Actualitate
Un caldă, una rece de la Ministerul Educației. Banii câștigați în instanță, plătiți profesorilor dacă se încadrează în plafon. „Unde este vina?”
Profesorii care au de încasat bani după ce au dat în judecată școlile au aflat acum că este posibil să nu-și primească sumele programate pentru aprilie. În anumite județe, școlile au fost avertizate că pot face plata doar dacă se respectă un anumit plafon/angajat. E ilegal, avertizează sindicatele.
Pofesorii care au de recuperat sume de peste 10.000 lei brut ar putea fi amânați FOTO: Shutterstock
Ministerul Educației și Cercetării a anunțat în cursul acestei săptămâni că în aprilie urmează să se facă plata tranșelor diferențelor salariale și a dobânzilor rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026. Vestea bună nu i-ar viza însă pe toți angajați din învățământul preuniversitar care au dat în judecată angajatorul și au câștigat, din mai multe județe venind semnale că școlilor li s-a impus un plafon de 10.000 lei/angajat pentru efectuarea acestor plăți. Sindicatele au reacționat, avertizând că măsura este ilegală.
Ce a anunțat Ministerul că plătește
În prima zi a luni aprilie, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat printr-un comunicat de presă că în 18 februarie 2026 a fost emis Ordinul 3.226 prin care s-a stabilit procedura de efectuare a plății titlurilor executorii de către unitățile/instituțiile din învățământul preuniversitar în anul 2026.
„Ulterior emiterii acestui ordin, Ministerul Educației și Cercetării a procedat la îndeplinirea obligațiilor aferente, astfel:
• Odată cu plata drepturilor salariale pentru luna februarie 2026 au fost achitate tranșele diferențelor salariale, precum și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2025, în valoare totală de 244 milioane lei.
• Începând cu drepturile salariale ale lunii martie 2026, se pun în plată tranșele diferențelor salariale și dobânzile rezultate prin aplicarea hotărârilor judecătorești, aferente anului de plată 2026, cu termen de finalizare 31 decembrie 2026.
• La plata drepturilor salariale pentru luna mai 2026, cu data plății 14 iunie 2026, se va achita tranșa V de 35% din totalul diferențelor salariale rezultate prin aplicarea OUG nr. 48/2022 în valoare totală de circa 326 milioane lei”, se menționează în comunicat.
Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026, se realizează procentual, astfel:
a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
Deși lucrurile par foarte clare, aplicarea celor de mai sus se dovedește problematică în anumite județe. Concret, sunt județe – precum Argeș, Buzău, Satu Mare etc. – în care inspectoratele școlare au comunicat unităților de învățământ că, la achitarea tranșei aferente anului 2026 din drepturile bănești dispuse prin hotărâri judecătorești, sumele care depășesc valoarea de 10.000 lei/persoană nu vor fi incluse la plată în statul lunii martie, ci vor fi auditate/verificate suplimentar și abia apoi plătite, semnalează cele două federații reprezentative din învățământ, FSLI și FSE „Spiru Haret”.
Mai mult, sindicatele acuză că au primit din teritoriu semnale că în anumite județe nu s-ar fi pus în executare sentințele judecătorești (care prevăd plata atât a sumelor de care angajații au fost lipsiți prin aplicarea eronată a legii, actualizate cu rata inflației, cât și dobânzile aferente), ci diferențele de drepturi prevăzute de O.U.G. nr. 48/2022.
