Actualitate
Prețul disidenței în politică. De ce este condamnat Constantin Toma să rămână în PSD, deși partidul l-a lăsat fără sprijin
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău, a anunțat marți, 2 iunie, demisia sa din funcțiile de conducere deținute în cadrul PSD. Această decizie marchează punctul culminant al unui conflict deschis cu conducerea formațiunii. Analistul politic Adi Zăbavă a detaliat pentru „Adevărul” mizele și consecințele acestui divorț politic.
Constantin Toma, primarul municipiului Buzău. FOTO: Facebook
Constantin Toma și-a dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le deținea în Partidul Social Democrat (PSD): președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău.
„Dragi buzoieni, azi, 2 iunie 2026, mi-am dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le ocupam în Partidul Social Democrat, respectiv de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD”, a transmis Toma.
Acesta a explicat că decizia vine după ce, în ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, „o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de mine, ca primar”.
Constantin Toma a făcut referire și la perioada de mandat, menționând că pe 5 iunie se împlinesc 10 ani de când a fost ales primar al municipiului Buzău.
„Pe 5 iunie se fac 10 ani de când m-ați ales ca primar și m-am străduit prin proiectele propuse spre aprobare Consiliului Local să răspund așteptărilor și intereselor dumneavoastră. Am preluat Primăria într-o situație foarte grea și împreună cu echipa pe care am construit-o am reușit să obținem rezultate bune, cu ecouri atât prin țară dar și peste hotare”, a scris acesta.
În mesajul său, primarul afirmă că decizia de retragere din funcțiile de conducere din PSD este determinată de relațiile tensionate din interiorul organizației locale.
„Având în vedere atitudinea ostilă a conducerii locale a PSD și a unei părți importante a consilierilor locali PSD, apreciez că nu mă mai regăsesc în posturile de conducere din care am demisionat”, a precizat el.
Totodată, edilul și-a exprimat regretul pentru decizia luată, susținând că organizația PSD Buzău este „una din cele mai performante la nivel național” și că, sub conducerea sa, social-democrații au obținut pentru prima dată majoritatea în Consiliul Local.
Un deznodământ ușor de anticipat
După mai multe luni în care Toma a criticat public conducerea partidului, poziționându-se inclusiv de partea lui Ilie Bolojan, plecarea sa din conducerea PSD nu ar trebui să reprezinte o surpriză, spune analistul politic Adi Zăbavă.
„În clipa de față, cred că motivul anunțat este și cel care a dus acum la demisie. Era, fără doar și poate, o situație așteptată, dată fiind poziționarea lui Constantin Toma din ultima perioadă. Nu prea există disidență în partidele politice românești care să nu ducă, la un moment dat, la o rupere a relației. Cred că nici în cazul de față nu ne puteam aștepta la altceva, mai ales după instalarea lui Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean Buzău”, a explicat specialistul.
Cel mai probabil, spune Adi Zăbavă, motivul principal al demisiilor anunțate de Constantin Toma este cel invocat, anume pierderea sprijinului politic în cadrul Consiliului Local Buzău.
„Chiar dacă cei doi au fost împreună în campanie și păreau, la acel moment, că criticile naționale formulate de Toma nu afectează relația de la nivel local, iată că până la urmă criticile dure au dus la această ruptură. Fără doar și poate, modul în care consilierii locali ai PSD au început să se raporteze la primarul Toma a reprezentat pentru acesta un semnal de alarmă. Dacă nu s-ar fi distanțat de PSD, ar fi putut să aibă probleme de altă natură și să deconteze personal lucruri care țineau, într-o anumită măsură, de partid”, a adăugat Adi Zăbavă.
Calculele electorale pentru mandatul de primar
Deși a renunțat la funcțiile de conducere, Constantin Toma rămâne membru al partidului pentru a-și păstra mandatul câștigat la urne, legislația în vigoare impunând acest compromis.
„Primarii sunt legați de partid prin prevederile legale și nu își pot da demisia din partid fără să își piardă mandatul, în ciuda faptului că, de cele mai multe ori, oamenii votează persoana și nu neapărat formațiunea politică. Mai sunt doi ani până la alegerile locale, iar perioada este suficient de lungă pentru ca multe lucruri să se schimbe”, subliniază analistul.
