Vicepremierul Republicii Moldova a afirmat că unirea cu România rămâne un scenariu posibil dacă negocierile de aderare la Uniunea Europeană nu vor avansa conform planului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Republica Moldova ar putea recurge la scenariul unirii cu România în cazul în care parcursul său de aderare la Uniunea Europeană ar fi îngreunat sau blocat, a declarat viceprim-ministrul Eugen Osmochescu într-un interviu acordat Euractiv. Oficialul a descris această opțiune drept un „plan B”, în contextul în care Chișinăul își propune semnarea unui tratat de aderare la UE până la sfârșitul anului 2028.

„Planul B” pentru scenariul unui blocaj european

Osmochescu, aflat în funcție din noiembrie anul trecut, a subliniat că prioritatea guvernului rămâne integrarea europeană, însă a avertizat că lipsa unor progrese concrete din partea Bruxelles-ului ar putea forța autoritățile să ia în considerare alternative.

„Trebuie să transmitem un semnal populației”, a afirmat acesta, făcând referire la presiunile și operațiunile hibride atribuite Rusiei, menite să reducă sprijinul public pentru integrarea europeană.

Vulnerabilități de securitate în fața Rusiei

Vicepremierul a menționat și vulnerabilitatea Republicii Moldova, precizând că țara nu are capacitatea de rezistență militară a Ucrainei. „Nu suntem la fel de rezistenți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară, nu avem producție militară, nu avem o armată comparabilă”, a declarat el.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Declarațiile vin pe fondul tensiunilor regionale și al unor incidente recente, inclusiv un atac rusesc asupra centralei hidroelectrice de la Nistru, care a provocat o scurgere de petrol și poluarea râului Nistru – sursă esențială de apă pentru Republica Moldova și sud-vestul Ucrainei.

În plan european, Osmochescu a confirmat că Moldova își dorește deschiderea primelor „clustere” de negocieri de aderare și alinierea accelerată la legislația UE.

Potrivit unor informații citate de Euractiv, primele negocieri oficiale ale UE cu Ucraina și Republica Moldova ar putea avea loc pe 16 iunie, moment considerat de Chișinău un semnal politic important.

„Dacă se va întâmpla în iunie, atunci acesta ar fi un semnal clar. Acesta este obiectivul nostru”, a spus vicepremierul.

Oficialul a susținut și ideea unor forme de integrare graduală sau „aderare asociată”, propuse recent de cancelarul german Friedrich Merz, care ar permite participarea statelor candidate la reuniuni ale instituțiilor europene fără drept de vot.

Osmochescu consideră că astfel de etape intermediare ar putea consolida reformele și ar transmite un semnal pozitiv către populație.

Scenariul unirii cu România

„Avem teme de făcut, trebuie să le facem”, a afirmat el, adăugând că astfel de inițiative ar trebui privite ca o oportunitate, nu ca un blocaj pentru statele membre ale UE.

În ceea ce privește scenariul unirii cu România, vicepremierul a spus că legăturile culturale și familiale dintre cele două state sunt deja foarte strânse, iar un număr semnificativ de cetățeni moldoveni dețin deja pașapoarte românești – aproximativ 850.000 din totalul populației de 2,4 milioane.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

El a mai precizat că sprijinul pentru reunificare se situează în jur de 40% în Republica Moldova, în timp ce în România acesta ar ajunge la aproximativ 70%.

„Va exusta un preț. Acesta va trebui suportat de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca cel înregistrat în cazul fostelor Germanii [de Est și de Vest] atunci când s-au reunificat”, a spus acesta. 

Cetatea Alba Carolina trece din nou prin transformări
ample: porțile sale monumentale sunt restaurate, iar șanțurile de apărare
primesc noi utilități. Datorită cetății sale, Alba Iulia a devenit un reper
turistic al regiunii din centrul României.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ridicată în urmă cu trei secole pe locul anticului Apulum, Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia a trecut, în ultimele două decenii, printr-un proces complex de reabilitare, care a transformat-o într-una dintre cele mai apreciate destinații turistice din România.

Începând din anii 2000, peste 50 de milioane de euro, atrași din fonduri europene, au fost investiți pentru a reda strălucirea ansamblului istoric, lăsat în stare de degradare în perioada comunistă și în anii ’90, deși adăpostea câteva monumente reprezentative pentru România.

