce în ce mai mult determinată de o producție per lucrător mai mare, mai degrabă decât de absorbția unui număr mai mare de lucrători. Aceasta implică faptul că viitoarele redresări pot fi robuste din punct de vedere economic, chiar dacă creșterea ocupării forței de muncă este mai limitată decât în cazul expansiunilor anterioare.
Actualitate
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate la iveală modul în care apropiații acestuia au spălat miliarde de ruble și cum o companie controlată din umbră de familia sa a manipulat transporturi militare destinate chiar armatei ucrainene, în plin război.
Premierul rus Mihail Mișustin/FOTO:EPA/EFE
În timp ce Kremlinul impune legi drastice privind „patriotismul” și cere sacrificii totale populației ruse, elitele de la Moscova continuă să își securizeze averile uriașe prin metode demne de romanele de spionaj. Cea mai recentă anchetă a jurnaliștilor de la Centrul „Dosare” o are în centru pe Natalia Stenina, sora premierului rus Mihail Mișustin. Documentele financiare scurse în spațiul public dezvăluie o discrepanță astronomică între veniturile oficiale ale acesteia și realitatea din conturile sale bancare.
Matematica corupției
În cursul anului 2022, Natalia Stenina a plasat nu mai puțin de 12 miliarde de ruble (peste 130 de milioane de dolari) într-un depozit la Gazprombank. Conform datelor analizate, sora premierului a încasat doar din dobânzi suma de un miliard de ruble într-un singur an. Cu un an înainte, în aceeași bancă, conturile sale adăposteau alte 6 miliarde de ruble.
Unde este anomalia? În registrele oficiale de muncă, Stenina figurează din 2017 ca directoare de publicitate la compania „Tekadom”, parte a grupului deținut de oligarhul Emin Agalarov, unde încasează un salariu lunar cuprins între 25.000 și 60.000 de ruble (aproximativ 300–700 de dolari). Analiștii financiari au calculat că, din acest salariu legal, sora oficialului rus ar fi avut nevoie de mii de ani pentru a economisi suma depusă în bancă. Chiar și dividendele istorice primite anterior de la grupul privat UFG (aproximativ 10 milioane de dolari) reprezintă doar o fracție infimă din averea reală afișată.
Mariajul fictiv și rețeaua imobiliară de pe Rubliovka
Pentru a legaliza și ascunde proveniența acestor fonduri, s-a apelat la scheme clasice de fațadă. Între 2008 și 2020, Stenina a fost căsătorită oficial cu Aleksandru Udodov, un om de afaceri din cercul intim al lui Mișustin. Însă investigația demonstrează că mariajul a fost complet fictiv.
Scurgerile de informații arată că, în toți acești ani, Stenina a continuat să locuiască și să își împartă viața cu primul ei soț, Serghei Stenin, tatăl celor doi copii ai săi, în timp ce Udodov nu a împărțit niciodată cu ea vreo adresă, mașină sau măcar un zbor cu avionul.
„Nu l-am văzut niciodată pe Udodov în compania Nataliei Stenina”, a declarat Kiril Kaciur, fost partener de afaceri al acestuia. Rolul lui Udodov a fost strict cel de interfață financiară. Prin intermediul lui, sora premierului a primit „donații” constând în vile și terenuri de lux pe șoseaua Rubliovo-Uspenskoe, în faimoasa zonă rezidențială Nikolina Gora, proprietăți care în registrele publice rusești apar astăzi secretizate sub proprietatea generică „Federația Rusă”.
Regretatul opozant Aleksei Navalnîi l-a etichetat încă din 2020 pe Udodov drept un „escroc fiscal” specializat în recuperări ilegale de TVA, un paravan care vindea pe piață influența politică a lui Mișustin.
Bani rusești și logistică militară pentru Ucraina
Cea mai explozivă dezvăluire a anchetei vizează însă compania germană VG Cargo, operată de Udodov și Kaciur în incinta aeroportului Frankfurt-Hahn. Deși procuratura germană a investigat firma pentru spălare de bani, dosarul a fost închis suspect în 2021 din „lipsă de probe suficiente”. În acel moment, compania rula profituri nete de milioane de euro.
Ceea ce a urmat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina depășește însă orice scenariu geopolitic. Potrivit mărturiilor unor foști angajați obținute de Centrul „Dosare”, la doar câteva săptămâni de la ordinul de atac dat de Vladimir Putin, prin hub-ul logistic din Frankfurt controlat de VG Cargo a început să treacă asistența militară occidentală destinată Ucrainei.
Compania controlată de omul de încredere al premierului rus a manipulat, descărcat și trimis mai departe spre Kiev mărfuri cu dublă utilizare și tehnologii militare avansate destinate să lovească forțele ruse pe front.