De ce O.U.G. nr. 48/2022 în dauna hotărârilor instanței
Cu mai mulți ani în urmă, mii de angajații din învățământul preuniversitar au constatat că, odată cu trecerea la noua lege a salarizării sectorului bugetar, au fost lipsiți de anumite drepturi, așa că au început să acționeze angajatorul (școlile) în judecată. Sentințele favorabile angajaților au început să apară și acestea cu miile, astfel că, în 2022, statul, obligat să le pună în aplicare, a decis, printr-o ordonanță, să stabilească un mod unitar de plată a diferențelor pentru tot sectorul, aceste diferențe nefiind însă actualizate și purtătoare de dobândă. Astfel, angajați care nu au dat statul în judecată au început să fie plătiți în tranșe anuale, potrivit eșalonării de mai sus, în timp ce profesorii cu sentințe judecătorești a rămas să-și primească banii conform respectivelor sentințe (care stabilesc și actualizări ale sumelor și dobânzi). Cele două federații sindicale acuză acum că sunt situații în care membrilor cu hotărâri judecătorești le-ar fi fost aplicată ordonanța, astfel încât sumele pe care școlile le au de plată să fie mai mici.
„Am fost informați că există situații în care salariaților din învățământ nu li s-au achitat drepturile bănești dispuse prin hotărâri judecătorești având ca obiect majorările/creșterile salariale prevăzute de art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 şi art. 8 din Anexa nr. I cap. I lit. B, respectiv art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (diferențe salariale actualizate în funcție de rata inflației + dobânda legală penalizatoare), ci diferențele de drepturi prevăzute de O.U.G. nr. 48/2022 privind plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021 (pentru care nu se calculează și nu se achită dobânda legală). Domnule Ministru, O asemenea dispoziție este lipsită de fundament legal, discriminatorie și contravine dispozițiilor aplicabile în materia executării hotărârilor judecătorești”, avertizează sindicaliștii, într-o adresă comună a celor două federațiii din educație.
Școlile din Argeș, avertizate să nu achite sume peste 10.000 lei/angajat Sursa: SIPA Muntenia
Mai mulți profesori au primit din greșeală prime uriașe. „Nu poți să aduci atâția bani în viața cuiva și apoi să spui: «Îmi pare rău, trebuie să-i dai înapoi»“
„Nerespectarea unei hotărâri judecătorești săvârșită prin neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor este infracțiune”, mai punctează sindicatele. Plafonarea sumei reprezentând tranșa de plată de asemenea contravine legii, mai spun sindicatele, unitatea de învățământ având obligația să asigure plata integrală a tranșei, neexistând vreun act normativ sau act administrativ cu caracter normativ care să limiteze la suma de 10.000 lei/ beneficiar sumele ce trebuie acordate în executarea hotărârilor judecătorești în anul 2026.
De unde provin sumele
Unul dintre județele în care școlilor li s-a transmis, prin adresă, respectarea plafonului de 10.000 lei/beneficiar este Argeș. Liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Argeș „Muntenia”, Adrian Voica, a atras atenția, printr-o adresă transmisă către IȘJ Argeș, că instituirea acestui plafon, care poate avea drept consecință amânarea plății către beneficiari (dacă se depășește plafonul) încalcă legea.
Pe de altă parte, depășirea acestui plafon este probabilă în multe cazuri în care beneficiarul are de recuperat sume aferente mai multor hotărâri judecătorești, cu atât mai mult cu cât e vorba de suma brută, explică Adrian Voica.
„Sunt foarte multe spețe. Navetă, tranșă, dirigenție, gradație de merit, spor pentru contabili, sporurile condiții vătămătoare, nedidactic, didactic auxiliar, profesor de informatică etc.. De ce li se par sumele mari? Pentru că sentințele prevăd plata la zi a coeficientului de inflație și a dobândii penalizatoare. 30% din sumele de plată reprezintă dobânzi și rata inflației. Pentru că au amânat foarte mult timp plata acestor sentințe, pe care le-au luat, așa, ca pe o glumă”, a spus Voica, pentru „Adevărul”.
Sentințele s-au pronunțat pe anumite perioade, iar drepturile intră în vigoare de la data la care a fost formulată acțiunea, plățile fiind eșalonate pe cinci ani. Cele mai mari sume de recuperat sunt cele aferente ultimei tranșe (se începe cu 5% din sumă în primul an, se continuă cu 10% în anul 2, 25% în anul 3, 25% – anul 4 și 35% – anul 5).