Șanțuri transformate în parcuri

Din cauza dimensiunilor sale impresionante, lucrările nu au acoperit încă toate zonele. Totuși, cetatea, principalul obiectiv turistic din Alba Iulia, a transformat orașul într-una dintre cele mai apreciate destinații de călătorie din România.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Recent, au intrat în șantier alte câteva monumente reprezentative pentru istoria Cetății Alba Carolina. Un proiect de regenerare urbană, finanțat din fonduri europene, va duce la reconversia și refuncționalizarea șanțului exterior din zona de est a cetății. Valoarea investiției se ridică la aproape 12 milioane de lei, cu TVA, iar lucrările, care trebuie finalizate în 2027, urmăresc modernizarea șanțului exterior pe o suprafață de aproape 20.000 de metri pătrați și amenajarea unei zone verzi de aproape 18.000 de metri pătrați pe latura estică a cetății.

„Rezultatele așteptate sunt: 19.559 de metri pătrați de parc urban amenajat, care cuprinde un amfiteatru înierbat, un teren de volei, o piațetă pentru odihnă și socializare, o zonă dotată cu mese de ping-pong, o oglindă de apă, două parcuri urbane pentru câini, un loc de joacă pentru copii, două grupuri sanitare modulare, o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilități, două panouri interactive de comunicare prin semne și alfabet Braille, patru panouri de informare în alfabet Braille, alei din pavaj și piatră naturală, scări într-o singură rampă, alei din geogrilă hexagonală, mobilier urban, 76 de arbori, 1.121 de plante arbustive, 383 de plante perene ornamentale, un sistem de iluminat public și arhitectural, un sistem de supraveghere video; 17.626,47 de metri pătrați de spațiu verde amenajat și o campanie de informare și conștientizare a populației privind protejarea naturii și conservarea biodiversității în zonele urbane”, informa Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Porțile cetății sunt restaurate

Alături de șanțul exterior din estul Cetății Alba Carolina, patru dintre cele șapte porți monumentale ale ansamblului (Porțile I, II, III și IV) se află în proces de consolidare, conservare și restaurare, în urma unei investiții estimate la 1,9 milioane de euro, finanțată prin Institutul Național al Patrimoniului.

„Aceste lucrări au ca scop intervenția asupra suprafeței materialului litic al porților, în perspectiva stopării acțiunilor biologice, a preconsolidării suportului în cauză, în vederea efectuării lucrărilor de curățire, a consolidării și completării suportului, a efectuării lucrărilor de rostuire, precum și a celor de conservare, în limita caracteristicilor tehnice ale materialelor ce se vor pune în operă, deoarece, pe paleta complexă a viitoarelor lucrări de restaurare a monumentelor, intervenția asupra componentelor din piatră naturală va fi definitorie pentru reușita întregului program de restaurare”, informa primarul Gabriel Pleșa.

În octombrie 2025, au fost finalizate lucrările la Poarta a II-a a cetății, iar la sfârșitul lunii mai 2026 au fost inaugurate lucrările de restaurare a Porții I. În prezent, se află în șantier și Poarta a III-a, situată, la fel ca Porțile I și II, pe latura estică a Cetății Alba Carolina. În cazul acesteia, proiectul necesită lucrări mai complexe, aproximativ 70 la sută din ele fiind realizate. Totuși, abia în 2027 este așteptată finalizarea lor. La Poarta a IV-a au avut loc unele lucrări preliminare, însă intervențiile de conservare ar putea fi încheiate tot în 2027.

Cetățile ridicate de habsburgi de teama turcilor. Ce soartă au avut fortărețe greu de cucerit din România

Porțile Cetății Alba Carolina

Poarta I se află la baza terasei pe care a fost ridicată cetatea, pe latura de est a acesteia, și este primul punct de acces în fortificație. De aici, călătorii urcă panta la capătul căreia se află Poarta a II-a a cetății.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poarta I a fost construită din piatră și se înfățișează ca un arc de triumf, cu trei intrări: una mai largă și două accesibile doar pietonilor. A fost decorată cu basoreliefuri care îi înfățișează pe Marte, zeul războiului, şi pe Venus, zeiţa frumuseţii. În zonele laterale sunt reprezentate două bombarde cu ţeava scurtă, iar în centru, deasupra accesului carosabil, se află acvila bicefală încoronată, pe pieptul căreia este redată monograma lui Carol al VI-lea. Pe fațada exterioară sunt reprezentați mai mulți eroi din mitologia greco-romană. Decorul porții monumentale a fost realizat în perioada 1715–1738, în anii de construcție a cetății. Poarta I a fost reabilitată și consolidată la începutul anilor 2000.