Deși Udodov a încercat să își piardă urmele la finele anului 2022, transferând oficial controlul VG Cargo către o firmă din Azerbaidjan (Sheer One Investments) pentru a evita sancțiunile americane, legăturile sale au rămas active. Ulterior, el s-a folosit de aceeași structură germană pentru a încerca să introducă ilegal în Rusia obiecte de artă și antichități din SUA.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
Actualitate
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două țări și despre securitatea în regiunea Mării Negre.
Nicușor Dan și Recep Tayyip Erdoğan. FOTO: Administrația Prezidențială
Vizita șefului statului vine în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, unde urmează să fie luate decizii importante pentru flancul estic al Alianței. Printre subiectele abordate s-au numărat extinderea cooperării în infrastructura submarină, relocarea Centrului NATO de la Istanbul la Constanța și crearea unui hub european de securitate civilă la Marea Neagră.
Președintele Nicușor Dan a declarat că parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră. Această cooperare ar putea include proiecte legate de cablurile de energie și de comunicații submarine, care sunt esențiale pentru securitatea și interconectivitatea regională. „La summitul NATO de la Ankara, parteneriatul strategic dintre România și Turcia ar putea fi extins și în ceea ce privește infrastructura submarină din Marea Neagră”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Emanuel Cernat, analist de politică externă, a explicat pentru „Adevărul” mizele vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia:
„Motivul principal al vizitei președintelui Nicușor Dan în Turcia este pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat la începutul lunii iulie, prilej cu care urmează să fie luate decizii extrem de importante pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică și, în mod special, pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România”.
Potrivit lui Emanuel Cernat, prin această vizită, președintele Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru România, profitând de faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei:
„În această vizită, Nicușor Dan încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră, știut fiind faptul că statul gazdă al unui summit beneficiază de o influență sporită în stabilirea agendei. Pentru România, este esențial ca pe această agendă să fie incluse menținerea prezenței NATO în proximitatea conflictului și securitatea Mării Negre ca temă principală, iar acest ultim subiect reprezintă un interes comun al României și Turciei, oferind o bază solidă pentru discuții. Totodată, prin mesajul său, președintele Dan transmite diplomatic o invitație președintelui Erdoğan de a vizita România în această toamnă, ceea ce subliniază dezvoltarea și consolidarea relațiilor bilaterale”.
Un Nicușor Dan mai implicat în plan extern?
Analistul a comentat și acomodarea președintelui Nicușor Dan cu atribuțiile de reprezentare externă, subliniind că un an de mandat este un termen rezonabil pentru familiarizarea cu uzanțele diplomatice.
„În ceea ce privește implicarea externă a președintelui, este dificil de evaluat dacă până acum a acoperit cu succes această dimensiune a mandatului, mai ales că în România există o încărcătură emoțională puternică în raportarea la instituția prezidențială, deseori influențată de filtrele politicii interne. În mod firesc, oricărui președinte aflat la primul mandat îi trebuie timp pentru a se acomoda cu atribuțiile de reprezentare externă, iar în cazul lui Nicușor Dan, acest început a fost unul abrupt, deoarece nu avea o experiență guvernamentală anterioară. Totuși, după un an de mandat, este de presupus că s-a familiarizat cu uzanțele diplomatice și cu modul de desfășurare a întâlnirilor internaționale”, a explicat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat, dar cele multilaterale, precum summiturile NATO, presupun provocări multiple, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță tot mai mare.
„Deși întâlnirile bilaterale sunt mai ușor de gestionat din punct de vedere protocolar, cele multilaterale, precum summiturile NATO, Adunarea Generală a ONU sau Consiliul European, presupun provocări multiple și sunt mult mai dificil de coordonat, mai ales în contextul actual, în care relațiile interpersonale dintre lideri capătă o importanță din ce în ce mai mare, depășind uneori canalele diplomatice clasice. În această privință, președintele Nicușor Dan mai poate acumula experiență în interacțiunea directă cu omologii săi, iar în privința summitului de la Ankara, toate privirile se vor îndrepta către un posibil prim contact direct cu președintele american Donald Trump”, a precizat Emanuel Cernat.
Analistul a subliniat că, deoarece relația României cu Uniunea Europeană este deja pe un făgaș bun, accentul actual al politicii externe se îndreaptă către consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, o direcție pe care președintele Dan o subliniază constant.
„Vedem adesea accentul deosebit pus de președinte pe dimensiunea transatlantică a relațiilor internaționale ale României, de la înlocuirea termenului „pro-european” cu „pro-occidental”, până la încercările repetate de consolidare a relațiilor diplomatice cu SUA”, a concluzionat Emanuel Cernat.
-
Breakingacum 3 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 3 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 19 oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 3 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Actualitateacum 3 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
-
Actualitateacum 2 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series





