Grupul maghiar MOL este al treilea cel mai mare jucător de pe piața distribuției de carburanți din România, având o cotă estimată la 17%. Potrivit profit.ro, compania a avut vânzări record în primul trimestru din 2026. Datele analizate de profit.ro arată că MOL a comercializat în România 176.000 de tone de carburanți prin rețeaua locală (237 de stații de alimentare).

Comparativ cu ultimii trei ani, vorbim de o creștere cu 3000 de tone peste maximele atinse în primele trimestre din 2023 încoace.

Creștere pe segmentul benzinei

În perioada similară din 2023, 2024 și 2025, MOL raportase vânzări de aproximativ 173.000 de tone.

Noile date mai arată că s-au schimbat și preferințele românilor în ceea ce privește consumul. Dacă în primele trimestre din 2023 și 2024 compania MOL a vândut câte 39.000 de tone de benzină și 134.000 de tone de motorină, în primele trei luni ale lui 2026 s-a comercializat mai multă benzină (44.000 de tone) și mai puțină motorină (132.000 de tone).

Comparativ cu ultimul trimestru din 2025, se observă un recul: minus 6.000 de tone la benzină și minus 12.000 de tone la motorină. Dar specialiștii spun că aceste cifre sunt normal pentru începutul unui an; în mod tradițional, în primul trimestru se raportează întotdeauna un nivel mai scăzut al consumului. De altfel, și concurența stă la fel: OMV Petrom, liderul pieței locale, a raportat stagnarea volumelor vândute față de aceeași perioadă a anului trecut și o reducere comparativ cu trimestrul 4 din 2025.

Rețeaua MOL în Europa Centrală și de Est

Tot în 2025, MOL a înregistrat un nivel record al vânzărilor de benzină în România, de 196.000 de tone. Cu 5% mai mult decât maximul istoric. În schimb, la motorină, livrările au scăzut cu 4% (de la 598.000 de tone, la 574.000 de tone).

MOL este un grup de firme integrat activ în domeniile petrolului, gazelor naturale, petrochimiei și retailului de carburanți. Sediul companiei este la Budapesta, în Ungaria.

Firma este prezentă în peste 30 de țări și are aproximativ 25.000 de angajați la nivel global. MOL controlează trei rafinării și două unități petrochimice, în Ungaria, Slovacia și Croația. Rețeaua regională include aproape 2.350 de stații de alimentare în Europa Centrală și de Sud-Est.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol

Și în Republica Moldova carburanții sunt mai ieftini decât în România. Cât costă benzina și motorina peste Prut

Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova.

Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision.

„Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul.

Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM

Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova.

„Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu.

El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești.

„În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el.

Presiuni asupra juraților?

Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar.

„Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el.

„Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România”

„Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu.