Actualitate
13 martie: Ziua în care s-a născut marele filosof şi istoric al religiilor Mircea Eliade. Fascinaţia sa pentru India şi pentru yoga
De la nașterea marelui istoric al religiilor Mircea
Eliade și descoperirea planetei Pluto, până la alegerea Papei Francisc sau
premiere în aviație și explorarea spațiului, data de 13 martie este legată de
numeroase evenimente care au marcat istoria lumii.
Mircea Eliade, de la „adolescentul miop”, la istoricul religiilor. FOTO: colaj arhivă
1881: S-a născut actorul român Tony Bulandra
Actorul Tony Bulandra, una dintre figurile
reprezentative ale teatrului românesc din prima jumătate a secolului al XX-lea,
s-a născut la 13 martie 1881, la Târgoviște. Încă din adolescență a fost atras
de scenă, iar pasiunea pentru teatru a fost cultivată sub îndrumarea marelui
actor Constantin I. Nottara, care i-a devenit mentor și l-a inițiat în arta
interpretării.
Tony Bulandra. FOTO: arhivă/Teatrul Naţional
De-a lungul carierei, Tony Bulandra a rămas în
memoria publicului prin rolurile de june prim interpretate în piese
franțuzești, dar și prin aparițiile în opere importante ale dramaturgiei
universale. A jucat în texte semnate de William Shakespeare, Anton Cehov,
Henrik Ibsen, George Bernard Shaw sau Lev Tolstoi, demonstrând o mare
versatilitate artistică.
Împreună cu soția sa, celebra actriță Lucia Sturdza
Bulandra, a condus Compania de Teatru Bulandra, una dintre cele mai influente
trupe teatrale din România acelei perioade. Activitatea sa nu s-a limitat însă
doar la interpretare. Tony Bulandra a fost și regizor, traducător de piese din
engleză, italiană, germană și franceză, scenograf și organizator de spectacole,
fiind considerat un profesionist care cunoștea în detaliu toate etapele
producției teatrale.
Tony Bulandra s-a stins din viață la 5 aprilie 1943,
la vârsta de 62 de ani, fiind înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri” din
București.
1881: A fost asasinat țarul Alexandru al II-lea al
Rusiei
La 13 martie 1881 a murit Alexandru al II-lea
Nicolaevici, țarul Imperiului Rus, în urma unui atentat comis de anarhiști. Fi
al țarului Nicolae I, Alexandru al II-lea a condus Rusia din 2 martie 1855 și a
deținut, totodată, titlul de Mare Duce al Finlandei și pe cel revendicat de
rege al Poloniei.
Domnia sa a fost marcată de reforme importante, dar
și de tensiuni politice interne. În plan extern, Rusia s-a implicat în
numeroase conflicte, inclusiv în războiul ruso-turc din 1877–1878, în contextul
căruia România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman.
Moartea lui Alexandru al II-lea, ucis într-un
atentat la Sankt Petersburg, a provocat un șoc major în Rusia și a marcat
sfârșitul unei perioade de reforme moderate.
1865: S-a născut fizicianul şi inventatorul român
Dragomir Hurmuzescu
La 13 martie 1865 s-a născut Dragomir M. Hurmuzescu,
unul dintre cei mai importanți fizicieni și inventatori români. Provenit
dintr-o familie modestă din București, Hurmuzescu a devenit profesor
universitar, cercetător și fondator al învățământului electrotehnic din
România.
Dragomir Hurmuzescu este părintele Radiodifuziunii din România. FOTO: Wikipedia
După ce a obținut o bursă de studii, a plecat la
Universitatea Sorbona din Paris, unde a devenit licențiat în fizică în 1890,
absolvind ca șef de promoție. În perioada petrecută în capitala Franței a
lucrat în laboratorul profesorului Gabriel Lippmann, colaborând și cu celebrii
cercetători Marie Curie și Pierre Curie.
În 1896 s-a întors în România, fiind numit
conferențiar la Universitatea din Iași, unde a pus bazele primului laborator de
electricitate din țară. A inventat dielectrina și a construit electroscopul
Hurmuzescu, instrument utilizat în cercetările privind electricitatea și
radiațiile.
