Actualitate
Cum transformă AI piața muncii din România și cât ar putea crește economia cu ajutorul acesteia
Ani la rând, piața muncii din România a afișat o reziliență remarcabilă, susținută de o creștere accelerată a salariilor și un șomaj minim record. Totuși, acest motor alimentat de expansiunea fiscală și consumul pe credit pare să fi intrat în faza de epuizare. Economiștii avertizează: modelul de creștere care a definit ultima decadă și-a atins limitele structurale.
Foto Shutterstock
În ultimul an, peisajul macroeconomic al României s-a schimbat rapid. Creșterea economică, care anterior era determinată de consum, este acum limitată de înăsprirea fiscală, de cererea internă mai slabă și de o piață a muncii în scădere, avertizează economiștii ING. Deși o parte din această ajustare reflectă ciclul economic, încetinirea indică și o schimbare structurală mai profundă: firmele se bazează din ce în ce mai mult pe automatizare și inteligență artificială pentru a stimula productivitatea. Prin urmare, susțin economiștii, viitoarele redresări ar putea genera o producție mai mare fără o creștere corespunzătoare a ocupării forței de muncă.
Semnale divergente ale pieței muncii
Potrivit analizei, datele privind piața muncii arată deja o deteriorare. Numărul total de locuri de muncă ocupate a scăzut de la vârful de la începutul anului 2025, de la un record de 5,18 milioane în martie la 5,12 milioane până în decembrie. Rata locurilor de muncă vacante se situează la un slab 0,6%, plasând România printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Angajările s-au mutat în mare măsură de la extindere la înlocuire, deoarece firmele se concentrează pe ocuparea posturilor esențiale, limitând în același timp crearea netă de locuri de muncă.
Rata șomajului rămâne stabilă la aproximativ 6,0%, dar această rezistență maschează probleme structurale mai profunde. Populația activă continuă să se reducă din cauza ratelor scăzute ale natalității și a emigrării persistente, reducând presiunea ascendentă asupra șomajului măsurat. În același timp, unii lucrători disponibilizați devin inactivi sau se îndreaptă către locuri de muncă informale sau migrație sezonieră, în loc să se înregistreze ca șomeri. În 2024, sectorul public a absorbit temporar forța de muncă, dar înăsprirea fiscală a pus capăt acestei măsuri de protecție.
Concedieri masive în unele industrii
Analiza evidențiază și sectoarele de activitate care vor face concedieri masive, dar și a celor aflate în dificultate financiară din cauza scindării puterii de cumpărare a populației.
Industria prelucrătoare rămâne supusă unei presiuni semnificative. Cererea slabă din Germania și din zona euro în sens larg continuă să afecteze industriile orientate spre export, în timp ce cererea internă a fost, de asemenea, lentă. Sondajele de piață arată așteptări pentru o contracție suplimentară, un număr redus de comenzi și o capacitate excedentară. Companiile reduc numărul de angajați treptat, dar constant, deoarece locurile de muncă în industria prelucrătoare au scăzut cu aproape 25.000 de persoane față de anul precedent în decembrie 2025, sau aproximativ 2,5% din totalul locurilor de muncă din sector. În același timp, sondajele și rapoartele din industrie indică un interes tot mai mare în rândul firmelor pentru tehnologii precum roboții industriali și automatizarea proceselor, ca parte a eforturilor mai ample de protejare a marjelor și de îmbunătățire a productivității.
Sectorul construcțiilor s-a menținut bine până acum în toate segmentele, deși sectorul rezidențial ar putea fi afectat de scăderea puterii de cumpărare și de creșterea impozitelor. Proiectele de infrastructură la scară largă, inclusiv aproximativ 700 km de autostrăzi finanțate din fondurile structurale și de redresare ale UE, au sprijinit activitatea de inginerie civilă, ducând numărul de locuri de muncă în sector la un record de 462.000 în iulie 2025. Cu toate acestea, eliminarea scutirilor de taxe de lungă durată pentru lucrătorii din construcții a crescut costurile forței de muncă, reducând marjele. Sentimentul de afaceri din acest sector a devenit precaut, 17,5% dintre managerii chestionați anticipând reduceri ale forței de muncă la începutul anului 2026.
