De ani buni, bucătarii cu experiență, dar și cei amatori se confruntă cu o dispută culinară banală, care are legătură cu siguranța alimentară. Ouăle se țin în frigider sau la temperatura camerei. În timp ce americanii le pun la frigider, iar britanicii în dulapuri, această enigmă pare a fi rezolvată, relatează CSID.

Unde ține, de fapt, ouăle

Bucătăreasa celebră Mary Berry, recunoscută pentru eleganța și precizia cu care abordează rețetele a pus capăt acestei enigme, chiar în cartea ei, intitulată „Complete Cookbook”. Șocant pentru conaționalii săi, aceasta dă dreptate americanilor și spune că ouăle se țin în frigider.

„Ouăle trebuie păstrate în frigider, în ambalajul original, departe de alimentele cu miros puternic. Coaja este poroasă și poate absorbi mirosuri, afectând gustul și calitatea preparatelor”, scrie Mary Berry.

Un alt truc este acela de a poziționa ouăle cu vârful în jos pentru a menține gălbenușul în centru.

Trucul american legat de ouă

Motivul principal al acestei alegeri este siguranța alimentară. Temperatura constantă de aproximativ 4°C din frigider încetinește procesul de alterare a ouălor și diminuează riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare. Jenna Kelly, specialistă în igiena alimentară la Essential Food Hygiene UK, subliniază că:

„Ușa frigiderului nu este un loc sigur pentru ouă. Deschiderile frecvente duc la variații de temperatură, care pot genera condens pe coajă – un mediu propice pentru bacterii.”

Pentru cei care cumpără ouă în cantități mai mari sau doresc să reducă risipa, Mary Berry oferă o recomandare practică: congelarea ouălor. În această formă, ele pot fi păstrate până la patru luni, ideal fără a depăși șase luni. De asemenea, ouăle întregi ar trebui amestecate ușor înainte de congelare. Dacă vor fi utilizate ulterior în preparate dulci sau sărate, adăugarea unei cantități mici de sare în gălbenuș contribuie la menținerea texturii și a gustului.

Recomandările autorului:

Viktor Orbán nu a fost câștigător. În alegerile desfășurate duminică, fostul premier și partidul său, Fidesz, au pierdut în fața lui Péter Magyar și a partidului său, Tisza. Victoria a fost una covârșitoare, iar Tisza a obținut o majoritate de două treimi în Parlamentul Ungariei, se arată într-o analiză publicată de Atlantic Council.

Zeci de mii de maghiari s-au adunat pe malurile Dunării, în așteptarea discursului lui Péter Magyar,  a transmis András Simonyi, membru al Consiliului Atlantic, din Budapesta.

• Aceștia au scandat „Ruși, mergeți acasă!” – sloganul revoluției din 1956 a țării.
• András Simonyi – fost ambasador al Ungariei în SUA -, crede că dezvăluirile făcute cu puțin timp înainte de alegeri, despre relația strânsă dintre Kremlin și guvernul lui Orbán, au contribuit la înclinarea votului în favoarea lui Magyar.

Mai mulți experți ai Consiliului Atlantic au analizat ce s-ar putea întâmpla – în Ungaria, Europa și NATO – după aceste alegeri-șoc.

„Societatea maghiară a repudiat orbánismul”

Daniel Fried – fost adjunct al secretarului de stat american pentru Europa – este tranșant.

„Societatea maghiară a repudiat orbánismul”, spune acesta.

Viktor Orbán, cel mai longeviv lider din UE,a fost doborât de „obiecțiile alegătorilor față de economia slabă a Ungariei și corupția flagrantă”, punctează Daniel Fried.

„Rezultatul este cu atât mai remarcabil”, adaugă el. Acest rezultat a venit „în ciuda autoritarismului lui Orbán, inclusiv a controlului asupra principalelor instituții media și a intimidării sistemului judiciar și a instituțiilor statului”. 

Kremlinul, marele învins

Un alt mare învins, în  evaluarea lui Daniel Fried, este Kremlinul. „Sprijinul evident și ascuns pentru Orbán – considerat pe bună dreptate cel mai bun prieten al lui Putin în Europa – a eșuat”.

Eforturi similare ale Kremlinului au eșuat, recent, în Moldova și România, conchide expertul de la Atlantic Council.

• Administrația Trump și mișcarea MAGA au pierdut și ele.
• L-au susținut pe Orbán prin vizitele la Budapesta ale vicepreședintelui american JD Vance și secretarului de stat Marco Rubio, chiar în timpul campaniei electorale.

Mai trebuie amintit și un apel telefonic din partea președintelui Donald Trump, în timpul unui eveniment de campanie.

„Serviciile de informații rusești au intervenit in extenso în numele lui Orbán”

„Serviciile de informații rusești au intervenit in extenso în numele lui Orbán”, spune Emerson Brooking – director de strategie la Laboratorul de Cercetare Criminalistică Digitală al Atlantic Council.

• Booking a fost consilier pe probleme de politică cibernetică în cadrul Departamentului Apărării al SUA.
• Acesta mai precizează că au fost utilizate tacticile deja consacrate.
• Astfel, s-a încercat manipularea pe rețelele sociale.
• Numai că, de data aceasta, „mutările” nu ar mai fost subtile ca altădată.

Péter Magyar este un „conservator social”. S-a despărțit de partidul Fidesz al lui Orbán în anul 2024. Noul premier a câștigat prin adunarea „unei coaliții largi care includea liberali maghiari”, explică Daniel Fried.

„Ungaria, cândva văzută ca un vestitor al naționalismului autoritar, pare acum o poveste despre cum să-l depășești”, consideră expertul Atlantic Council.

„Un alt câștigător”, adaugă Daniel Fried, este Ucraina. Orbán a blocat „un împrumut major al UE destinat să compenseze încetarea asistenței acordate de SUA pentru Ucraina”.

„Rezistența sistemului Orbán”

„Așteptați-vă ca un guvern condus de Péter Magyar nu doar să ridice veto-ul ungar asupra pachetului de sprijin de nouăzeci de miliarde de euro al Uniunii Europene pentru Ucraina”, spune și Jörn Fleck.

Jörn Fleck este director senior al Centrului pentru Europa al Consiliului Atlantic.

• Acest guvern, continuă Jörn Fleck, poate să renunțe la „rolul de marginalizat” al Ungariei la masa negocierilor UE”.
• Guvernul condus de Péter Magyar, prognozează  Jörn, poate adopra o poziție mai „constructivă” cu privire la extinderea UE.
• Asta în ciuda faptului că rămâne „o voce conservatoare în chestiuni de migrație sau competitivitate”. 

Jörn Fleck trasmite și un avertisment. „O eliberare prea rapidă și indulgentă a 18 miliarde de euro din fondurile UE înghețate” către Ungaria, „fără reforme semnificative, ar putea alimenta o reacție conservatoare negativă în întregul bloc”.

Atât Bruxelles-ul, cât și noul guvern al Ungariei, nu ar trebui „să subestimeze rezistența sistemului Orbán și a membrilor săi înrădăcinați în cadrul instituțiilor guvernamentale”, conchide Jörn Fleck.

Modificarea Constituției Ungariei?

La rândul său, Emma Nix – director adjunct la Centrul Europei –  adaugă  că  „reconstrucția relațiilor deteriorate în străinătate – în special la Bruxelles și Kiev – s-ar putea să nu fie o prioritate pentru noul prim-ministru”.

De ce? Fiindcă acesta se concentrează, acum, asupra preocupărilor economice și politice care l-au adus în funcție.

O majoritate de două treimi în parlament îi va oferi „puterea de a modifica Constituția Ungariei”. Premierul Péter Magyar va avea „posibilitatea de a dezmembra imperiul lui Orbán pas cu pas”,  mai spune Emma Nix .

Totuși, „un regim de șaisprezece ani va avea nevoie de timp pentru a se destrăma”, avertizează și Emerson Brooking.

Deși victoria decisivă a lui Péter Magyar a contribuit la evitarea unei crize politice, „forțele care s-au adunat pentru a arunca Ungaria în haos vor încerca, probabil, să facă din nou asta”, subliniază Brooking în analiza publicată de Atlantic Council.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cu aproape două luni înainte de începerea sezonului, producătorii români de roșii au scos pe piață primele produse, care de ceva vreme se vând cu prețuri astronomice. Asta în ciuda faptului că statul îi subvenționează pe producătorii de tomate cu 1.500 de euro pentru 1.000 de mp. Dar cei care practică un adevărat jaf la drumul mare sunt samsarii din piețe. Marți, într-o piață din București, prețul pentru un kilogram de roșii românești era uriaș.

În jurul Bucureștiului nu sunt foarte multe solarii cu roșii. Iar, dacă sunt, deocamdată nu s-au copt.

În schimb, unii producători din Oltenia, acolo unde vremea este mai caldă, au dat lovitura, cu roșii coapte înainte de vreme, cel mai probabil „forțate”.

Nu este deloc ușor să faci agricultură în România, dar, cu siguranță, unii dintre producătorii de roșii la solar și-au scos „pârleala” de Paște. Mai ales că și în 2026 continuă Programul Tomata, prin care se acordă o subvenție de 1.500 de euro la 1.000 de mp, pentru producțiile în solarii.

90 de lei un kilogram de roșii românești, într-o piață din București

Totuși, nu producătorii sunt cei care practică jaful cel mare.

Marți, în Piața Domenii din Sectorul 1 al Capitalei, un kilogram de roșii românești costa 90 de lei. Este adevărat că „Domenii” nu este cel mai ieftin cartier din București, dar prețul la roșii rămâne unul astronomic.

Nu este de neglijat însă nici prețul unui kilogram de fasole galbenă „românească” – 75 de lei. Iar castraveții, tot „românești”, ajung să coste 35 de lei kilogramul.

În schimb, tot marți, în Piața Pucheni din Rahova, acolo unde vin mulți producători, și de unde piețarii își iau marfă, un kilogram de roșii se vindea cu 20 de lei kilogramul.

În medie, prețul la roșii din București este de aproximativ 60 de lei, adică triplu de la producător până pe tarabă.

Consumator: „Sunt criminale prețurile”

Cei care suferă în această ecuație sunt, evident, consumatorii.

„Sunt criminale prețurile. În momentul în care vrei să mănânci o roșie, te abții de la altele”, spune un bucureștean care face cumpărăturile în Piața Crângași.

Mulți bucureșteni sunt de părere că problema este la intermediari.

„Sunt prețuri de speculă. De ce producătorii din Spania și din Italia aduc roșii de două ori mai ieftin?!”, se întreabă un alt bucureștean.

România, lovită de creșteri ale prețurilor

Institutul Național de Statistică (INS) a emis noile date aferente inflației și evoluției prețurilor de consum pentru luna martie 2026. Potrivit datelor furnizate de institut, prețul energiei electrice a fost în creștere cu peste 57%, luna trecută. De altfel, pot fi observate și creșterile de prețuri la diverse alimente și servicii. Iată datele oficiale mai jos.

Cu cât s-au scumpit alimentele?

Scumpiri au fost înregistrate și în rândul fructelor proaspete. Majorarea a fost cu 14,23% față de 2025. Prețurile aferente fructelor și conservelor din fructe sunt mai mari cu 11,79%. INS arată că au fost înregistrate creșteri cu 11,16% în cazul produselor din zahăr, a celor zaharoase și la mierea de albine.

Alte creșteri ale prețurilor, conform datelor INS

• Prețul laptelui de vacă a crescut cu 9,69%.
• Prețul cărnii de bovine a crescut cu 11,47%.
• Carnea de pasăre s-a scumpit cu 7,73%.
• Prețul ouălor s-a mărit cu 14,63%.
• Prețul berii este cu 7,74% mai mare, iar cel al vinului este cu 6,19% mai mare.
• Prețul peștelui proaspăt este cu 7,91% mai mare.
• Citricele sunt mai scumpe cu 9,35%.
• Carnea de porc a înregistrat o creștere de preț cu 3,08%.

Autorul recomandă: