Actualitate
Apusul alianțelor? Japonia alege petrolul rusesc și lasă UE tot mai singură: „Vor trebui refăcute calculele, totul devine tranzacțional”
Japonia se întoarce la petrolul rusesc, deși tehnic e încă în război cu Rusia, iar UE se simte trădată. Intrăm într-o lume tranzacțională, în care prieteniile și alianțele contează tot mai puțin, iar noile cuvinte de ordine devin supraviețuirea și pragmatismul, susține politologul Alexandru Balaș.
Japonia se reconectează la petrolul rusesc, UE rămâne singură. FOTO: Shutterstock
Lumea
așa cum o știam, în care dreptul internațional primează, apune
încetișor și lasă locul uneia mult mai tranzacționale, ce aduce
sfârșitul „prieteniilor” și arată limitele vechilor alianțe.
Politologul Alexandru Balaș, profesor în SUA la Universitatea SUNY
Cortland New York și director al Clark Center for Global Engagement,
explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cum, într-o lume
tranzacțională, este tot mai greu să împărțim actori statali în
„buni” și „răi”. Interesele, fie ele de
moment, primează, iar alianțele încep să treacă în plan secund,
consideră politologul.
Confruntată
cu o criză economică fără precedent și cu perspective economice
sumbre din această cauză, Japonia dă înapoi în fața Rusiei și
trădează indirect Uniunea Europeană.
Marea „trădare” japoneză
Deși
este aflată tehnic în război cu Rusia încă din Al Doilea Război
Mondial, Japonia a decis să se întoarcă la petrolul rusesc, pentru
a face față situației create după blocarea strâmtorii Hormuz.
Astfel, Țara Soarelui Răsare urmează să primească primul
transport de țiței rusesc a transmis mass-media japoneză. Inițial,
Guvernul de la Tokyo a suspendat achizițiile de petrol rusesc în
urma invaziei Ucrainei din 2022. Chiar și așa, au mai existat
tentative de a relua relațiile comerciale cel puțin cu Rusia, iar
delegațiile japoneze au negociat detaliile la Moscova. Acum,
rafinăria japoneză Taiyo Oil va recepționa primul transport din
Rusia, prin intermediul proiectului Sakhalin-2 din Extremul Orient al
Rusiei, potrivit ziarului Mainichi. Gazprom din Rusia s-a aliat și
este acționarul majoritar al proiectului, iar companiile japoneze
Mitsui și Mitsubishi dețin participații minoritare.
Exemplul
japonez e luat și de alte țări asiatice. Coreea de Sud, Filipine
și Indonezia au apleat deja la produse petroliere rusești. Coreea
de Sud este, la fel ca Japonia, unul dintre principalii aliați ai
SUA și UE. Totuși, cazul Japoniei e cu atât mai interesant cu cât
această țară nu a semnat niciodată un tratat de pace oficial cu
Rusia, după Al Doilea Război Mondial. De altfel, tensiunile între
Japonia și fosta URSS, iar apoi Rusia au continuat din cauza unui
conflict teritorial nesoluționat asupra Insulelor Kurile de Sud,
care sunt revendicate de Tokyo.
Un
exemplu foarte bun este cel Indiei, țară care cumpără petrol
rusesc cu „binecuvântarea” tacită a SUA, pentru că economia
mondială nu poate supraviețui fără el. Asta arată și că, deși
aparent aparțin altor lumi, războiul din Ucraina și cel din
Orientul Mijlociu nu mai sunt conflicte izolate, ci fac parte
dintr-un singur mare „șantier” de rearanjare a puterii.
Ce riscăm
Cu
toate acestea, nu suntem în ceea ce unii spun că ar fi un nou
război mondial la prezent, spune Alexandru Balaș:
„Sunt
niște analize pe care le-am văzut, care spun că, dom’le, deja
avem un război mondial. Un front ar fi, zic unii, în Ucraina,
celălalt front în Golful Persic. Încă nu suntem acolo, din
punctul meu de vedere. Sunt totuși două războaie diferite. Da,
Rusia și Iranul se susțin una pe alta. Dar și Ucraina oferă
suport țărilor arabe din Golf, iar Ucraina a primit dreptul de a
folosi o bază din Libia pentru a lovi în Rusia. Probabil că deja
folosește acea bază navală să atace petroliere și vapoare cu gaz
lichefiat ale Rusiei, acea flotă-fantomă a Rusiei. Zic că mai
trebuie un al treilea front ca să spunem că da, este un război
mondial la momentul acesta”.