Poarta a II-a, restaurată recent prin proiectul derulat de Institutul Național al Patrimoniului (INP), este al doilea punct de acces în cetate de pe latura estică. Spre deosebire de Poarta I, aceasta a fost demolată parțial la mijlocul anilor ’30, în timpul lucrărilor la obeliscul dedicat celor trei lideri ai Răscoalei din 1784: Horea, Cloşca şi Crişan. La sfârșitul anilor 2000, poarta a fost reconstruită cu ajutorul unor componente originale păstrate de-a lungul timpului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Poarta a III-a, aflată tot pe latura de est a cetății, este principalul punct de acces în fortificație, fiind cea mai mare și cea mai bogat ornamentată. Cu înfățișarea unui arc de triumf, aceasta a fost construită în perioada 1715–1728, iar decorul său a fost menit să îi aducă un omagiu împăratului Carol al VI-lea. Vreme îndelungată, s-a spus că într-una dintre încăperile sale ar fi fost închis Horea, liderul moților din timpul Răscoalei din 1784, înaintea execuţiei. Și această poartă a fost reabilitată în anii 2000, însă timpul și-a pus amprenta asupra sa.

Poarta a IV-a a Cetății Alba Carolina se află în zona de vest a acesteia, iar în trecut asigura ieșirea soldaților din cetate spre câmpul de instrucție. Și ea a fost reabilitată în anii 2000. Tot pe latura de vest se află Poarta a V-a și Poarta a VI-a. Ultima dintre porțile monumentale ale Cetății Alba Carolina, Poarta a VII-a, era o ieșire secretă, zidită cu un strat subțire de cărămidă. Ar fi fost folosită în timpul Revoluției de la 1848 de Avram Iancu și de trupele moților venite în ajutorul locuitorilor cetății.

Atracțiile Cetății din Alba Iulia

Cetatea Alba Carolina, ridicată la începutul secolului al XVIII-lea, impresionează prin arhitectura sa militară, caracteristică stilului Vauban. Corpul ei principal are forma unui heptagon neregulat, iar cele șapte bastioane îi dau imaginea unei stele.

Sarmizegetusa Regia, transformată într-un șantier uriaș. Marele templu dacic de andezit este refăcut din temelii

Așezarea cu ziduri masive de cărămidă își pierde din sobrietate datorită porților sale împodobite cu monumente de artă. Tot aici s-au păstrat numeroase vestigii antice, care amintesc de importanța orașului Apulum, unul dintre cele mai mari centre urbane ale Daciei romane, unde a fost cantonată Legiunea a XIII-a Gemina.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În Cetatea Alba Carolina, turiștii pot vizita Catedrala Încoronării, locul unde, în 1922, au fost încoronați regele Ferdinand și regina Maria. În apropiere se află Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, una dintre cele mai vechi catedrale gotice din România, locul unde a fost înmormântat Ioan de Hunedoara.

Sala Unirii este, la rândul său, una dintre clădirile emblematice ale cetății. Aflată în incinta fostei Case a Armatei, ridicată între anii 1898 și 1900, aceasta este încăperea în care, la 1 Decembrie 1918, s-au întrunit cei 1.228 de delegați care au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Maramureșului și a părților ungurești cu România.

Față în față cu Sala Unirii, turiștii pot vizita Muzeul Național al Unirii, o clădire la fel de impresionantă, construită în secolul al XIX-lea, care păstrează colecții valoroase: peste 200.000 de obiecte de patrimoniu și 70.000 de volume.

Cetatea Alba Carolina a fost locul martiriului lui Horea și Cloșca, în 1785, și locul în care a fost ținut în arest Avram Iancu, liderul moților din Apuseni, în timpul Revoluției din Transilvania din anii 1848–1849. Un obelisc dedicat celor trei conducători ai răscoalei, Horea, Cloșca și Crișan, înalt de peste 20 de metri, a fost ridicat în apropierea Porții a III-a a cetății.

Clădirile publice, ca sediul Universității „1 Decembrie 1918”, numeroasele terase și zone de agrement, șanțurile, monumentele de artă, spațiile deschise și evenimentele culturale atrag, de asemenea, numeroși turiști.

Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a anunțat marți, 2 iunie, demisia sa din funcțiile de conducere deținute în cadrul PSD. Această decizie marchează punctul culminant al unui conflict deschis cu conducerea formațiunii. Analistul politic Adi Zăbavă a detaliat pentru „Adevărul” mizele și consecințele acestui divorț politic.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Constantin Toma și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în Partidul Social Democrat (PSD): președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.

„Dragi buzoieni, azi, 2 iunie 2026, mi-am dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le ocupam în Partidul Social Democrat, respectiv de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD”, a transmis Toma.

Acesta a explicat că decizia vine după ce, în ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, „o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de mine, ca primar”.

Constantin Toma a făcut referire și la perioada de mandat, menționând că pe 5 iunie se împlinesc 10 ani de când a fost ales primar al municipiului Buzău.

„Pe 5 iunie se fac 10 ani de când m-ați ales ca primar și m-am străduit prin proiectele propuse spre aprobare Consiliului Local să răspund așteptărilor și intereselor dumneavoastră. Am preluat Primăria într-o situație foarte grea și împreună cu echipa pe care am construit-o am reușit să obținem rezultate bune, cu ecouri atât prin țară dar și peste hotare”, a scris acesta.

În mesajul său, primarul afirmă că decizia de retragere din funcțiile de conducere din PSD este determinată de relațiile tensionate din interiorul organizației locale. 

„Având în vedere atitudinea ostilă a conducerii locale a PSD și a unei părți importante a consilierilor locali PSD, apreciez că nu mă mai regăsesc în posturile de conducere din care am demisionat”, a precizat el.

Totodată, edilul și-a exprimat regretul pentru decizia luată, susținând că organizația PSD Buzău este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, social-democrații au obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Un deznodământ ușor de anticipat

După mai multe luni în care Toma a criticat public conducerea partidului, poziționându-se inclusiv de partea lui Ilie Bolojan, plecarea sa din conducerea PSD nu ar trebui să reprezinte o surpriză, spune analistul politic Adi Zăbavă.

„În clipa de față, cred că motivul anunțat este și cel care a dus acum la demisie. Era, fără doar și poate, o situație așteptată, dată fiind poziționarea lui Constantin Toma din ultima perioadă. Nu prea există disidență în partidele politice românești care să nu ducă, la un moment dat, la o rupere a relației. Cred că nici în cazul de față nu ne puteam aștepta la altceva, mai ales după instalarea lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău”, a explicat specialistul.

Cel mai probabil, spune Adi Zăbavă, motivul principal al demisiilor anunțate de Constantin Toma este cel invocat, anume pierderea sprijinului politic în cadrul Consiliului Local Buzău.

„Chiar dacă cei doi au fost împreună în campanie și păreau, la acel moment, că criticile naționale formulate de Toma nu afectează relația de la nivel local, iată că până la urmă criticile dure au dus la această ruptură. Fără doar și poate, modul în care consilierii locali ai PSD au început să se raporteze la primarul Toma a reprezentat pentru acesta un semnal de alarmă. Dacă nu s-ar fi distanțat de PSD, ar fi putut să aibă probleme de altă natură și să deconteze personal lucruri care țineau, într-o anumită măsură, de partid”, a adăugat Adi Zăbavă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Calculele electorale pentru mandatul de primar

Deși a renunțat la funcțiile de conducere, Constantin Toma rămâne membru al partidului pentru a-și păstra mandatul câștigat la urne, legislația în vigoare impunând acest compromis.

„Primarii sunt legați de partid prin prevederile legale și nu își pot da demisia din partid fără să își piardă mandatul, în ciuda faptului că, de cele mai multe ori, oamenii votează persoana și nu neapărat formațiunea politică. Mai sunt doi ani până la alegerile locale, iar perioada este suficient de lungă pentru ca multe lucruri să se schimbe”, subliniază analistul.

SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor

În privința viitorului politic, spune Adi Zăbavă, edilul ar putea alege ca în 2028 să candideze din partea unui alt partid politic sau ca independent.