SURSE Guvernul Tomac, în impas: Nicușor Dan are voturile, dar refuză sprijinul suveraniștilor
În privința viitorului politic, spune Adi Zăbavă, edilul ar putea alege ca în 2028 să candideze din partea unui alt partid politic sau ca independent.
„Constantin Toma a câștigat categoric alegerile pentru Primăria Buzău din 2016 și nu am informații care să indice că imaginea sa în municipiu s-ar fi deteriorat într-atât încât să nu îi mai permită să câștige. În general, primarii puternici reușesc să își păstreze funcția indiferent de partidul din partea căruia candidează. Totuși, vorbim despre Buzău, un fief tradițional al PSD, iar acest lucru ar putea crea anumite dificultăți pentru Constantin Toma dacă, peste doi ani, va candida ca independent sau din partea unei alte formațiuni politice. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru concluzii, iar până la următoarele alegeri mai există suficient timp pentru reconfigurări politice”, a punctat Zăbavă.
Conducerea centrală a PSD, câștigătoare pe termen scurt
Din perspectiva imaginii de ansamblu a partidului, izolarea lui Toma reduce considerabil impactul criticilor sale lansate în spațiul public. Fără o platformă de lider județean, discursul primarului riscă să piardă din greutate.
„Într-o anumită măsură, da, conducerea PSD poate considera că scapă de o voce dizidentă. Declarațiile lui Constantin Toma aveau vizibilitate în principal pentru că acesta făcea parte din Partidul Social Democrat și ocupa funcții de conducere. Odată cu pierderea acestor poziții, este posibil ca impactul public al declarațiilor sale să scadă.”
Analistul remarcă și posibilele riscuri ale unei excluderi definitive a primarului din rândurile social-democraților.
„Pe de altă parte, o eventuală îndepărtare completă din partid i-ar putea aduce și un anumit capital de victimizare. În același timp, Toma nu își pierde mandatul de primar, iar pozițiile sale publice vor continua să existe. Totuși, este foarte posibil ca acestea să nu mai beneficieze de aceeași vizibilitate de până acum. Din această perspectivă, actuala conducere centrală a PSD poate fi considerată câștigătoare, deoarece declarațiile lui Constantin Toma nu vor mai genera probabil aceeași atenție publică în condițiile în care acesta nu mai ocupă funcții de conducere în partid și este posibil să nu mai fie nici membru PSD, dacă formațiunea va decide excluderea sa”, a conchis Adi Zăbavă.
Decizia primarului vine pe fondul poziției sale împotriva ieșirii PSD de la guvernare și al susținerii acordate reformelor promovate de premierul liberal Ilie Bolojan. Cu doar câteva zile înainte, Constantin Toma a cerut public formarea unei coaliții stabile PSD-PNL-UDMR-USR și a solicitat retragerea lui Sorin Grindeanu de la conducerea partidului, argumentând că România traversează o perioadă marcată de multiple provocări, de la războiul de la graniță până la efectele economice generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Florin Manole îl acuză pe Dragoş Pîslaru că minte în chestiunea sporului de dirigenţie din proiectul legii salarizării
Cine este Constantin Toma
Inginer de profesie, Constantin Toma a intrat în afaceri imediat după Revoluție. A început cu vânzarea de căruţe. Mai târziu s-a apucat să facă şi tractoare, în colaborare cu unul din cei mai mari producători din lume, Landini. Nu a avut succes însă cu tractoarele, dar a dat lovitura cu echipamentele pentru tratarea apei, Romet Buzău devenind cel mai mare producător local şi un jucător important la nivel internaţional. În anul 2007, firma patronată de Constantin Toma raporta o cifră de afaceri de aproape 800 milioane de lei, cu 62 de angajați. În anul 2013, numele său apărea în anul 2013 în topul Forbes al celor mai bogați români cu o avere estimată la 29 milioane de euro.
După un mandat de senator PDSR (n.red. – actualul PSD) în legislatura 2000-2004, Constantin Toma a revenit în prim-planul vieții publice în 2016, când a câștigat alegerile pentru Primăria Buzău, beneficiind de sprijinul conducerii locale a partidului, în special al lui Ciolacu, care era deja o figură centrală în PSD la nivel național. A fost reales în această funcție de alte două ori, în 2020 și 2024.
Numele său apare într-un raport întocmit în anul 2022 de Centrul Român pentru Politici Europene în care sunt menționați toți oficialii care s-au întâlnit cu primarul pro-rus al municipiului Chișinău, Ion Ceban, declarat între timp indezirabil pe teritoriul României. Acesta din urmă a avut de-a lungul timpului întâlniri inclusiv cu fostul premier Marcel Ciolacu și a beneficiat în anul 2022 de un ajutor de aproximativ 400.000 de euro din partea CJ Buzău, condus la vremea respectivă de Petre Emanoil.
Actualitate
Primele nume confirmate de Eugen Tomac în guvernul tehnocrat. Cele 5 probleme urgente ale țării și soluțiile pentru deblocarea PNRR
Un eventual guvern tehnocrat reprezintă, în opinia lui Eugen Tomac, o soluție de compromis după eșecul partidelor de a ajunge la un acord politic. Premierului desemnat a prezentat o parte dintre propunerile de miniștri pentru cabinetul pe care încearcă să-l formeze.
Eugen Tomac, premierul desemnat, FOTO INQUAM Photos Octav Ganea
Propunerile pentru viitorul cabinet Eugen Tomac
Eugen Tomac a prezentat, la Antena 3, o parte dintre propunerile pentru viitorul Cabinet, anunțând că Sorin Costreie este nominalizarea pentru portofoliul Educației, în timp ce actualul ambasador al României la NATO, Dănuț Nicolaescu, ar urma să preia Ministerul Apărării.
Executivul ar urma să aibă trei vicepremieri, dintre care unul ar fi chiar ministrul Educației, iar ceilalți doi ar coordona domeniile economic și digital.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, Tomac îl propune pe Luca Niculescu, iar pentru portofoliile Economiei și Sănătății susține că sunt în analiză mai multe variante.
De asemenea, Teodor Dulceață este nominalizat pentru Ministerul Mediului, iar Vladimir Ionaș a acceptat propunerea de a conduce Ministerul Dezvoltării.
La Agricultură, premierul desemnat l-a indicat drept propunere pe rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor.
Întreba despre opțiunea pentru un guvern tehnocrat, în locul unuia politic, Tomac a explicat că aceasta a venit pe fondul eșecului partidelor de a ajunge la un acord.
Potrivit acestuia, președintele Nicușor Dan a încercat, fără succes, să obțină un consens politic:
„Nicușor Dan, în ultimele 30 de zile, a avut multe discuții cu partidele și a cerut o soluție rațională. Le-a cerut să nu ratăm banii din PNRR și să ne păstrăm direcția ca țară.”
În lipsa unei înțelegeri între partide, șeful statului a decis să meargă pe varianta tehnocrată, spune Eugen tomac.
„Faptul că partidele nu au reușit să-și depășească agenda politică și să găsească un consens necesar pentru a da României un guvern l-a determinat pe președinte să-mi acorde încrederea.”
Principalele 5 probleme urgente ale României
Premierul desemnat a identificat și 5 probleme pe care le consideră urgente pentru români:
„Dacă ne uităm la sondaje, vedem o fotografie îngrijorătoare. Românii sunt îngrijorați de perspectiva locului de muncă, sunt nemulțumiți de corupție și de sistemul de sănătate, au pretenții foarte mari și justificate în ceea ce privește educația și își doresc venituri mult mai mari, pentru că avem foarte multe regiuni ale țării destul de abandonate, ca să folosesc un termen elegant”.
Priorități
În plan economic, premierul desemnat susține că prioritatea imediată este menținerea stabilității fiscale, excluzând majorarea impozitelor și taxelor.