Sectorul serviciilor, în special cel al comerțului cu amănuntul și al ospitalității, este direct expus unei puteri de cumpărare mai slabe a gospodăriilor. Eroziunea salariilor reale a forțat consumatorii să acorde prioritate produselor esențiale. Deși ritmul anual al ocupării forței de muncă este încă pozitiv, sondajele de afaceri indică faptul că angajările devin în mod clar mai defensive, bazându-se mai mult pe controlul costurilor și pe aranjamente flexibile de personal, acolo unde este posibil. Era expansiunii rapide a locurilor de muncă în sectorul serviciilor pare să se fi oprit.
Sectorul IT, mult timp un motor major de creștere, trece prin propria sa schimbare strategică. În timp ce cifra de afaceri continuă să crească, ocuparea forței de muncă a început să scadă. După ani de expansiune rapidă, alimentată de externalizare și angajarea la scară largă a personalului junior – împingând ocuparea forței de muncă la niveluri record la sfârșitul anului 2023 – modelul de creștere s-a schimbat, iar numărul de angajați a scăzut lent de atunci. La nivel global, cheltuielile cu tehnologia s-au îndreptat decisiv către inteligența artificială, centre de date și soluții software avansate. Cererea ar trebui să rămână solidă pentru roluri specializate, de mare valoare, dar recrutarea la nivel de intrare este probabil să slăbească și mai mult. Sectorul pare să se îndrepte de la angajările de volum către o specializare, eficiență și productivitate sporite.
Salariile, erodate de inflație
Salariile nominale au crescut rapid în ultimul deceniu, iar câștigul mediu net a urcat la 5,914 RON pe lună la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, susțin economiștii, inflația a erodat grav puterea de cumpărare. Până în al patrulea trimestru al anului 2025, salariile reale se contractau cu aproximativ 5,0% față de anul precedent. Având în vedere că salariile din sectorul public sunt înghețate și firmele private sunt supuse presiunii asupra marjelor de profit, o creștere a salariilor reale este puțin probabilă în 2026, afectând în continuare consumul, angajările și investițiile, se mai arată în analiză.
Un alt factor structural este salariul minim în creștere rapidă, care a crescut cu aproximativ 15% anual în ultimul deceniu. Acest lucru a comprimat diferențele salariale și a crescut costurile în sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă. Pentru firmele care operează cu marje de profit mici, automatizarea devine din ce în ce mai mult alternativa mai viabilă.
Schimbarea structurală: automatizare și inteligență artificială
Avantajul competitiv tradițional al României a fost costul relativ scăzut al forței de muncă din UE. Pe măsură ce salariile au crescut și oferta de forță de muncă s-a redus, companiile au început în mod natural să se orienteze către investiții în robotică și automatizare.
Potrivit Federației Internaționale de Robotică, densitatea roboților industriali la nivel global s-a dublat în ultimii șapte ani, ajungând la 162 de unități la 10.000 de angajați. Deși România este încă în urma competitorilor din regiune, liniile de asamblare automatizate, sistemele robotizate de sudare și logistica digitală a depozitelor devin mult mai comune. Datele Eurostat arată, de asemenea, o creștere accentuată a adoptării inteligenței artificiale, sugerând un flux mare și în creștere de firme care implementează, planifică sau testează instrumente de automatizare și inteligență artificială. Pentru viitor, implicația este simplă: atunci când este nevoie, producția poate crește fără creșteri proporționale ale ocupării forței de muncă.
În același timp, inteligența artificială remodelează munca în sectorul serviciilor, pe măsură ce instrumentele de inteligență artificială intră în rutinele zilnice. Adoptarea formală de către firmele românești rămâne relativ scăzută – deși crește rapid – dar utilizarea individuală se extinde rapid, avertizează economiștii ING.