SavantuI român a avut o contribuție majoră și în
dezvoltarea radioului. În 1901 a reprodus la Iași experimentele de comunicație
prin radio realizate de Guglielmo Marconi și Alexandr Popov.
Ulterior, sub conducerea sa, în 1922 a început să
funcționeze Societatea Română de Radiodifuziune, instituție care avea să
inaugureze prima emisiune radiofonică oficială din România la 1 noiembrie 1928,
cu celebrul anunț: „Alo, alo, aici Radio București”.
Dragomir Hurmuzescu a fost și membru fondator al
Academiei de Științe din România și primul președinte al Comitetului
Electrotehnic Român.
1907:
S-a născut filosoful Mircea Eliade. Fascinaţia sa penrtu India şi yoga
La 13 martie 1907 s-a născut, la București, Mircea
Eliade, una dintre cele mai importante personalități culturale românești ale
secolului al XX-lea. Eliade a fost istoric al religiilor, filosof, prozator și
eseist, devenind ulterior profesor la University of Chicago, unde a predat din
1957.
Mircea Eliade, marele istoric al religiilor. FOTO: captură youtube
Din 1962 a ocupat prestigioasa catedră de istoria
religiilor Sewell L. Avery, iar în 1966 a devenit cetățean american, fiind
distins cu titlul de Distinguished Service Professor.
Activitatea sa intelectuală a fost impresionantă. A
publicat peste 30 de volume de lucrări științifice, opere literare și eseuri
filosofice, traduse în 18 limbi, precum și aproximativ 1.200 de articole și
recenzii dedicate unor domenii variate.
Opera sa completă ar depăși 80 de volume, fără a
include jurnalele intime și manuscrisele rămase nepublicate. În 1990, Mircea
Eliade a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
O viaţă ca un roman
Un episod celebru din viața sa este legat de
perioada petrecută în India. În 1928, Eliade a trăit o intensă poveste de
dragoste cu Maitreyi Devi, fiica filosofului indian Surendranath Dasgupta,
alături de care studia gramatica sanscrită și filosofia hindusă. După ce
relația lor a fost descoperită, Eliade a fost nevoit să părăsească locuința
familiei Dasgupta și, în cele din urmă, să se întoarcă în România. Experiența trăită
în India avea să inspire ulterior celebrul roman „Maitreyi”, dedicat tinerei
indience.
Mircea Eliade şi Maitreyi. FOTO: webp
Fascinația pentru India și pentru yoga
În perioada petrecută în India, Mircea Eliade s-a
dedicat studiului limbii sanscrite și al filosofiei orientale, dar a intrat și
în contact direct cu practicile spirituale tradiționale, fiind inițiat în
tainele yoga.
După despărțirea de familia Dasgupta, Eliade s-a
retras pentru o vreme într-o mănăstire situată în apropierea Himalayei, unde a
trăit o perioadă de viață austeră, dedicată meditației și exercițiilor yoghine,
având ca mentor spiritual un fost medic indian, devenit ghid spiritual.
Experiențele trăite în acea perioadă au avut o
influență profundă asupra cercetărilor sale ulterioare. Interesul pentru aceste
practici s-a concretizat și în teza sa de doctorat, publicată în 1936 sub
titlul “Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne”, o lucrare dedicată
originilor misticii indiene.
Intelectualii interbelici și fascinația fascismului. Istoric: „Asociația Criterion avea intenția de a pune România pe scena mondială“
În scrierile sale, Eliade arată că practica yoga i-a
oferit o perspectivă profundă asupra condiției umane și asupra ideii de
libertate spirituală.
„Simţeam că nu voi putea ieşi din labirint decât
după ce mă voi putea reîntoarce la centru. Trebuia, cu orice preţ, să mă
concentrez, să-mi regăsesc adevăratul meu centru. Meditaţiile şi tehnicile
yoghine, pe care le studiasem cu Dasgupta în textele clasice şi pe care le
aplicam acum sub controlul lui Shivananda, m-au convins încă o dată că erau
rezultatul unei extraordinare cunoaşteri a condiţiei umane”, notează Mircea
Eliade în memoriile sale.
După întoarcerea din India, Mircea Eliade a
continuat să studieze aceste tradiții și să le analizeze din perspectivă
filosofică și istorică. În opinia sa, yoga reprezenta nu doar o practică
spirituală, ci și o metodă profundă de explorare a psihicului uman, idei
dezvoltate ulterior și în volumul “Techniques du Yoga”.
Profesorul şi indianistul Florinel Agafiței
subliniază că Eliade nu a fost atras de aspectele spectaculoase ale fenomenului
yoga, ci mai ales de sensurile sale profunde, care vizează transformarea
interioară a celui care practică această disciplină.
În memoriile sale, savantul român mărturisește că
petrecea adesea ore întregi în meditație, atât ziua, cât și noaptea, și că,
deși dormea foarte puțin, nu resimțea oboseala. Cu toate acestea, deși a avut
ocazia să aprofundeze practicile yoghine la un nivel înalt, Mircea Eliade a
realizat în cele din urmă că destinul său era legat de cercetare și scris.
Astfel, a părăsit mediul monastic și a continuat să exploreze cultura și
spiritualitatea Indiei dintr-o perspectivă intelectuală.
1930: Clyde W. Tombaugh anunță descoperirea planetei
Pluto
La 13 martie 1930, astronomul american Clyde William
Tombaugh a anunțat descoperirea planetei Pluto, corp ceresc aflat la marginea
Sistemului Solar.
Multă vreme, Pluto a fost considerată a noua planetă
a Sistemului Solar, însă în 2006 Uniunea Astronomică Internațională a
reclasificat-o drept planetă pitică. Pluto rămâne totuși una dintre cele mai
mari astfel de planete, iar împreună cu satelitul său principal, Charon,
formează un sistem aproape binar.
1934: A apărut celebrul personaj Donald Duck
Personajul de desene animate Donald Duck a fost
creat în 1934 de studiourile lui Walt Disney. Ideea i-a venit lui Disney după
ce l-a auzit pe actorul de voce Clarence Nash imitând o voce de rață în timp ce
recita poezia „Mary Had a Little Lamb”.
Răţoiul Donald. FOTO: arhivă
Aspectul personajului a fost inspirat de rasa
americană de rațe Pekin, iar personalitatea sa a fost gândită ca un contrast
față de celebrul Mickey Mouse. Dacă Mickey era calm și optimist, Donald a fost
creat ca un personaj impulsiv, morocănos și imperfect, trăsături care l-au
făcut extrem de popular.
Donald Duck a câștigat și un Premiu Oscar pentru
scurtmetrajul „Der Fuehrer’s Face”, iar în 2004 a primit o stea pe Hollywood
Walk of Fame, fiind unul dintre puținele personaje animate care au primit
această distincție.
1969: Apollo 9 revine pe Pământ
La 13 martie 1969, misiunea spațială Apollo 9 s-a
încheiat cu succes, după zece zile petrecute pe orbită. Lansată pe 3 martie cu
o rachetă Saturn V, misiunea a avut ca obiectiv testarea modulului lunar în
condiții reale de zbor.
Echipajul format din Jim McDivitt, David Scott și
Rusty Schweickart a realizat mai multe premiere, printre care primul zbor cu
echipaj al modulului lunar și prima andocare între două vehicule spațiale cu
echipaj.
Testele realizate în timpul acestei misiuni au fost
esențiale pentru succesul aselenizării din cadrul misiunii Apollo 11, câteva
luni mai târziu.
1988: Se deschide Tunelul Seikan din Japonia
La 13 martie 1988 a fost inaugurat Tunelul Seikan,
care la acea dată era cel mai lung tunel feroviar din lume. Construcția, cu o
lungime totală de 53,85 kilometri, traversează strâmtoarea Tsugaru și leagă
insulele japoneze Honshu și Hokkaido.
O parte semnificativă a tunelului se află sub fundul
mării, la aproximativ 240 de metri sub nivelul apei. Proiectul a necesitat
aproape două decenii de muncă și a implicat milioane de metri cubi de excavații
și cantități impresionante de oțel și beton.
2009: Simona Maierean devine prima româncă pilot pe un avion
supersonic
La 13 martie 2009, Simona Maierean a devenit prima
femeie din România care a pilotat un avion supersonic MiG-21 Lancer. Zborul a
avut loc pe aerodromul din Bacău și a durat aproximativ o oră.