„Constantin Toma a câștigat categoric alegerile pentru Primăria Buzău din 2016 și nu am informații care să indice că imaginea sa în municipiu s-ar fi deteriorat într-atât încât să nu îi mai permită să câștige. În general, primarii puternici reușesc să își păstreze funcția indiferent de partidul din partea căruia candidează. Totuși, vorbim despre Buzău, un fief tradițional al PSD, iar acest lucru ar putea crea anumite dificultăți pentru Constantin Toma dacă, peste doi ani, va candida ca independent sau din partea unei alte formațiuni politice. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru concluzii, iar până la următoarele alegeri mai există suficient timp pentru reconfigurări politice”, a punctat Zăbavă.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Conducerea centrală a PSD, câștigătoare pe termen scurt

Din perspectiva imaginii de ansamblu a partidului, izolarea lui Toma reduce considerabil impactul criticilor sale lansate în spațiul public. Fără o platformă de lider județean, discursul primarului riscă să piardă din greutate.

„Într-o anumită măsură, da, conducerea PSD poate considera că scapă de o voce dizidentă. Declarațiile lui Constantin Toma aveau vizibilitate în principal pentru că acesta făcea parte din Partidul Social Democrat și ocupa funcții de conducere. Odată cu pierderea acestor poziții, este posibil ca impactul public al declarațiilor sale să scadă.”

Analistul remarcă și posibilele riscuri ale unei excluderi definitive a primarului din rândurile social-democraților.

„Pe de altă parte, o eventuală îndepărtare completă din partid i-ar putea aduce și un anumit capital de victimizare. În același timp, Toma nu își pierde mandatul de primar, iar pozițiile sale publice vor continua să existe. Totuși, este foarte posibil ca acestea să nu mai beneficieze de aceeași vizibilitate de până acum. Din această perspectivă, actuala conducere centrală a PSD poate fi considerată câștigătoare, deoarece declarațiile lui Constantin Toma nu vor mai genera probabil aceeași atenție publică în condițiile în care acesta nu mai ocupă funcții de conducere în partid și este posibil să nu mai fie nici membru PSD, dacă formațiunea va decide excluderea sa”, a conchis Adi Zăbavă.

Decizia primarului vine pe fondul poziției sale împotriva ieșirii PSD de la guvernare și al susținerii acordate reformelor promovate de premierul liberal Ilie Bolojan. Cu doar câteva zile înainte, Constantin Toma a cerut public formarea unei coaliții stabile PSD-PNL-UDMR-USR și a solicitat retragerea lui Sorin Grindeanu de la conducerea partidului, argumentând că România traversează o perioadă marcată de multiple provocări, de la războiul de la graniță până la efectele economice generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

Florin Manole îl acuză pe Dragoş Pîslaru că minte în chestiunea sporului de dirigenţie din proiectul legii salarizării

Cine este Constantin Toma

Inginer de profesie, Constantin Toma a intrat în afaceri imediat după Revoluție. A început cu vânzarea de căruţe. Mai târziu s-a apucat să facă şi tractoare, în colaborare cu unul din cei mai mari producători din lume, Landini. Nu a avut succes însă cu tractoarele, dar a dat lovitura cu echipamentele pentru tratarea apei, Romet Buzău devenind cel mai mare producător local şi un jucător important la nivel internaţional. În anul 2007, firma patronată de Constantin Toma raporta o cifră de afaceri de aproape 800 milioane de lei, cu 62 de angajați. În anul 2013, numele său apărea în anul 2013 în topul Forbes al celor mai bogați români cu o avere estimată la 29 milioane de euro. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

După un mandat de senator PDSR (n.red. – actualul PSD) în legislatura 2000-2004, Constantin Toma a revenit în prim-planul vieții publice în 2016, când a câștigat alegerile pentru Primăria Buzău, beneficiind de sprijinul conducerii locale a partidului, în special al lui Ciolacu, care era deja o figură centrală în PSD la nivel național. A fost reales în această funcție de alte două ori, în 2020 și 2024.

Numele său apare într-un raport întocmit în anul 2022 de Centrul Român pentru Politici Europene în care sunt menționați toți oficialii care s-au întâlnit cu primarul pro-rus al municipiului Chișinău, Ion Ceban, declarat între timp indezirabil pe teritoriul României. Acesta din urmă a avut de-a lungul timpului întâlniri inclusiv cu fostul premier Marcel Ciolacu și a beneficiat în anul 2022 de un ajutor de aproximativ 400.000 de euro din partea CJ Buzău, condus la vremea respectivă de Petre Emanoil.