PIB-ul României ar putea crește cu 50 miliarde de euro până în 2040, datorită AI
Un sondaj național realizat de Reveal Marketing Research la începutul anului 2026 a constatat că 68% dintre români au folosit instrumente de inteligență artificială cel puțin ocazional, iar 44% se bazează deja pe acestea pentru sarcini legate de muncă, cum ar fi asistență administrativă, analiză și creare de conținut. Această adoptare informală sugerează că inteligența artificială afectează fluxurile de lucru din sectorul serviciilor chiar înainte de implementarea pe scară largă la nivel de întreprindere. Sarcini care odinioară erau gestionate de angajații entry-level pot fi acum automatizate sau simplificate semnificativ. McKinsey estimează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României până în 2040, prin creșterea productivității și a eficienței, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
Cu toate acestea, susțin economiștii ING, aceste schimbări pot duce și la pierderi de locuri de muncă în domenii precum rolurile IT juniori, centrele de apel sau munca administrativă de rutină, deoarece companiile redirecționează resursele către infrastructura digitală și automatizare. Această schimbare riscă să creeze o piață a muncii „cu halteră”. Cererea ar putea continua să crească la capătul superior al spectrului de competențe – unde rolurile specializate în inteligență artificială, inginerie și management avansat sunt îmbunătățite, mai degrabă decât înlocuite de tehnologie – și să rămână stabilă în serviciile cu calificare scăzută, neautomatizabile, cum ar fi îngrijirea, ospitalitatea, logistica și munca la fața locului. În schimb, locurile de muncă de rutină cu gulere albe, care necesită competențe medii, și sarcinile repetitive cu competențe scăzute sunt din ce în ce mai susceptibile de a stagna sau de a scădea.
România se confruntă cu o forță de muncă în scădere și îmbătrânire
Anul 2026 va marca probabil punctul de jos al ciclului actual. Politica fiscală va rămâne restrictivă, veniturile reale vor rămâne slabe, iar firmele vor continua să se concentreze pe eficiență. Rata ocupării forței de muncă ar putea scădea chiar dacă șomajul rămâne stabil. Până în 2027, condițiile ar trebui să se îmbunătățească: inflația ar trebui să scadă, politica monetară s-ar putea normaliza, proiectele finanțate de UE își vor croi drum în economia reală, iar cererea externă s-ar putea consolida. Cu toate acestea, este puțin probabil ca redresarea să genereze aceeași amploare a creării de locuri de muncă observată în expansiunile anterioare.
În timpul actualei încetiniri economice, firmele integrează automatizarea și inteligența artificială în operațiunile lor. Atunci când cererea își va reveni, este posibil să își crească producția utilizând capacitatea tehnologică nou implementată, în loc să lanseze valuri ample de angajări. Relația istorică dintre creșterea PIB-ului și crearea de locuri de muncă ar putea slăbi în acest moment.
Acest lucru nu este neapărat negativ. România se confruntă cu o forță de muncă în scădere și îmbătrânire, iar câștigurile de productivitate sunt esențiale pentru susținerea creșterii economice și a nivelului de trai. Ajustarea actuală reprezintă o tranziție necesară de la un model bazat pe consum, cu utilizare intensivă a forței de muncă, către o economie bazată pe productivitate, cu o utilizare mai intensivă a capitalului.
Pe termen scurt, crearea slabă de locuri de muncă și veniturile reale scăzute vor rămâne o constrângere. La un nivel mai profund, însă, România trece printr-o tranziție structurală de la un model de creștere cu utilizare intensivă a forței de muncă. Pe măsură ce firmele se bazează mai mult pe tehnologie, automatizare și activități cu valoare mai mare, creșterea economică va fi din ce în ce mai mult determinată de o producție per lucrător mai mare, mai degrabă decât de absorbția unui număr mai mare de lucrători. Aceasta implică faptul că viitoarele redresări pot fi robuste din punct de vedere economic, chiar dacă creșterea ocupării forței de muncă este mai limitată decât în cazul expansiunilor anterioare.
Actualitate
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile
UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București.
Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii pe
care România trebuie să le impună UE în fața Rusiei.
Macron, Putin, Merkel și Zelenski în timpul negocierilor de pace de la Paris. FOTO EPA-EFE
Negocierile
dintre europeni și Rusia, în dosarul ucrainean, ar putea începe în
viitorul apropiat, deși liderii europeni nu s-au înțeles încă în
privința numelui celui care va reprezenta UE. Surse ale Politico
vorbesc despre faptul că liderii celor mai importante state din UE,
președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german,
Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European,
António Costa, să preia inițiativa. Deși Franța și Germania au
început discuțiile cu Moscova pe cont propriu, acum cei doi
contraatacă și spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să se grăbească.
În
același timp, statele de pe flancul estic al NATO, inclusiv România,
privesc cu anumite rezerve amestecate cu teamă viitoarele discuții
ale UE cu Rusia. Ca de fiecare dată în astfel de momente, planează anumite suspiciuni că cei mari ar putea face concesii pe seama celor mici. Minsk 1 și Minsk 2, acordurile semnate de Franța și Germania cu Federația Rusă, sunt doar cele mai recente exemple în care est-europenii consideră că cele două puteri europene ar fi putut da dovada de mai multă fermitate în negocierile cu Moscova și că acest lucru ar fi putut preveni invadarea Ucrainei.