Una dintre cele mai impresionante și motivante povești ale istoriei. Cum au reușit niște femei să salveze o întreagă garnizoană
Ulterior, ea a devenit și prima femeie pilot din
Europa certificată comandant instructor pe aeronava militară C-17 Globemaster,
în cadrul organizației Strategic Airlift Capability, un program internațional
de transport aerian strategic.
2013: Papa Francisc devine al 266-lea Suveran Pontif
La 13 martie 2013, cardinalul argentinian Jorge
Mario Bergoglio a fost ales papă al Bisericii Catolice, luând numele de Papa
Francisc.
Papa Francisc. FOTO: Shutterstock
Născut la Buenos Aires într-o familie de emigranți
italieni, Bergoglio a fost arhiepiscop al capitalei Argentinei înainte de
alegerea sa. Este primul papă originar de pe continentul american, primul
iezuit și primul pontif neeuropean după aproape 1.300 de ani.
Pontificatul său a fost marcat de accentul pus pe
modestie, solidaritate cu cei săraci și pe apropierea de oamenii simpli. În mod
simbolic, Papa Francisc a refuzat apartamentele luxoase din Palatul Apostolic,
alegând să locuiască în reședința Casa Sfânta Marta din Vatican.
2020: A murit actrița Carmen Galin
Actrița Carmen Galin, una dintre cele mai apreciate
interprete ale teatrului și filmului românesc, s-a stins din viață la 13 martie
2020, cu o zi înainte de a împlini 74 de ani.
Carmen Galin. FOTO: arhivă
Născută la Iași, a absolvit Institutul de Artă
Teatrală și Cinematografică din București în 1967, ca șefă de promoție. A jucat
pe scenele Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, Teatrului Național din
Cluj-Napoca, Teatrului Mic și Teatrului Național București.
În cinematografie a interpretat roluri memorabile în
filme precum „Ilustrate cu flori de câmp”, „Tănase Scatiu”, „Faleze de nisip”
sau „Secretul lui Nemesis”.
În 2016 a fost distinsă cu Premiul de excelență la
Festivalul Internațional de Film Transilvania.
După 1995 s-a retras din viața artistică și publică,
alegând să se dedice discret unor activități umanitare.
Actualitate
Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles, mai ales dacă ai văzut boala de aproape, la un părinte sau la un bunic. Realitatea este însă mai nuanțată. Unii factori de risc țin de vârstă și de moștenirea genetică, deci nu-i poți controla. Alții țin de felul în care trăiești și de bolile pe care le ții sau nu sub control. Analizele internaționale din ultimii ani arată că o parte importantă a cazurilor, aproape jumătate potrivit unor estimări, ar putea fi prevenite sau amânate.
Ce nu poți schimba
Vârsta rămâne cel mai important factor de risc. Riscul crește vizibil după 65 de ani, deși demența nu este o parte normală a îmbătrânirii, iar mulți oameni ajung la vârste foarte înaintate cu mintea limpede. Contează și genetica: anumite variante ale genelor cresc predispoziția, iar în cazuri rare boala se transmite direct în familie. Femeile sunt afectate ceva mai des, în parte pentru că trăiesc mai mult.
Totuși, a avea un părinte cu demență nu înseamnă că vei face și tu boala. Când vorbim despre cauze dementa, vârsta și genele sunt doar o parte din poveste. Restul se construiește în decenii, din obiceiuri și din afecțiuni care, de cele mai multe ori, pot fi ținute sub control.
Tensiunea, diabetul și colesterolul
Ce afectează inima afectează și creierul. Hipertensiunea netratată, diabetul, colesterolul crescut și obezitatea deteriorează în timp vasele mici care hrănesc țesutul cerebral. Riscul începe să se acumuleze încă de la vârsta mijlocie, cu mult înainte de apariția vreunui semn, de aceea contează atât de mult controalele regulate și tratamentul urmat corect după 40 de ani.
Acești factori vasculari nu duc doar la demența vasculară. La vârstnici, leziunile vaselor de sânge și modificările specifice bolii Alzheimer apar adesea împreună, iar medicii numesc această combinație dementa mixta. Este o formă frecventă la vârste înaintate, iar existența ei arată cât de mult contează sănătatea vaselor, chiar și atunci când boala de fond este alta.