Cei
care văd un război curând între China și Taiwan greșesc, crede
el. De altfel, Beijingul are câteva unelte pentru a obține ceea
ce-și dorește:
„Sincer,
nu văd China să invadeze Taiwanul la momentul acesta. Nu are niciun
motiv. Poate să joace un joc de așteptare à la long. Chiar vorbim
de decade, nu numai de ani. Probabil că Taiwanul, la un moment dat,
va intra din nou sub China. Adică, e cât se poate de clar. Vorbesc
cu prieteni în Taiwan, la universități acolo, și le spun că
poate fi cazul să plecați dacă nu vreți să fiți sub China. Dar
nu cred că au motive la momentul acesta chiar să facă o invazie”.
Apune vremea alianțelor pe care te puteai baza
Vestea
proastă pentru Taipei este că Statele Unite ale Americii nu
traversează cea mai bună perioadă, așa că nu este clar cum ar
interveni în sprijinul Taiwanului.
„Cred
că nu poate să răspundă Statele Unite foarte direct, mai ales
acum. Dar nici China să invadeze Taowan nu are sens. Pentru că China știe
Taiwanul va fi sub Beijing, asta se va întâmpla mai devreme sau mai târziu”, adaugă
el.
Nici
alianța dintre Rusia și Cuba nu este pe deplin funcțională. Alexandru Balaș
consideră că insula din Caraibe va deveni următoarea „Venezuela”,
dar Moscova va privi doar pasivă sau cel mult va condamna o viitoare
intervenție americană acolo.
„Probabil
se va încerca o decapitare a regimului de la Havana, așa cum s-a
făcut, de fapt, în Venezuela. Dar suportul pe care îl poate oferi
Rusia de la distanță este foarte, foarte mic. Adică, vorbim de un
petrolier care a fost lăsat surprinzător de americani să intre în
Havana și mai vorbim de un al doilea potențial. Petrolul acesta
asigură încă o săptămână, încă două săptămâni de lumină,
de electricitate în Havana. Deci, e foarte limitat suportul. Și
nu-i văd pe ruși chiar ducându-se să lupte pentru Cuba, mai ales
când au probleme pe frontul ucrainean”, adaugă expertul.
În
același timp, Statele Unite par dispuse să încheie cât mai curând
operațiunea militară împotriva Iranului. Criza economică globală
mocnește, iar lucrurile nu stau neapărat bine nici în America. Din
acest motiv, presiunea pe administrația Trump este tot mai mare, în
plan intern.
„America
nu ar avea apetit pentru un război cu China, vedem că nu prea
apetit la momentul acesta nici pentru acest război cu Iranul.
Majoritatea americanilor sunt preocupați de creșterea petrolului la
pompă și impactul asupra vacanțelor de vară care vin. Majoritatea
americanilor nu mai vor război, au obosit de război. Deci, dacă e
vorba de intervenții dintre acestea mici, scurte, punctuale, cum a
fost Venezuela și cum s-ar putea să fie Cuba, atunci da, dar război
à la long, nu văd așa ceva. Așa că nu văd Statele Unite și
nici Rusia să fie angajate pe două fronturi și mai ales să lupte
una împotriva alteia. Sau Statele Unite să lupte împotriva Chinei,
să zicem. Nici asta nu prea e o variantă plauzibilă, absolut nu”,
crede Alexandru Balaș.
Macron îl pune pe Trump în rând cu Putin și Xi: e America noul inamic al Europei? Noua situație, explicată de la Universitatea Cambridge
Focarele de război persistă
Cu
toate acestea, el admite că există câteva focare de război care
ar putea fi problematice, însă, cel puțin în acest moment, nu au
potențialul să transforme lumea într-un rug aprins. De altfel,
chiar dacă state precum Pakistan, India și China sunt într-un
conflict mocnit, niciuna nu pare dispusă să utilizeze armele
nucleare.