Dincolo de neînțelegerile dintre statele europene în privința
acestui dosar, presa a vehiculat o serie de nume pentru viitorul
negociator european. Lideri de calibru precum Angela Merkel sau Mario
Draghi au apărut pe o listă care cuprinde mai multe opțiuni.
Politologul
Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, este director al Oxford
Digital Diplomacy Research Group.
Într-o analiză pentru „Adevărul”,
Bjola vorbește despre liniile roșii pe care ar trebui să le impună
Bucureștiul și celelalte capitale est-europene, dar și despre
mesajul pe care acestea ar trebui să-l transmită Bruxelles-ului
înaintea negocierilor cu Moscova.
Mario Draghi, profilul ideal pentru negocierea cu Rusia
În
opinia lui Corneliu Bjola, fostul șef al Băncii Centrale Europene
și ex-premier al Italiei, Mario Draghi, ar fi cel mai potrivit să-i
reprezinte pe europeni în discuțiile cu Rusia. Corneliu Bjola
remarcă și faptul că în interiorul UE nu există încă un
consens că un stat de pe flancul nordic ar trebui să dea tonul
negocierii.
„Mario
Draghi mi se pare, cred, cel mai apropiat de profilul de care Europa
are astăzi nevoie. El este perceput ca un european convins, cu un
discurs consecvent în favoarea integrării aprofundate și chiar a
unei „federalizări pragmatice” a UE, dar nu este asociat cu
epoca dependenței energetice față de Rusia sau cu aranjamente
sulfuroase de tipul Nord Stream. Draghi a dovedit, în criza euro, că
poate lua decizii extrem de dificile și creative. Celebrul „whatever
it takes” a combinat disciplina financiară cu capacitatea de a
construi pachete complexe, acceptabile pentru Nord și Sud
deopotrivă. Aceste calități sunt esențiale într-o negociere care
nu va privi doar trasarea unor lines de demarcație sau încetarea
ostilităților, ci și reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare
a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și, nu în ultimul
rând, garanțiile de securitate pentru Europa în ansamblu”, este
poziția lui Corneliu Bjola.
Miza strategică a României pe Flancul Estic al NATO
Pentru
România și celelalte țăril situate pe flancul de Est al NATO, negocierile
ce vor urma cu Federația Rusă sunt extrem de importante. Corneliu
Bjola crede că Bucureștiul trebuie să transmită un mesaj clar
liderilor europeni, pentru ca aceștia să țină cont, atunci când
vor avea loc discuțiile, și de poziția României și a țărilor
din regiune. Politologul român nu crede că Bruxelles-ul va
sacrifica interesele est-europenilor pentru a face concesii majore
Moscovei, dar îndeamnă la prudență și la acțiune.
„Dacă
viitorul negociator european s-ar consulta cu statele membre înainte
de a începe discuțiile, mesajul României ar trebui să fie clar
și, în același timp, lucid cu privire la propriile limite. Ca stat
de frontieră al NATO și al UE, aflat direct la Marea Neagră,
România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu
legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un
„nou Donbas” permanent, un conflict înghețat la câteva sute de
kilometri de granițele sale”, spune Bjola.
UE anunță negocieri cu Rusia, iar vechea spaimă revine în Est. Avertisment pentru România: „Există motive de îngrijorare”
Pericolul unui conflict înghețat la Marea Neagră și vulnerabilitatea regiunii
România
și statele din zonă ar trebui, mai spune acesta, să țină cont de
faptul că, fără o Ucraina puternică, securitatea în bazinul
Mării Negre va fi mereu problematică. Asta înseamnă că orice
acord care ar face mari concesii Rusiei ar vulnerabiliza țările din
zonă.
„Securitatea
Ucrainei este inseparabilă de securitatea Mării Negre și de
stabilitatea Republicii Moldova, iar acest lucru trebuie spus
răspicat: un acord care lasă Rusiei libertatea de a menține,
amplifica sau repoziționa capacități militare ofensive în
regiune, inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și
maritim, ar fi un acord împotriva intereselor României”, mai
afirmă expertul.