Auzul și vederea, factori subestimați
Puțini oameni fac legătura între pierderea auzului și memorie, dar ea există. Când auzi greu, creierul primește mai puțini stimuli, depune mai mult efort ca să înțeleagă și, adesea, te retragi din conversații. Același lucru e valabil și pentru vederea slabă netratată. Mulți oameni amână ani la rând un test auditiv, deși scăderea auzului este frecventă după 60 de ani și poate fi corectată relativ ușor. Un control auditiv periodic și purtarea aparatului auditiv sau a ochelarilor recomandați sunt gesturi simple, cu beneficii mai mari decât par.
Mișcarea, fumatul și alcoolul
Activitatea fizică regulată îmbunătățește circulația, ajută la controlul greutății și al glicemiei și pare să aibă un efect protector direct asupra creierului. Nu e nevoie de sală: mersul pe jos în ritm alert, grădinăritul sau înotul, practicate constant, sunt suficiente. Fumatul și consumul excesiv de alcool lucrează în sens invers, afectând vasele și celulele nervoase. Renunțarea la fumat aduce beneficii la orice vârstă.
Mintea activă și oamenii din jur
Creierul are nevoie de provocări. Educația, învățarea lucrurilor noi, cititul sau jocurile care cer gândire construiesc o rezervă pe care o poți folosi mai târziu. La fel de importante sunt relațiile: izolarea socială și depresia netratată cresc riscul, motiv pentru care merită să păstrezi legătura cu prietenii și familia și să ceri ajutor când starea de spirit se strică. Nu în ultimul rând, protejează-ți capul, purtând cască la bicicletă și evitând căderile, pentru că loviturile repetate lasă urme.
Nu poți alege ce gene ai moștenit și nici nu poți opri trecerea anilor, dar poți influența multe dintre celelalte piese. Fiecare tensiune ținută sub control, fiecare plimbare și fiecare conversație contează, iar efectele se adună în timp. Iar dacă observi schimbări de memorie la tine sau la cineva drag, discută-le cu medicul, care te poate ajuta să afli ce se află în spatele lor.
Actualitate
Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un risc prezent în fiecare minut al turei. O piesă ridicată fără protecție, un strop de metal topit sau o talpă care cedează pe o suprafață fierbinte pot transforma o zi obișnuită într-un accident. Vestea bună este că echipamentul potrivit reduce mult aceste riscuri, iar Hoffmann Group explică în ghidurile sale pentru protecția personală cum se aleg corect mănușile și încălțămintea pentru astfel de medii.
Mâinile, primele expuse la căldură
Mâinile ating direct piesele, sculele și suprafețele încinse, de aceea sunt cele mai vulnerabile. Pentru turnătorii, bucătării mari, producția de sticlă sau sudură, alegerea firească sunt modelele de manusi termice certificate pentru riscul concret de la post. Potrivit Hoffmann Group, mănușile rezistente la foc pot face față unor temperaturi de până la 500 °C și oferă, în același timp, protecție mecanică, însă valoarea exactă diferă de la un model la altul și trebuie verificată pe etichetă.
Eticheta unei astfel de mănuși face trimitere la standardul EN 407, care testează șase comportamente: rezistența la aprindere, la căldura de contact, la căldura de convecție, la căldura radiantă, la picăturile mici de metal topit și la cantitățile mari de metal topit. Fiecare primește un nivel de la 0 la 4, iar cu cât cifra este mai mare, cu atât protecția este mai bună. Pe aceeași mănușă apare adesea și standardul EN 388, pentru riscurile mecanice: abraziune, tăiere, rupere și perforare.
Materialul face diferența
În spatele cifrelor stă materialul din care este făcută mănușa, iar gama Hoffmann Group include mai multe variante, fiecare cu rolul ei. Țesătura de aramidă sau Kevlar rezistă la căldură și la tăiere, iar țesătura de sticlă face față expunerilor la temperaturi ridicate. Pielea este apreciată la sudură pentru rezistență și flexibilitate, în timp ce tricotul cu acoperire de nitril sau neopren asigură o priză sigură.
Pe lângă marca proprie HOLEX, gama include producători precum Ansell, JUTEC sau uvex. Rețineți că o mănușă prea groasă pentru o operație de precizie ajunge să fie scoasă, așa că merită să alegeți cel mai subțire model care oferă nivelul de protecție cerut.