„E
adevărat, avem mai multe conflicte, inclusiv în Asia, dar de mai
mică amploare. Dacă mă gândesc, îmi vin în minte cele dintre
Pakistan și Afganistan, sau conflictul mocnit dintre Pakistan și
India, sau tensiunile dintre China și India, care, mă rog, s-au mai
aplatizat în ultima vreme, dar există”, susține Balaș.
Pe
de altă parte, războiul din Iran nu ar trebui să mai dureze foarte
mult. Semnalul va fi dat, într-un viitor deloc îndepărat de
Statele Unite și Israel, care ar putea decide să oprească
loviturile militare, crede Alexandru Balaș.
„Dacă
SUA și Israel decid să nu mai bombardeze Iranul, se stinge
războiul. Cel mai probabil și Iranul ar opri loviturile îndreptate
spre aliații Americii din Golf. Pe de altă parte, nu poate fi total
exclus nici riscul ca războiul să escaladeze. Există acest risc,
dacă SUA vor decide să pornească o ofensivă terestră. Așa s-ar
ajunge la un război chiar de foarte lungă durată și cu impact
major asupra economiei. De fapt, deja vedem acest impact. Prețul
barilului de petrol este la cel mai înalt nivel din primăvara lui
2022, când Rusia a invadat Ucraina. Deja se vorbește de recesiune
în Statele Unite. Deci, aceste decizii legate de Iran, care vin din
Israel și din Statele Unite, vor determina foarte mult următorii
câțiva ani”, anticipează Balaș.
Dacă
sisteme de alianță precum cele dintre Rusia și Venezuela, Rusia și
Cuba, Rusia și Iran sau China și Iran și-au arătat limitele
atunci când Rusia și China au refuzat să intervină, o reevaluarea
a sistemelor de alianță ar putea avea loc curând și în Orientul
Mijlociu. Aliații SUA sunt nemulțumiți de faptul că americanii nu
i-au putut pune la adăpost de loviturile Iranului, iar acum iau în
calcul dacă nu să renunțe la relațiile cu SUA, cel puțin să își
reevalueze opțiunile. Deja există anumite tendințe, iar după ce
sistemele de apărare antiaeriană americane, inclusiv bateriile
Patriot, au performat sub așteptări, statele arabe tatonează noi
piețe, precum cea sud-coreeană sau chineză.
America pierde în Orientul Mijlociu, Asia profită
„Există
o posibilitate foarte mare să vedem o anumită realiniere a
aliaților Americii după ce se va termina acest război cu Iranul.
Și, clar, sunt câțiva câștigători. Sistemul militar-industrial
sud-coreean e, clar, un câștigător în acest război. China, de
asemenea, ar vrea să aibă o influență din ce în ce mai mare în
Orientul Apropiat și Mijlociu. Iar da, țările arabe care au fost
lovite de fragmente de drone sau direct de drone iraniene, fragmente
de rachete iraniene, normal că își pun întrebarea: «Bun, noi
susținem Statele Unite, dar nu primim nimic în schimb, nu primim
ajutor, nu avem o protecție eficientă». Cea mai mare problemă
pentru SUA este că unele dintre acestea se pot reorienta și spre
Rusia și spre China. Deja există un acord Arabia Saudită-Pakistan
legat de protecția nucleară a Pakistanului, care se extinde și
asupra Riadului. Probabil că nouă ordine mondială, de care vorbea
prim-ministrul Canadei la Davos, va fi și mai mult accelerată de
impactul acestui război în trei dintre Statele Unite, Israel și
Iran”, avertizează Balaș.
Softul românesc care detectează teroriștii înainte să atace. Cum a ajuns o firmă de AI din Cluj partener al Pentagonului
Asta
înseamnă că vechile alianțe și prieteniile vor trece în plan
secund, iar pragmatismul și propriul inters vor prima.
„Parte
din sistemul de schimbări la nivel geopolitic pe care le vrea
această administrație americană nu vor fi neapărat în favoarea
SUA”, anunță Alexandru Balaș.
De
urmărit va fi și felul în care va evolua relația transatlantică.