Corneliu Bjola crede că UE trebuie să dea dovadă de fermitate cu Rusia. FOTO: Arhivă personală
În
același timp, Corneliu Bjola consideră că România și celelalte
state de pe flancul estic ar trebui să își susțină punctul de
vedere cu tărie la Bruxelles și în marile cancelarii europene.
Problema ar fi, în viziunea expertului, că Bucureștiul a fost mult
prea preocupat în ultimul timp să intre în grațiile
Washingtonului, fără a participa efectiv la inițiativele europene.
Această abordare reprezintă o provocare importantă pentru
administrația de la București, condusă de președintele Nicușor
Dan.
„România
ar trebui, de asemenea, să insiste ca orice calendar de ridicare a
sancțiunilor să fie strict condiționat de retragerea treptată și
verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de
securitate ale acordului de pace, nu de simple declarații politice
ale Moscovei. Din păcate, însă, trebuie spus că, în ultimul an,
politica externă a Bucureștiului a fost centrată aproape exclusiv
pe menținerea unei relații asimetrice și fără rezultate cu
administrația Trump, chiar cu prețul absenței din formatele
europene relevante, precum Weimar Plus sau inițiativele de
securitate europeană, einschließlich propunerea franceză privind
extinderea umbrelei nucleare.
Cum se poate apăra România pe mare. „Trebuie să avem tot pachetul: și legea, și oamenii, și mijloacele tehnice, și instituțiile pregătite să apere țara”
Trebuie
spus însă că, spre deosebire de Budapesta lui Viktor Orbán,
România nu a blocat inițiative europene majore, ceea ce este în
sine un lucru pozitiv, dar nici nu a contribuit în mod decisiv la
definirea lor și a ezitat să se asocieze unor proiecte europene mai
ambițioase. În aceste condiții, cel mai util lucru pe care îl
poate face Bucureștiul, pe termen scurt, este să nu blocheze
soluțiile constructive și să își recapete treptat credibilitatea
participând activ, nu doar formal, la procesul de definire a
pozițiilor comune europene”, explică Bjola.
Scenarii de pace pentru Ucraina: Condițiile ridicării graduale a sancțiunilor
În
ceea ce privește un compromis cu Federația Rusă, europenii ar
trebui să traseze anumite linii roșii, susține Corneliu Bjola. Un
astfel de compromis, dacă va exista, ar fi de dorit să fie mai
degrabă în termeni de calendar și de mecanisme, nu în termeni de
principii, mai spune Bjola.
„Se
pot imagina formule graduale de ridicare a unei părți din
sancțiuni, în măsura în care Rusia își retrage treptat trupele,
respectă un regim de demilitarizare convenit și acceptă un grad
înalt de transparență militară. Se pot discuta, de asemenea,
aranjamente de securitate pentru Ucraina, de la un sistem de garanții
bilaterale și multilaterale, apropiat de un NATO-light, până
la o variantă europeană de securitate colectivă. În ceea ce
privește teritoriile ocupate, pot fi explorate formule temporare de
administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar
numai dacă acestea sunt acceptate de societatea ucraineană și sunt
concepute ca o etapă către restabilirea unei păci durabile în
Ucraina și în regiunea Mării Negre, nu ca o soluție permanentă
de înghețare a conflictului”, încheie Corneliu Bjola.
Actualitate
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate la iveală modul în care apropiații acestuia au spălat miliarde de ruble și cum o companie controlată din umbră de familia sa a manipulat transporturi militare destinate chiar armatei ucrainene, în plin război.
Premierul rus Mihail Mișustin/FOTO:EPA/EFE
În timp ce Kremlinul impune legi drastice privind „patriotismul” și cere sacrificii totale populației ruse, elitele de la Moscova continuă să își securizeze averile uriașe prin metode demne de romanele de spionaj. Cea mai recentă anchetă a jurnaliștilor de la Centrul „Dosare” o are în centru pe Natalia Stenina, sora premierului rus Mihail Mișustin. Documentele financiare scurse în spațiul public dezvăluie o discrepanță astronomică între veniturile oficiale ale acesteia și realitatea din conturile sale bancare.
Matematica corupției
În cursul anului 2022, Natalia Stenina a plasat nu mai puțin de 12 miliarde de ruble (peste 130 de milioane de dolari) într-un depozit la Gazprombank. Conform datelor analizate, sora premierului a încasat doar din dobânzi suma de un miliard de ruble într-un singur an. Cu un an înainte, în aceeași bancă, conturile sale adăposteau alte 6 miliarde de ruble.
