Breaking
Politico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
Consiliul European, format din liderii UE, este tot mai des acuzat, chiar și din din interior, că nu poate răspunde rapid la crize globale tot mai numeroase în ulțimii ani. Într-o lume instabilă, deciziile lente și blocajele interne macină tot mai mult viitorul mecanismelor europene de control.
Este Consiliul European inadecvat scopului său? Aceasta este întrebarea pe buzele tuturor în ultima vreme. Mulți dintre cei care s-au așezat la masa negocierilor consideră că noua ordine mondială impune schimbări în cadrul UE, în contextul în care summiturile Uniunii Europene devin tot mai frecvent scena unor blocaje și negocieri interminabile, se arată într-o analiză Politico.eu.
Când UE a fost înființată în umbra celui de-al Doilea Război Mondial, ea a fost concepută pentru integrare economică, nu pentru putere militară securitatea sa fiind externalizată către SUA, iar politica și instituțiile sale fiind create pentru a ajunge la consens. Dar lumea care a dat naștere blocului nu mai există. Și la Bruxelles, dar și dincolo de granițele sale, crește nemulțumirea față de viteza și urgența, sau lipsa acestora cu care cei 27 de lideri, cunoscuți colectiv sub numele de Consiliul European, fac față provocărilor și iau decizii, în special în materie de securitate și politică externă.
„Europa de astăzi se află într-o stare permanentă de criză, iar arhitectura sa decizională pur și simplu nu a fost concepută pentru asta. Nu poți aștepta ca Consiliul să ajungă la un acord asupra unei declarații în timp ce lumea arde”, a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Decizii întârziate și crize nerezolvate
În ultimele luni, UE a eșuat în repetate rânduri să adopte poziții comune cu privire la chestiuni de importanță geopolitică majoră, de la deblocarea unei tranșe de fonduri de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, la impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a coloniștilor violenți din Cisiordania, până la o reacție coerentă la războiul din Iran.
La cel mai recent summit al liderilor UE din martie, aceștia au petrecut ore întregi certându-se pe detaliile schemei de permise de carbon ETS a blocului, chiar în timp ce Teheranul lovea aprovizionarea cu energie a Europei din Orientul Mijlociu.
„A spune că ETS este cea mai importantă problemă atunci când marile zăcăminte de gaze ard este puțin ciudat”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
O mare parte din agenda summiturilor din octombrie, decembrie și martie a fost dedicată problemelor nerezolvate de la întâlnirile anterioare, revenind asupra unor chestiuni care nu au fost niciodată soluționate: de la pregătirea apărării la finanțarea Kievului și planurile de redresare a economiei UE.
Ideea că Europa este prea lentă în luarea deciziilor a devenit aproape un clișeu. Prim-ministrul olandez Rob Jetten a profitat de prima sa vizită la Bruxelles în această funcție, luna trecută, pentru a îndemna UE să se grăbească.
„Nu putem explica alegătorilor noștri că Europa este uneori mult prea lentă în a reacționa la problemele majore care ne afectează pe toți”, a spus el.
Rob Jetten – Foto: Robin/ABACAPRESS.COM
Sistemul bazat pe consens, greu de adaptat noii realități
Problema principală este chiar mecanismul de funcționare al Uniunii Europene, construit pe ideea de consens între statele membre, într-o perioadă în care prioritățile erau economice, nu militare sau de securitate.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, din ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că UE „uneori este prea lentă, cu siguranță, și trebuie reformată, cu siguranță”.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a criticat regula unanimității, despre care spune că generează „blocaje sistemice”.
În cadrul structurii sale greoaie, toți cei 27 de lideri europeni se reunesc periodic pentru a discuta prioritățile blocului, a stabili direcția politică și, după ore de negocieri, certuri și compromisuri, a conveni asupra unor declarații colective. O mare parte din ceea ce se decide este negociat în prealabil de diplomații naționali în cadrul unor foruri precum Coreper, comitetul ambasadorilor UE.