Mesajele dure transmise de la Washington au fisurat deja relația cu
Uniunea Europeană, iar Bruxelles-ul a înțeles că viitorul
înseamnă autonomia strategică.
„Oricum,
totul devine tranzacțional, punctual: pe anumite domenii vom
colabora, pe anumite domenii vom fi în competiție. De acum va fi
greu să putem să credem că Arabia Saudită sau celelalte țări
din Golf sunt aliați ai Americii 100%. La fel cum, de altfel, se
vede și în relația între Statele Unite și Europa, unde sunt
aceste amenințări legate de NATO, dar și cele legate de
Groenlanda. Totul va fi tranzacțional și nu vom mai avea acea
încredere în alianțe cum am avut înainte, în perioada Războiului
Rece, dar și aproximativ 30-35 de ani după încheierea acestuia”,
punctează el.
Se refac calculele
Statele
vor colabora punctual pe anumite dosare, dar vor rivaliza pe altele.
Astfel, alianțele vor fi mai complexe și mai puțin ferme, iar
cuvântul de ordine va fi pragmatismul.
„Vor
trebui refăcute calculele de fiecare dată pornind de la zero,
fiecare stat cu cine poate lucra într-un anumit domeniu sau cu cine
este în competiție. De multe ori, ca stat vei colabora cu o anumită
țară pe o speță, dar vei rivaliza pe alt dosar. România, la fel
ca și celalalte state, trebuie să se adapteze, pentru că timpul nu
va avea răbdare cu noi. Va trebui să fim mai pragmatici, să ne
urmăm propriile interese și să înțelegem că doar așa vom putea
să avem un viitor”, încheie Alexandru Balaș.
Actualitate
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare pe timpul nopții, motivând că zgomotul produs de motoare afectează activitatea unităților de apărare antiaeriană care încearcă să identifice și să neutralizeze dronele lansate de Ucraina.
Motociclist pe podul lui Putin din Crimeea/FOTO:X
Măsura, anunțată marți de liderul instalat de Moscova în peninsulă, Serghei Aksionov, intră în vigoare începând de astăzi și va rămâne aplicabilă pe termen nedeterminat, scrie Moscow Times.
Potrivit noilor reguli, motocicletele, mopedele, scuterele, ATV-urile și alte vehicule motorizate similare nu vor mai putea circula între orele 20.00 și 06.00.
Decizia vine după ce un consilier al lui Aksionov a acuzat motocicliștii că perturbă activitatea grupurilor mobile de apărare antiaeriană în timpul alertelor aeriene. Aceste unități se bazează în mare măsură pe identificarea zgomotelor produse de dronele care se apropie de obiectivele militare și de infrastructura strategică.
Presa de stat rusă a mers și mai departe, susținând că unii motocicliști ar circula intenționat în timpul atacurilor cu drone, la solicitarea unor persoane care comunică prin aplicații de mesagerie și care le-ar oferi recompense financiare modeste pentru această activitate.
„Scopul principal al acestor măsuri este asigurarea siguranței publice și protejarea militarilor, a instituțiilor statului și a obiectivelor speciale”, a transmis Aksionov pe Telegram.
Restricțiile se înmulțesc pe fondul intensificării atacurilor ucrainene
Interdicția privind motocicletele reprezintă doar cea mai recentă măsură adoptată de autoritățile ruse din Crimeea în contextul creșterii presiunii exercitate de armata ucraineană asupra peninsulei anexate.
Săptămâna trecută, traficul feroviar pe timpul nopții a fost suspendat în întreaga regiune, după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat cu victime și avarierea unei locomotive de pasageri.
În paralel, armata ucraineană susține că Rusia a impus restricții severe și asupra transporturilor militare care utilizează autostrada Novorossia, una dintre cele mai importante rute logistice care leagă sudul Rusiei de teritoriile ucrainene ocupate și de Crimeea.
În ultimele săptămâni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra convoaielor militare și a cisternelor care transportă combustibil către peninsulă. Potrivit Kievului, aceste operațiuni au afectat serios fluxul de aprovizionare și au contribuit la apariția unor penurii locale de carburanți.
