Cele mai premiate feline din România pot fi admirate weekendul acesta la Mall Drumul Taberelor.

Iubitorii de pisici vor putea admira unele dintre cele mai premiate pisici din țară, în weekend, la Mall Drumul Taberelor. Duminică, 24 mai, între 12:00 și 15:00, pisicile campioane ale României vor putea fi văzute la Mall Drumul Taberelor. Evenimentul va aduce în atenția oamenilor unele dintre cele mai premiate pisici la nivel internațional din țara noastră.

„Regele Viking” și „ursoaica de Bucovina”, marile vedete ale evenimentului

Vizitatorii vor avea ocazia să descopere exemplare spectaculoase, apreciate pentru eleganță, frumusețe și performanțele obținute în marile concursuri feline europene. Printre atracțiile principale se numără Kira Kiralina, o British Shorthair blue cunoscută drept „ursoaica de Bucovina”, deținătoare a titlurilor de Campioană Mondială 2025, Campioană Europeană 2026, Campioană a Scandinaviei 2026 și Campioană a Mării Negre 2025.

Wild Forest’s Nordri, impresionantul Norvegian de Pădure supranumit „Regele Viking”, va fi prezent și el la eveniment. Felinei albe i-au adus notorietatea titlurile de Campion Mondial 2025, Campion Baltic 2026, Campion European 2024 și Campion al Mării Negre 2024, precum și distincția supremă FIFe – Supreme Champion.

Federaţia Internaţională Felină FIFe a introdus inclusiv o categorie specială de competiţie pentru pisicile de casă. Mai mult decât atât, la eveniment vor fi și pisici disponibile pentru adopție și dornice să își găsească o familie. Intrarea este liberă pentru toți vizitatorii dornici să admire unele dintre cele mai frumoase feline.

„La eveniment vor fi prezente şi pisici disponibile pentru adopţie. Cine ştie, poate una dintre pisicile pe care le veţi putea adopta duminică va deveni vedetă la toamnă, la Oscarul Felin SofistiCAT, organizat pe 26-27 septembrie la Sala Palatului”, a declarat Adrian Dragotă, preşedintele Federaţiei Felis România.

Recomandările autorului:

Cât au ajuns să coste cireșele și căpșunele în piețele din București. De la 150 kilogramul, au ajuns un chilipir

Cel mai mare magazin de gustări din lume vinde peste 30.000 de produse din 70 de țări. Unde se află

Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, reacționează ferm după ce fostul portar Florin Prunea a afirmat public că aceasta ar fi făcut „videochat în adolescență”.

Diana Buzoianu a respins vehement acuzațiile fostului fotbalist Florin Prunea, joi 21 mai, în cadrul unui interviu, la Europa FM. Ministra interimară este convinsă că atacul lui Prunea ar fi fost orchestrat politic și a precizat că acesta „nu a acționat de capul lui”.

”Nu, nu cred că a spus-o de capul lui. Genul ăsta de atac furibund, în care inventezi pur și simplu o realitate paralelă, arată disperarea lor, pentru că n-au niciun fel de fir de unde să mă tragă, de unde să înceapă să descoasă ca să se întâmple ceva”, a precizat Buzoianu.

Diana Buzoianu bănuiește o „campanie coordonată” împotriva ei

Ministra a sugerat că ar exista o „campanie coordonată” împotriva ei”

„Nu există! M-a șocat partea aceasta de fake news-uri. E absolut halucinant cât de ușor pot fi manipulate și împinse foarte rapid campanii coordonate”, a declarat Diana Buzoianu, la Europa FM.

Florin Prunea a acuzat pe Buzoianu că a făcut videochat

Pe 18 martie, Florin Prunea a declarat că Diana Buzoianu ar fi făcut videochat în Slobozia.

„Cine-i, mă, Buzoianu? Aia de la Mediu? Auzi, ia bagă pe Google să vezi de Buzoianu. Stai să vezi ce a făcut înainte, mânca-ți-aș! Ia vezi ce găsești acolo. A făcut, mă, videochat. Ia bagă să vezi!

Să vedem dacă e adevărat, nu știu. Nu e pe nicăieri? Acum mi-am adus aminte. Stai că îți zic și în ce oraș. Nu pot să spun de unde știu. În Slobozia a făcut, mă!

Mi-am adus aminte. La Slobozia 100%, mi-am adus aminte. Bombă de presă! Tefeliștii… v-am pornit! V-am zgândărit. N-am spus că e adevărat”, afirmase Florin Prunea.

Fostul microbist și-a cerut scuze

Prunea și-a conștientizat greșeala și și-a cerut scuze pentru afirmațiile făcute la adresa ministrei Mediului, Diana Buzoianu.

”Am văzut postarea cuiva pe TikTok și am spus ce am văzut. Ar fi trebuit să specific asta. Nu o cunosc personal pe doamna ministră și vreau să spun clar că nu am nimic cu dânsa. Îmi prezint public scuze pentru acest moment, pe care îl regret”, a spus Prunea, pentru iamsport.ro.

FOTO: Mediafax

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu.

Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro.

Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu

Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu.

″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã:

1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã;

2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica.

Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021.

Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat.

Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian.
În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei.

Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica.

Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″.

După cum a relatat Profit.ro, Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025.

Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube.

În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020, susținând că aceasta ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă a pierdut, instanța considerând că societatea nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″.

″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.).

Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate.

Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea.

În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății.

Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța.

SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″.

Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro.

Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici.

În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020 au fost aprobate, cu votul decisiv al SGG, contractele de mandat încheiate în același an cu membrii Consiliului de Supraveghere al companiei, elaborate chiar de SGG.

Acestea includeau clauze pe care Curtea de Conturi le-a declarat ulterior ilegale: clauză privind soluționarea disputelor legate de aceste contracte la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și nu în justiția românească, clauză de neconcurență (acordarea a 12 remunerații lunare fixe brute la încetarea contractelor) și clauză de indexare anuală cu inflația a indemnizațiilor.

Ulterior, în 2021, membrii Consiliului de Supraveghere, numiți tot la AGA din septembrie 2020, au fost revocați din funcții. Considerând că revocările au fost fără justă cauză, aceștia au reclamat Transelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena și au avut câștig de cauză, instanța arbitrală obligând compania să le plătească despăgubiri substanțiale.

În 2024, SGG spunea că a aflat din presă de ″înfrângerile vieneze″ ale Transelectrica.

Într-un document elaborat în comun cu Ministerul Justiției, SGG susținea în atunci că eventualele litigii care apar între companiile de stat din România și administratorii sau directorii acestora ar trebui soluționate în justiția românească sau la instituții de mediere din țară, nu la curți străine de arbitraj. Potrivit documentului, acest deziderat ar trebui să se regăsească în legislația selecției și nominalizării șefilor de întreprinderi publice, precum și în cea a contractelor de mandat ale acestora.

Transelectrica a plătit în urma acestor litigii peste 10 milioane lei, potrivit unei analize a Directoratului. Același lucru s-a întâmplat și cu membrii Directoratului numiți în 2020 și revocați în 2021, însă prin hotărâri ale Consiliului de Supraveghere, nu ale AGA.

La AGA din 6 noiembrie 2013, cu votul decisiv al Ministerului Finanțelor Publice (MFP, acționar majoritar al Transelectrica în numele statului la acea dată, au fost aprobate contractele de mandat cu membrii Consiliului de Supraveghere numiți în acel an, care includeau și criteriile, obiectivele și regulile în raport cu care urmau să se acorde bonusuri pentru supraveghetori.

Contractele fuseseră elaborate și propuse chiar de către MFP. Și în legătură cu acestea au intervenit numeroase litigii, soldate cu plăți Transelectrica de peste 15 milioane lei.

″Compania nu a recuperat contravaloarea unor plăți în valoare de 11.137 mii lei, rezultate din sentințe civile, în condițiile în care nu în toate cazurile a epuizat toate căile de atac prevăzute de lege și nu a procedat la analiza cauzelor care au generat astfel de plăți.

Plățile au fost efectuate în baza unor decizii civile definitive emise de instanțele de judecată cu privire la obligația de respectare a unor clauze incluse în contractele de mandat, reprezentând bonusuri de performanță – remunerații valorificare Opțiuni pe Acțiuni Virtuale Transelectrica în valoare de 21.522 mii lei, la care au fost adăugate dobânzi penalizatoare în cuantum de 9.137 mii lei, sume actualizate cu indicele inflației în cuantum de 1.803 mii lei și cheltuieli de executare silită în valoare de 197 mii lei″, a statuat Curtea de Conturi.

Constatarea Curții de Conturi face obiectul analizei Directoratului Transelectrica, aflată și ea pe ordinea de zi a AGEA din 8 decembrie, spre informarea acționarilor, dar și pentru ca aceștia ″să ia măsuri în consecință″.