„Efectiv au ascuns sentințele”
„Fiecare dosar în parte reprezintă o situație specifică, concretă. Nu vorbim de niște sentințe care produc efect general asupra tuturor salariaților. Fiecare salariat are propriile condiții de muncă, propria vechime. Un profesor are gradație de merit, un altul are și gradație de merit și dirigenție, deci este o problemă care privește fiecare salariat în parte. Ce am mai constatat eu: au fost situații în care anumiți salariați din contabilitate efectiv au ascuns sentințele, ca să nu le calculeze profesorilor și personalului după sentință, cu coeficientul de inflație și dobânda penalizatoare. Au spus că nu sunt procese pe spețele respective. A apărut nemulțumirea în școală și sindicatul a demonstrat că le-a câștigat toate procesele. Numai că era mult mai ușor și mai ieftin pentru statul român să le calculeze diferențele pe ordonanța 48, care nu are dobânda penalizatoare”, a mai semnalat Voica.
Câți bani câștigă o menajeră în România. „Și eu, proasta, am făcut și facultate și două mastere”
Pe de altă parte, în adresa transmisă către școlile din Argeș se invocă „neconcordanțe și situații în care sumele au fost calculate eronat, fără respectarea recomandărilor formulate de echipele de control de audit și a corpului de control din cadrul Ministerului și Cercetării”, precizându-se că „sumele care depășesc valoarea de 10.000 lei/persoană nu vor fi incluse la plată în prezentul stat al lunii martie 2026, acestea urmând a face obiectul unor verificări suplimentare și achitate ulterior, în baza unui raport de audit”.
„De cinci ani am solicitat, în mai multe rânduri, personal, Sindicatul SIPA Muntenia a solicitat în scris Ministerului elaborarea unei metodologii de calcul și a unui program concret de calcul al acestor drepturi rezultate prin hotărâri judecătorești asumat de către ordonatorul principal de credite, Ministerul Educației și CTP. Până la acest moment nu avem acest program unic de calcul. Fiecare școală a trebuit să apeleze la firme specializate de contabilitate, contra cost, evident, școlile au plătit aceste programe de calcul a drepturilor salariale. Și vă întreb eu, unde este vina? La școli sau la ordonatorul principal de credite – Ministerul, care, timp de atâția ani, nu a elaborat această metodologie de calcul a tuturor sentințelor judecătorești?”, a mai subliniat liderul sindicatului din Argeș.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” au solicitat Ministerului Educației și Cercetării să deblocheze aplicația EduSAL astfel încât să se asigure plata integrală a diferențelor de drepturi salariale care se cuvin salariaților din învățământ potrivit hotărârilor judecătorești definitive, „în cuantumul cuvenit, în raport de tranșa care trebuie achitată în anul 2026” și să aloce sumele necesare pentru achitarea integrală a tranșelor aferente anului 2026 din titlurile executorii. Cele două federații au mai solicitat și transmiterea de instrucțiuni către inspectoratele școlare „astfel încât acestea să avizeze statele de plată, indiferent de cuantumul sumelor prevăzute ca drepturi salariale acordate prin hotărâri judecătorești”.
Banii ar trebui să intre în conturile personalului în săptămâna care urmează, înainte de Paște, odată cu salariul aferent lunii martie.
Actualitate
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Înaintea meciurilor din competițiile europene și din România, inclusiv în Liga Campionilor, Europa League și Conference League, s-au organizat momente de reculegere în memoria sa.
Omagiu pentru Mircea Lucescu, pe Arena Națională Foto/Captură TikTok
Un astfel de moment a avut loc și la partida FCSB vs. Oțelul Galați, încheiată cu scorul de 4-0, în play-out. Pe ecranul uriaș al Arenei Naționale a fost afișată imaginea fostului mare antrenor, însă proiecția nu a putut fi redată complet din cauza unor probleme tehnice, ceea ce a afectat vizibilitatea omagiului. A părut cum că, cel mai titrat antrenor din istoria fotbalului românesc, nu ar fi avut un ochi.
„A existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională!”