Deși Crimeea este conectată direct cu Rusia prin Podul Kerci, Moscova a limitat în ultimii ani utilizarea acestuia pentru transporturile considerate periculoase, inclusiv cele de combustibil, din cauza riscului reprezentat de atacurile ucrainene.
Ca urmare, aprovizionarea regiunii depinde tot mai mult de coridoarele terestre din nord. Date prezentate de armata ucraineană arată că traficul zilnic pe autostrada Novorossia a scăzut cu peste 40% între începutul lunii mai și începutul lunii iunie, semn al dificultăților logistice cu care se confruntă forțele ruse din zonă.
Decizia de a interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților ruse față de eficiența campaniei ucrainene cu drone, care continuă să pună presiune asupra infrastructurii militare și a rutelor de aprovizionare din Crimeea.
Actualitate
Un mort şi doi răniţi, după ce două TIR-uri s-au ciocnit frontal între Caransebeş şi Lugoj. Trafic blocat pe ambele sensuri
Un bărbat a murit și
alte două persoane au fost rănite în urma unui accident produs miercuri
dimineață pe DN 6, în județul Caraș-Severin, după ce două TIR-uri s-au ciocnit
frontal. Traficul a fost blocat complet pe ambele sensuri.
Sursă video: Facebook
Un accident deosebit
de grav a avut loc în cursul dimineţii de miercuri, 17 iunie, în jurul orei
07.00, pe DN 6, la kilometrul 461+200 de metri, în afara localității Jupa din
județul Caraș-Severin, unde două TIR-uri s-au ciocnit frontal.
Potrivit
informațiilor transmise de IPJ Caraș-Severin, şoferul unuia dintre TIR-uri, un
bărbat de 39 de ani care se deplasa din direcția Caransebeș către Lugoj, a pătruns
pe contrasens, unde a intrat în coliziune frontală cu un alt ansamblu de
vehicule, condus de un cetățean uzbec.
Impactul a fost
puternic extrem de puternic, ambele vehicule ieşind în afara părţii carosabile.
Şoferul român, în vârstă de 39 de ani, a decedat pe loc, iar conducătorul auto
al celui de-al doilea TIR și un pasager aflat în vehicul au fost răniți și
transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.
Imaginea 1/3:
accident Caraş 02 foto Presa Satu Mare jpg
„Astăzi, în jurul orei 07.00, pe DN 6, la kilometrul
461+200 m, în afara localităţii Jupa, s-a produs un accident rutier în care au
fost implicate două ansambluri de vehicule. Din primele verificări efectuate la
faţa locului, poliţiştii au stabilit că un ansamblu de vehicule (TIR) condus de
un bărbat de 39 de ani, care circula din direcţia Caransebeş către Lugoj, ar fi
pătruns pe sensul opus de circulaţie, intrând în coliziune frontală cu un alt
ansamblu de vehicule, condus de un cetăţean uzbec”, a transmis, miercuri dimineaţă, IPJ Caraş-Severin.
Circulația rutieră a
fost blocată complet pe ambele sensuri, pe durata intervenției echipajelor și a
cercetărilor la fața locului.
Reprezentanții IPJ
Caraș-Severin spun că traficul urma să fie reluat în aproximativ două ore, în
funcție de finalizarea cercetărilor și de degajarea carosabilului, precizând că
ancheta este în desfășurare pentru stabilirea exactă a împrejurărilor
producerii accidentului.
„Reluarea circulaţiei este estimată în aproximativ 120 de
minute, în funcţie de desfăşurarea activităţilor de cercetare şi de degajare a
carosabilului. În cauză, poliţiştii efectuează cercetări pentru stabilirea cu
exactitate a tuturor împrejurărilor producerii accidentului”, au transmis poliţiştii.
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
-
Breakingacum 2 zileCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Actualitateacum 2 zile
Oana Țoiu, reacție după atacul Rusiei asupra unei mănăstiri UNESCO din Kiev: „Arată cât de goale sunt afirmațiile lui Putin”
-
Actualitateacum 2 zile
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing
-
Breakingacum o ziRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 2 zile
Caravana medicală „Obezitatea este o boală” aduce evaluări gratuite în Palas Iași
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 3 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7