Picioarele, protejate de jos în sus
Căldura nu vine doar de sus. Stropii de metal topit, pardoselile încinse și obiectele grele care cad fac din încălțăminte a doua linie de apărare. Pentru astfel de medii, perechile de bocanci de lucru certificați conform EN ISO 20345 oferă bombeu de protecție, iar clasele superioare adaugă talpă antiperforare și rezistență la apă. Marcajul suplimentar HRO arată că talpa rezistă la contactul cu suprafețe fierbinți, un detaliu esențial lângă cuptoare sau în turnătorii.
Hoffmann Group amintește că bocancii de siguranță diferă nu doar prin clasă, ci și prin materiale, design și culoare. Bombeul poate fi din oțel, aluminiu sau plastic, iar fața din piele, microfibră sau textil. Gama include modele pentru bărbați și femei, de la mărci precum GARANT, ELTEN sau Haix. Iar confortul nu este un detaliu: site-ul notează că nu este neobișnuit ca picioarele să stea în încălțămintea de lucru 50 de ore pe săptămână sau chiar mai mult.
Un plan, nu o achiziție la întâmplare
Într-o întreprindere cu mai multe tipuri de posturi, sudorul, operatorul de la cuptor și mecanicul de întreținere au nevoie de echipamente diferite. Pentru a evita confuziile, Hoffmann Group întocmește un plan personalizat de utilizare a mănușilor, care stabilește, pe baza analizei de risc, ce mănuși sunt necesare în fiecare zonă. Specialiștii în echipamente de protecție personală pot sprijini și alegerea încălțămintei, testele de purtare și instruirea angajaților, astfel încât echipamentul să fie nu doar cumpărat corect, ci și purtat corect.
Lucrul la temperaturi înalte va rămâne solicitant, dar riscul de arsuri poate fi redus considerabil atunci când fiecare om poartă echipamentul potrivit postului său. Începeți cu o trecere prin zonele cele mai calde ale producției și notați ce ating angajații zilnic cu mâinile și pe ce calcă: de acolo pornește orice alegere corectă.
Actualitate
Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă
Ai observat că, odată cu venirea toamnei, casa pare mai întunecată, chiar dacă nu s-a schimbat nimic în ea? Zilele se scurtează, soarele stă mai jos pe cer, iar fiecare rază de lumină care ajunge în cameră contează. Tocmai acum geamurile poartă urmele unei veri întregi: praf, polen, stropi de ploaie și insecte lipite de sticlă. Înainte să vină frigul, merită să le acorzi puțină atenție, pentru că o fereastră curată și bine întreținută te ajută să treci mai ușor prin lunile reci.
Lumina naturală, mai prețioasă decât oricând
În lunile reci, multe dintre activitățile de zi cu zi se mută în interior, iar lumina naturală devine un lux. Un strat subțire de murdărie pe sticlă, pe care vara aproape nici nu-l observi, reduce vizibil luminozitatea camerei în zilele înnorate. Pe lângă efectul asupra stării de spirit, o casă mai luminoasă înseamnă și mai puține ore cu becurile aprinse. Geamurile curate fac, practic, ca zilele scurte să pară ceva mai lungi.
Ce s-a adunat pe sticlă de-a lungul verii
Murdăria de pe ferestre nu e doar praf. Vara, pe geamuri se depun polen, funingine de la trafic, urme de insecte și reziduuri lăsate de ploile de vară, care se usucă și formează pete greu de îndepărtat. Dacă locuiești lângă un bulevard sau lângă un șantier, stratul e și mai consistent. Aici, o simplă ștergere cu spray și prosop nu mai e suficientă, însă gamele de servicii spalare geamuri făcute cu degresanți și echipament profesional scot murdăria fără să lase dâre, inclusiv pe fața exterioară, unde ajungi cel mai greu.
Ramele, garniturile și glafurile, verificate înainte de frig
Pregătirea ferestrelor pentru iarnă nu se oprește la sticlă. Toamna e momentul potrivit să te uiți și la elementele din jurul ei, care țin căldura în casă și apa afară. Garniturile de cauciuc trebuie curățate de praf și verificate, ca să nu fie crăpate sau întărite. Orificiile de scurgere din partea de jos a ramei se înfundă ușor cu frunze și praf, așa că merită desfundate. Nici glafurile exterioare și pervazurile nu trebuie uitate, pentru că pe ele se strâng apa și resturile vegetale.