Incidentul a atras atenția și presei internaționale, inclusiv în Grecia, unde jurnaliștii au au considerat că problema tehnică a tabelei de marcaj a diminuat impactul emoțional al omagiului și a dezonorat amintirea lui Mircea Lucescu.
„Un moment rău pentru români, în cinstea lui Mircea Lucescu!
Marele Mircea Lucescu a încetat din viață marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, după o internare la Spitalul Universitar de Urgență din București. Mari echipe ale Europei au transmis mesaje pentru cel mai de succes antrenor român, iar un gest similar a fost făcut și de Peluza Nord la meciul FCSB – Oțelul.
Din păcate, a existat și un moment dezamăgitor pe Arena Națională, legat de omagiul adus lui Mircea Lucescu înaintea meciului FCSB – Oțelul, încheiat 4-0. Pe lângă acoperișul care nu poate fi retras, cel mai mare stadion al țării se confruntă și cu probleme la cubul care servește drept tabelă de marcaj.
Din acest motiv, imaginea lui Mircea Lucescu afișată în timpul momentului de reculegere a fost distorsionată!”, au scris jurnaliștii greci de la Sfina.
Actualitate
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar
obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la
suprafață frustrări mai vechi despre stat, bani și competență. Discuția este pur ipotetică, în condițiile în care nu s-a pus, oficial, problema revenirii la serviciul militar obligatoriu.
Serviciul militar obligatoriu sperie mulți tineri români. FOTO: MAPN
Discuția de pe platforma Reddit pornește de la o afirmație care sună categoric: „Serviciul militar obligatoriu este doar pe pauză în momentul de față, poate fi introdus mâine fără nicio problemă legală.”
De aici, firul conversației se rupe rapid în două direcții: una alarmistă, care vede reintroducerea ca inevitabilă, și una sceptică, care o consideră improbabilă sau chiar imposibilă în contextul actual al României.
Autorul inițial își susține ideea printr-o listă de țări europene care au reintrodus sau extins serviciul militar:
„Croația – S-a reintrodus anul acesta, 2 luni obligatorii doar pentru bărbați.
Suedia – S-a reintrodus în 2017. Sunt recrutați toți (bărbați și femei), dar sunt selectați doar cei mai apți.
Letonia – S-a reintrodus în 2024, cu o durată de 11 luni.
Lituania – S-a reintrodus în 2015.
Danemarca – Din 2025, serviciul militar s-a extins și la femei, iar durata a crescut de la 4 luni la 11 luni.
Norvegia – S-a extins serviciul militar și la femei în 2015.
Germania – S-a spus că se reintroduce serviciul militar voluntar pentru 2 ani; dacă nu fac rost de destui oameni, o să îl introducă pe cel obligatoriu.
Franța și Polonia – S-a reintrodus serviciul militar voluntar de 10 luni.
Estonia, Grecia, Austria, Finlanda, Elveția, Cipru și Turcia – Deja există serviciu militar obligatoriu, ca să nu mai vorbim de țări precum Ucraina și Rusia”.
Autorul postării susține, corect, că în România s-a introdus serviciul militar voluntar. Acesta face o speculație: „Dacă programul nu o să aibă succes, o să trecem la conscripție. Am o presimțire că nu o să aibă succes acest program; pentru a reuși, statul român ar trebui să creeze o propagandă bună, iar eu nu cred că este destul de capabil să facă așa ceva.”
Într-adevăr, anumiți analiști militari avertizează că dacă programul voluntar nu va reuși, singura soluție ar fi reîntroduce serviciul militar obligatoriu.
Dacă Armata Română nu reușește să-și completeze rezerva operațională prin modalitatea voluntariatului se poate ajunge la măsuri extreme: „la un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”, a afirmat pentru „Adevărul” generalul (r) Virgil Bălăceanu. Nicio armată nu funcționează fără rezervă, a spus el. Mai ales în condițiile actuale. Totuși, Bălăceanu este încrezător că programul de voluntariat va fi un succes.