Unde este anomalia? În registrele oficiale de muncă, Stenina figurează din 2017 ca directoare de publicitate la compania „Tekadom”, parte a grupului deținut de oligarhul Emin Agalarov, unde încasează un salariu lunar cuprins între 25.000 și 60.000 de ruble (aproximativ 300–700 de dolari). Analiștii financiari au calculat că, din acest salariu legal, sora oficialului rus ar fi avut nevoie de mii de ani pentru a economisi suma depusă în bancă. Chiar și dividendele istorice primite anterior de la grupul privat UFG (aproximativ 10 milioane de dolari) reprezintă doar o fracție infimă din averea reală afișată.
Mariajul fictiv și rețeaua imobiliară de pe Rubliovka
Pentru a legaliza și ascunde proveniența acestor fonduri, s-a apelat la scheme clasice de fațadă. Între 2008 și 2020, Stenina a fost căsătorită oficial cu Aleksandru Udodov, un om de afaceri din cercul intim al lui Mișustin. Însă investigația demonstrează că mariajul a fost complet fictiv.
Scurgerile de informații arată că, în toți acești ani, Stenina a continuat să locuiască și să își împartă viața cu primul ei soț, Serghei Stenin, tatăl celor doi copii ai săi, în timp ce Udodov nu a împărțit niciodată cu ea vreo adresă, mașină sau măcar un zbor cu avionul.
„Nu l-am văzut niciodată pe Udodov în compania Nataliei Stenina”, a declarat Kiril Kaciur, fost partener de afaceri al acestuia. Rolul lui Udodov a fost strict cel de interfață financiară. Prin intermediul lui, sora premierului a primit „donații” constând în vile și terenuri de lux pe șoseaua Rubliovo-Uspenskoe, în faimoasa zonă rezidențială Nikolina Gora, proprietăți care în registrele publice rusești apar astăzi secretizate sub proprietatea generică „Federația Rusă”.
Regretatul opozant Aleksei Navalnîi l-a etichetat încă din 2020 pe Udodov drept un „escroc fiscal” specializat în recuperări ilegale de TVA, un paravan care vindea pe piață influența politică a lui Mișustin.
Bani rusești și logistică militară pentru Ucraina
Cea mai explozivă dezvăluire a anchetei vizează însă compania germană VG Cargo, operată de Udodov și Kaciur în incinta aeroportului Frankfurt-Hahn. Deși procuratura germană a investigat firma pentru spălare de bani, dosarul a fost închis suspect în 2021 din „lipsă de probe suficiente”. În acel moment, compania rula profituri nete de milioane de euro.
Ceea ce a urmat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina depășește însă orice scenariu geopolitic. Potrivit mărturiilor unor foști angajați obținute de Centrul „Dosare”, la doar câteva săptămâni de la ordinul de atac dat de Vladimir Putin, prin hub-ul logistic din Frankfurt controlat de VG Cargo a început să treacă asistența militară occidentală destinată Ucrainei.
Compania controlată de omul de încredere al premierului rus a manipulat, descărcat și trimis mai departe spre Kiev mărfuri cu dublă utilizare și tehnologii militare avansate destinate să lovească forțele ruse pe front.
Deși Udodov a încercat să își piardă urmele la finele anului 2022, transferând oficial controlul VG Cargo către o firmă din Azerbaidjan (Sheer One Investments) pentru a evita sancțiunile americane, legăturile sale au rămas active. Ulterior, el s-a folosit de aceeași structură germană pentru a încerca să introducă ilegal în Rusia obiecte de artă și antichități din SUA.
Actualitate
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic, care susține că liderul laburist ar urma să anunțe luni un calendar pentru plecarea sa. Informația nu a fost confirmată oficial, iar o sursă guvernamentală a declarat că Starmer rămâne concentrat asupra atribuțiilor sale de guvernare.
Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare. FOTO: AFP
Speculațiile privind viitorul politic al premierului s-au intensificat după ce rivalul său din interiorul Partidului Laburist, Andy Burnham, a câștigat vineri un loc în Parlament, ceea ce îi oferă posibilitatea de a lansa o provocare oficială pentru conducerea formațiunii.