O garnitură uscată sau un orificiu de drenaj înfundat pot duce, în timp, la infiltrații, curent rece și condens. Iar acolo unde condensul persistă, pe colțurile ramelor apare adesea mucegaiul, mult mai greu de îndepărtat decât de prevenit.
Nu uita de jaluzele și plasele de insecte
Plasele împotriva insectelor și-au făcut treaba toată vara, iar acum sunt pline de praf și polen. Le poți demonta, spăla cu apă călduță și depozita până în primăvară, ca să nu se degradeze sub efectul frigului și al umezelii. Jaluzelele și rulourile exterioare merită și ele curățate și verificate, pentru că un mecanism blocat de murdărie e mai greu de folosit tocmai în lunile în care vrei să le tragi seara, ca să păstrezi căldura în casă.
Alege bine momentul
Spălatul geamurilor are și el sezonul lui. Ideal e să-l faci într-o zi uscată, fără vânt și fără soare puternic direct pe sticlă, pentru că soluția se usucă prea repede și lasă urme. Toamna oferă destule astfel de zile, dar fereastra de timp se închide odată cu primele nopți geroase. La temperaturi foarte scăzute, apa poate îngheța pe suprafața exterioară, iar garniturile devin mai rigide și se pot deteriora la curățare.
Restul casei, în același ritm
Odată ce ai început cu ferestrele, e firesc să continui cu restul casei: perdelele și draperiile, caloriferele pline de praf înainte de pornirea căldurii, covoarele pe care le scoți din nou după vară. Dacă lista pare prea lungă pentru un singur weekend, o firma curatenie poate prelua sarcinile care consumă cel mai mult timp, iar tu te ocupi doar de ce îți face plăcere.
Iarna petrecem mai mult timp în casă decât în orice alt anotimp, așa că merită să o întâmpini cu un spațiu luminos și bine pregătit. Alege o zi senină din următoarele săptămâni, începe cu ferestrele și lasă lumina să intre. Diferența se vede din prima dimineață.
Factorii de risc pentru demență pe care îi poți influența și cei pe care nu-i poți schimba
Mulți oameni privesc demența ca pe o loterie: fie ai ghinion și apare, fie scapi. Teama este ușor de înțeles,...
Lucrul la temperaturi înalte: echipamentul de protecție care contează, explicat de Hoffmann Group
Într-o turnătorie, lângă un cuptor de sticlă sau la postul de sudură, căldura nu este un disconfort trecător, ci un...
Curățenia de toamnă începe cu ferestrele: de ce merită să le pregătești înainte de iarnă
Ai observat că, odată cu venirea toamnei, casa pare mai întunecată, chiar dacă nu s-a schimbat nimic în ea? Zilele...
Lansări, gale, aniversări de companie: cum lucrează Maison Dadoo pentru evenimentele corporate
O lansare de produs, o gală de final de an sau aniversarea a zece ani de activitate par, pe hârtie,...
Summitul crucial pentru războiul din Ucraina: Xi Jinping, Putin și Trump negociază cea mai importantă întâlnire a anului. China confirmă discuțiile
Autoritățile chineze au confirmat că poartă discuții privind organizarea unei întâlniri la nivel înalt între președintele Xi Jinping, liderul rus...
Nicolae Ceaușescu: „Așa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană”. Cum au fost rebotezate orașe și sate cu nume antice
Cluj-Napoca și Drobeta-Turnu Severin și-au recuperat simbolic denumirile antice ale așezărilor în anii ’70, în urma unor decizii luate de...
Real Madrid, pe lista neagră. Chinezii nu mai transmit la TV meciurile echipei lui Mbappe
Chinezii nu mai difuzează meciurile formației din capitala Spaniei deranjați că Mbappe a insinuat că Mao că ar fi fost...
-
Economieacum 3 zileBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Actualitateacum 3 zile„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Breakingacum 3 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Breakingacum 3 zileSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Breakingacum 3 zileUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Actualitateacum 3 zileTaxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
-
Actualitateacum 2 zileUn lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
-
Breakingacum 2 zileGrindeanu susține că România are nevoie de o nouă lege a salarizării unitare. Ce spune liderul PSD despre majorarea salariilor demnitarilor