Autorul postării pune, la final, câteva întrebări:
„Când o să fie reintrodus, ați vrea să fie pentru toată lumea? Și pentru bărbați și pentru femei? Ați vrea să fie cum e în Elveția, unde poți alege să faci serviciu militar sau serviciu în folosul statului pentru o perioadă mai lungă?”
„Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?””
Replica nu a întârziat: „Ești tu sigur? Din lista prezentată de tine, doar 4 țări au introdus serviciul militar OBLIGATORIU. Restul sunt toate voluntare. Cam sună a fumigenă.” Această intervenție schimbă tonul discuției și introduce un element esențial: diferența dintre percepție și realitate. Mai mulți participanți subliniază că, în multe state, „obligatoriu” nu înseamnă universal: „Se aleg doar dintre cei mai fit și se face apoi o tragere la sorți.”
Un reputat general avertizează: „La un moment dat, va trebui să reintroducem serviciul militar obligatoriu”
De aici, conversația alunecă spre o analiză pragmatică. Un utilizator punctează: „Singurele țări unde mai mult de 20% din bărbații apți chiar fac armata sunt Finlanda, Elveția, Austria, Ucraina, Grecia, Turcia și Cipru.” Cu alte cuvinte, modelul invocat ca exemplu este, de fapt, mult mai limitat în practică.
Dar poate cea mai puternică direcție a dezbaterii nu este nici geopolitică, nici juridică, ci economică. „România este într-o situație economică dezastruoasă”, scrie cineva. „Să iei mii, zeci de mii de oameni din economie și să îi ții pe banii statului la instructaj e o idee absolut idealistă.” Această observație este reluată în forme diferite: costuri, lipsa infrastructurii, risipa. Iar tonul devine rapid sarcastic: „Ce să facem? Tragem cu pistol Carpați? Să ne coasem găurile din pantaloni?”
„O să o frece de pomană un an”
Neîncrederea în instituții apare constant ca fundal al discuției. „Deja aud titluri: scandal uriaș la Ministerul Apărării. Milioane de euro pentru uniforme au ajuns în imobiliare din Dubai.” Este mai mult decât o glumă – este expresia unei percepții generalizate despre corupție și ineficiență. Un alt utilizator amintește de exerciții reale: „Abia au avut câteva autobuze. Foarte puțini au făcut măcar o tragere.”
Experiențele personale sau poveștile transmise din generație în generație joacă și ele un rol important. Un comentariu sintetizează această memorie colectivă: „O să o frece de pomană un an, o să mănânce mâncare infectă, o să muncească la câmp sau la casa vreunuia.” În același timp, există și o notă paradoxală: „peste ani își vor aduce aminte o versiune romanțată, pentru că în jegul ăla se leagă prietenii.”
„1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”
Un alt fir important al discuției este relevanța militară propriu-zisă. „1.000 de tineri care dirijează mii de drone fac mai mult decât 1 milion de soldați”, spune cineva, sugerând că războiul modern nu mai are nevoie de mase de recruți slab pregătiți. Ideea este susținută indirect și de alții, care critică modelul clasic de armată: „jumătate din ciclu sunt bibani, cealaltă jumătate devin veterani și își bat joc de bibani.”
Germania are nevoie de mai mulți militari. Friedrich Merz: „Nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”
Nu lipsesc nici observațiile despre inegalitate și evitarea sistemului. „Se găsesc metode de șpagă + pile ca să eviți lejer serviciul militar.” Sau, într-o notă ironică: „La cât de bine merge evidența populației, le urez noroc să mă găsească.” În percepția publică, orice sistem obligatoriu ar fi aplicat selectiv și inechitabil.
Un alt punct sensibil este impactul asupra vieții personale. „Sunt curios cum funcționează dacă ai un credit… ce faci cu rata?”
Discuția atinge și teme ideologice. Un comentator respinge ideea unei decizii pur naționale: „Suntem în NATO, strategia va veni de la comandamentul NATO, nu de la alde Ciucă.” În același timp, altcineva contrazice: „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România.”