„Ar putea fi mai eficient?”, a întrebat retoric un oficial al UE pentru Politico.
„Probabil. Înțeleg criticile.Există unele probleme care pot fi puțin mai dificil de abordat la nivelul Consiliului European. În prezent, se pune un accent enorm pe modul în care aceste acorduri politice pot fi transformate în acțiuni concrete, deoarece Europa se află sub o presiune enormă în acest moment.”, a adăugat oficialul.
Rasmussen a susținut că UE trebuie să renunțe la discuțiile interminabile de noapte și să-și accelereze capacitatea de a răspunde amenințărilor la adresa securității „cu structuri agile, pe care această eră le impune”.
Organismul are cu siguranță apărători, printre care fostul prim-ministru belgian și șeful Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Alexander De Croo.
„Construcția europeană are uneori nevoie de timp pentru a ajunge la decizii. Dar am fost martor la momente în care au fost foarte decisivi.”, a declarat el.
De Croo, care a făcut parte din Consiliul UE între 2020 și 2025, a subliniat, de asemenea, răspunsul UE la pandemia de Covid-19 din 2020, care a inclus un fond masiv de redresare și cooperarea în domeniul vaccinurilor.
„Viteza de luare a deciziilor și de execuție a fost, de fapt, destul de mare. Iar eficacitatea răspunsului la nivel european a fost ridicată. Așadar, nu cred că este o problemă structurală.”, a spus el.
Alexander De Croo – Foto: Profimedia images
De ce reforme are nevoie Europa
Chiar dacă UE este previzibilă, lumea este din ce în ce mai imprevizibilă. În ultimul deceniu, ordinea internațională s-a schimbat radical, vechile alianțe s-au destrămat și crizele s-au înmulțit. Vechile metode europene de luare a deciziilor pur și simplu nu mai sunt suficiente, a spus Rasmussen.
„Când am participat la Consiliul European între 2001 și 2009, lumea era un loc fundamental diferit. Rusia era încă partener al G8. America era un aliat fără echivoc. Am avut partea noastră de crize, dar și spațiul necesar pentru deliberare. Acea lume nu mai există”, a spus el.
Printre ideile care au fost avansate, pe lângă eliminarea dreptului de veto în chestiuni de politică externă, se numără crearea unui Consiliu European de Securitate, un organism de nivel înalt cu mandatul de a lua decizii de apărare pentru continent, și consolidarea puterilor Comisiei Europene.
„Desigur, dacă spui că trebuie să reformăm UE pentru a o face mai rapidă, atunci întrebarea este: bine, dar cum? Ai putea, de exemplu, să introduci votul cu majoritate calificată (QMV) în Consiliul European pentru aceste chestiuni de politică externă. Dar asta ridică o problemă democratică uriașă”, a spus Gilles Pittoors, lector de științe politice la KU Leuven.
„Crearea de noi organisme nu ar rezolva nimic. Cred că cea mai bună cale de urmat aici, dacă ești cu adevărat serios în privința reformării UE pentru a o face mai agilă, pentru a o face să răspundă mai rapid, este să consolidezi, practic, puterile Comisiei”, a susținut el.
Totuși, și acest lucru se confruntă cu scepticismul țărilor membre, care se tem să acorde executivului UE prea multă putere, a recunoscut el.
Când liderii se vor reuni pentru un summit în această săptămână, va exista o absență notabilă: premierul ungar Viktor Orbán, care, după ce a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile din această lună, a declarat că nu va participa. Fără cel care blochează cronic consensul în sală, a spus un oficial, Consiliul ar putea depăși diviziunile și ajunge la compromisuri mai repede.
Recomandarea autorului
UE ia în calcul măsuri extreme în criza kerosenului: statele ar putea fi obligate să împartă combustibilul destinat avioanelor, în caz de penurie
Spania cere UE să rupă acordul cu Israelul. Acuzații grave la adresa lui Netanyahu din cauza războiului din Orient
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”