Potrivit ziarului The Observer, Starmer și-ar fi petrecut weekendul la reședința oficială de la Chequers, unde ar fi analizat situația împreună cu soția sa înainte de a lua o decizie finală. Publicația susține că mai multe persoane importante din Partidul Laburist se așteaptă la o declarație clară privind viitorul său politic chiar de luni.
Cu toate acestea, premierul a transmis vineri că nu intenționează să cedeze fără luptă și a avertizat că disputele interne riscă să destabilizeze partidul aflat la guvernare.
Popularitatea premierului, în cădere liberă
Keir Starmer a condus Partidul Laburist către victorie în alegerile din 2024, însă popularitatea sa s-a erodat rapid pe fondul unor scandaluri și al mai multor schimbări de direcție politică. Criticii susțin că guvernul nu a reușit să livreze îmbunătățirile economice și sociale promise în campania electorală.
Potrivit unei analize Reuters, peste 100 de parlamentari laburiști – aproximativ un sfert din grupul parlamentar al partidului – au cerut public demisia lui Starmer sau stabilirea unui calendar clar pentru retragerea sa.
Dacă și-ar părăsi funcția, Marea Britanie ar ajunge la al șaptelea prim-ministru în puțin peste un deceniu, o situație fără precedent în ultimele aproape două secole și care reflectă instabilitatea politică și nemulțumirea publică față de performanțele guvernelor succesive.
Andy Burnham, favorit pentru succesiune
În cazul unei retrageri a lui Starmer, Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru preluarea conducerii Partidului Laburist și a guvernului. În vârstă de 56 de ani, acesta și-a consolidat influența politică în ultimii ani în calitate de primar al Manchesterului.
Victoria sa în alegerile parțiale de vineri a fost interpretată de mulți observatori drept un pas important către o eventuală candidatură la șefia partidului. Deși nu și-a anunțat oficial intenția de a-l provoca pe Starmer, Burnham a promis în discursul său de victorie „o nouă direcție” pentru Regatul Unit.
Totodată, fostul ministru al Sănătății, Wes Streeting, a declarat că este dispus să intre într-o competiție pentru conducerea partidului. Presa britanică speculează deja asupra unui posibil guvern condus de Burnham. The Times a relatat că acesta ar intenționa să o înlocuiască pe ministrul Finanțelor, Rachel Reeves.
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București. Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii...
Secretele de miliarde ale familiei premierului rus Mihail Mișustin. Proprietăți ascunse, un mariaj de fațadă și afaceri cu echipamente militare destinate Ucrainei
O investigație publicată de Centrul „Dosare” aruncă în aer imaginea de tehnocrat curat a premierului rus Mihail Mișustin. Ancheta scoate...
Presa britanică: Keir Starmer ar putea demisiona zilele următoare. Premierul, sub presiune după scăderea dramatică a popularității
Premierul britanic Keir Starmer s-ar putea retrage din funcție în zilele următoare, potrivit unui articol publicat de un ziar britanic,...
Mizele vizitei lui Nicușor Dan în Turcia. Analist: „Încearcă să realizeze un demers de advocacy pentru țara noastră”
Președintele României, Nicușor Dan, a mers sâmbătă la Istanbul, unde a discutat cu președintele Turciei despre consolidarea parteneriatului strategic dintre...
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă
Un incident violent s-a produs sâmbătă, în localitatea Bălănoaia, județul Giurgiu, unde un bărbat a fost înjunghiat în zona gâtului,...
Cum să dormi bine pe timp de caniculă. Temperatura recomandată în dormitor și sfaturile experților
Canicula poate transforma nopțile într-un adevărat coșmar, iar temperaturile ridicate afectează calitatea somnului și capacitatea organismului de a se odihni....
Ce este o observație GPS de tip Rapid Static?
Dimineața, pe teren, receptorul GNSS pare mai tăcut decât toate celelalte scule. Îl așezi pe trepied, verifici bula, te uiți...
-
Breakingacum 3 zileTrump a declarat că îl susține pe Netanyahu la alegerile din octombrie: „Dar vreau să văd cine altcineva mai candidează”
-
Breakingacum 3 zilePolițist din trupele speciale, bătut la băutură de unul dintre cei mai bogați interlopi din București
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 19 oreTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Actualitateacum 3 zile
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
-
Actualitateacum 3 zile
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
-
Actualitateacum 2 zile
ASUS Zenbook Copilot+ PC: performanță mobilă cu noile procesoare AMD Ryzen™ AI 400 Series