În final, poate cea mai dură concluzie vine din experiență directă: „Am făcut armata și pot să spun că ăla care e de acord cu stagiu militar obligatoriu e minim cretin.” Este o afirmație care rezumă tonul general al dezbaterii: mai degrabă respingere decât entuziasm.
Actualitate
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse.
Rachete iraniene/FOTO:X
Rata de lovire a rachetelor iraniene a crescut de la 3% la 27% în doar câteva săptămâni. Transferul de date a fost real, însă fără intervenția forțelor speciale ruse, care să lege recunoașterea de executarea focului, o asemenea evoluție rapidă nu ar fi fost posibilă.
Precizia atacurilor cu rachete ale Teheranului împotriva unor ținte americane și israeliene a crescut de nouă ori în câteva săptămâni de la declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran — nu ca urmare a unor arme mai performante, ci datorită transferului de doctrină militară din partea Rusiei, susține comunitatea de informații voluntare InformNapalm. Analiza acesteia corelează transferuri confirmate de informații, date de pe câmpul de luptă și doctrina forțelor pentru operațiuni speciale ruse pentru a explica o creștere a eficienței loviturilor iraniene pe care simpla partajare de imagini satelitare nu o poate justifica.
Cooperarea militară dintre Rusia și Iran s-a intensificat constant de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022. De atunci, colaborarea s-a extins pe multiple planuri: Moscova ar fi furnizat Iranului informații despre pozițiile navelor și bazelor americane și ar fi livrat drone modernizate de tip Shahed — cunoscute sub numele Geran-2 — în martie 2026. În paralel, Iranul continuă să sprijine Rusia cu tehnologie de drone testată în luptă în Ucraina, inclusiv împotriva sistemelor occidentale de apărare aeriană.
Partajarea de informații nu explică singură saltul de precizie
InformNapalm notează că sateliți ruși au monitorizat cel puțin 46 de locații din 11 țări din Orientul Mijlociu între 21 și 31 martie, inclusiv baze militare americane și infrastructură critică. În același timp, alte relatări indică faptul că Rusia ar fi furnizat Iranului date privind pozițiile și deplasările trupelor, navelor și aeronavelor americane, precum și o listă de 55 de obiective energetice israeliene considerate critice.
Cu toate acestea, imaginile reprezintă doar materie primă. Potrivit InformNapalm, rata de succes a rachetelor balistice iraniene a crescut de la aproximativ 3% în primele săptămâni ale conflictului la circa 27% până la jumătatea lunii martie. Alte analize arată că intensificarea loviturilor coincide exact cu această perioadă. Deși munițiile de tip cluster pot mări aria de impact, acestea nu explică selecția țintelor, sincronizarea atacurilor sau capacitatea de a depăși apărarea antiaeriană — elemente care necesită un sistem complex de comandă și control.
Forțele speciale, veriga lipsă
Potrivit analizei, doctrina militară rusă se bazează pe două sisteme interconectate: complexul de recunoaștere-lovire, destinat armelor de mare precizie cu rază lungă, și complexul de recunoaștere-foc, care integrează informațiile tactice cu artileria și sprijinul aerian apropiat. Ambele funcționează ca un ciclu continuu care include identificarea țintei, transmiterea coordonatelor, luarea deciziilor și executarea loviturii.
În centrul acestor sisteme se află forțele pentru operațiuni speciale ale Rusiei. Rolul lor este de a confirma țintele, actualiza coordonatele, transmite datele către sistemele de comandă, ajusta loviturile și evalua rezultatele. Fără această verigă, susține InformNapalm, chiar și cele mai precise informații nu pot produce rezultatele dorite.
Analiza menționează și o ofertă atribuită Moscovei în timpul unor negocieri de încetare a focului: Rusia ar fi propus oprirea transferului de informații către Iran în schimbul limitării sprijinului de intelligence oferit Ucrainei de către Statele Unite — un indiciu că astfel de transferuri există.
Modelul ucrainean, exportat
Rusia a testat această abordare în Siria, începând cu 2015, unde forțele speciale au coordonat lovituri aeriene și cu rachete. Ulterior, doctrina a fost aplicată pe scară largă în Ucraina, inclusiv în atacuri repetate asupra infrastructurii energetice.
Lista presupusă de 55 de obiective energetice israeliene urmează aceeași logică: loviturile asupra infrastructurii electrice pot genera efecte în lanț la nivel de stat, în timp ce atacurile paralele asupra sistemelor de apărare aeriană reduc capacitatea de protecție și cresc eficiența loviturilor ulterioare.
„Asistăm la o integrare reciprocă, în timp real, a capacităților de luptă ale regimurilor autoritare”, concluzionează InformNapalm. „Nu este vorba doar despre schimb de date, ci despre transferul unei logici complete de război.”
Modelul de război pe care Rusia îl împărtășește acum cu Iranul a fost construit pe parcursul a patru ani de conflict în Ucraina. În același timp, experiența Kievului în contracararea acestuia — de la drone interceptoare la sisteme stratificate de apărare aeriană — a transformat Ucraina într-un partener tot mai căutat de state interesate de tehnologii moderne de apărare.
Străinii i-au urecheat pe români, după ce au văzut imaginea lui Mircea Lucescu desfigurată pe Arena Națională: „Un moment rău. Dezamăgitor!”
Mircea Lucescu a fost omagiat în lumea fotbalului după decesul său, survenit la 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani....
Dezbatere aprinsă despre armata obligatorie în România? „O să vezi dezertări și refuzuri în masă în România”
Posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu a stârnit o dezbatere aprinsă pe o platformă online, scoțând la suprafață frustrări mai vechi...
Iranul își crește de 9 ori precizia rachetelor. Cheia o reprezintă doctrina forțelor speciale ruse, nu sateliții
Sateliții, de unii singuri, nu explică creșterea de nouă ori a preciziei loviturilor Iranului — potrivit InformNapalm, cheia o reprezintă...
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“
Paștele se apropie și, pentru mulți, înseamnă pregătiri, cumpărături și timp petrecut în familie. În orașe, sărbătoarea se simte mai...
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
Prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au continuat să crească în ultimul trimestru al anului 2025, însă evoluția rămâne inegală între...
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
Comunicarea între medic și pacient este esențială. Cel puțin teoretic. În practică, România are lipsuri la acest capitol. În facultate,...
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
În Marea Britanie, furturile de combustibil din benzinării au crescut semnificativ în ultimele luni, pe fondul scumpirii carburanților generate de...
-
Actualitateacum 2 zileMojtaba Khamenei, mesaj ferm către SUA și Israel: „Nu vom renunța la drepturile noastre legitime”
-
Actualitateacum 3 zileArma secretă folosită de CIA pentru localizarea aviatorului dispărut: „Dacă inima îți bate, te vom găsi”
-
Actualitateacum 3 zileHaitele de lupi dau târcoale pistei de biciclete dintr-un sat pustiu și inaccesibil mașinilor, ascuns în creierii munților
-
Actualitateacum 2 zileVictimele lui Epstein o acuză pe Melania Trump că vrea să transfere atenția de la fostul procuror general Pam Bondi
-
Actualitateacum 2 zile
Țara în care șoferii cu mașini scumpe fură combustibil de peste un milion de euro pe săptămână: „A venit unul cu un Mercedes AMG GT și a plecat fără să plătească”
-
Actualitateacum 2 zile
Comunicarea cu pacientul, una dintre marile provocări ale sistemului medical din România. Lecția din Marea Britanie
-
Actualitateacum o zi
Explozie pe piața imobiliară din Europa: Ungaria urcă peste 20% la prețul locuințelor, România – peste media UE
-
Actualitateacum o zi
Paștele, de la tradiție la sărbătoare comercială. „Înainte n-a fost spectacol, el a coagulat în jurul său credința comunității“