Tomac afirmă că eventualele ajustări trebuie făcute țintit și fără a afecta echilibrul economic: acolo unde există marjă de corecție:
„Nu mai avem voie să creștem impozite și taxe. Acolo unde putem, ele trebuie corectate, pentru că există zone unde putem face asta fără a brusca stabilitatea fiscală a României. Riscul legat de ratingul de țară este uriaș. Avem nevoie de un buget realist, să ne menținem în ținta de deficit stabilită, de 6,2%. Doar respectând regulile putem avea mai mulți bani la buget, inclusiv pentru salarii și pensii. În caz contrar, riscăm să ajungem la mâna piețelor. Vom fi extrem de atenți să acționăm cu mult echilibru. Trebuie să oprim risipa banului public. Digitalizarea este esențială; ea va ajuta enorm ca statul să devină mai prietenos în relația cu mediul privat”.
Ce urmează dacă Guvernul Tomac nu trece de Parlament. Dominic Fritz a dezvăluit planul lui Nicușor Dan
Miza PNRR și promisiunea de „a lucra 7 zile din 7”
Una dintre principalele provocări pentru un eventual executiv condus de Eugen Tomac este deblocarea fondurilor europene și recuperarea întârzierilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul desemnat recunoaște dificultățile, dar spune că se bazează pe un consens minim între partide
„Sunt realist și nu m-as hazarda să vă spun că… dar eu cred că, prin angajamentul asumat de partide de a nu pierde banii din PNRR, dincolo de jocurile politice, vom găsi consensul necesar de a împinge lucrurile înainte. Vom munci 7 zile din 7, până în ultima clipă. Cred că avem șansa de a salva cât mai mulți bani”, spune Eugen Tomac.
Ce spune despre relația României cu Republica Moldova
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că relația României cu Republica Moldova va reprezenta o prioritate majoră în eventualul său mandat, mizând pe apropierea legislativă, cooperarea media și o viziune comună în educație.
„Eu nu am dorit să intru în politică; am fost invitat în 2008, la 27 de ani, să candidez și am obținut aproape 50% din voturile oferite de cetățenii români pentru a-i reprezenta în Parlamentul României. Legătura mea cu Republica Moldova a devenit din ce în ce mai puternică”.
Măsuri pentru apropierea București–Chișinău
Eugen Tomac propune o serie de măsuri pentru consolidarea relației dintre cele două state, în special în zona mass-media și educației. Una dintre inițiative vizează crearea unui cadru legislativ comun care să permită accesul reciproc al instituțiilor media pe cele două piețe.
„Inițiem dialogul cu Chișinăul pentru o legislație similară, astfel încât toate entitățile media din România să aibă acces pe piața din Republica Moldova și invers. Astfel, putem ajuta în mod natural Republica Moldova în combaterea procesului de dezinformare și rusificare”, a spus Tomac.
Premierul desemnat pledează pentru o apropiere și în sistemul educațional, inclusiv prin introducerea unei programe școlare comune:
„Nu văd de ce nu am avea o curriculă comună. România și Republica Moldova sunt două state independente care se respectă, dar pe teritoriul statelor noastre locuiește același popor. Trebuie să construim punți cât mai solide pentru generațiile viitoare”.
Actualitate
Primii kilometri ai lotului 3 din A7 intră la asfaltare. Termenul estimat pentru deschiderea circulației
Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a anunțat luni, 8 iunie, începerea lucrărilor de asfaltare pe primii kilometri ai lotului 3 Mircești–Pașcani, parte a Autostrăzii A7, cunoscută și drept Autostrada Moldovei.
FOTO: Captură video CNAIR
„Autostrada Moldovei (A7): a început asfaltarea pe primii kilometri ai lotului 3 (Mircești – Pașcani)! Antreprenorul român (UMB Spedition) așterne stratul de bază pe primii 11 km din cei 28,09 km ai lotului 3”, a transmis Cristian Pistol într-o postare pe Facebook.
Acesta a adăugat că, în paralel, se lucrează la terasamente, structuri, relocarea rețelelor de apă potabilă și montarea elementelor ITS (Intelligent Transport System).
Un ITS este o aplicație avansată care are ca scop furnizarea de servicii legate de diferite moduri de transport și de managementul traficului, permițând utilizatorilor să fie mai bine informați și să folosească rețelele de transport într-un mod mai sigur, mai coordonat și mai inteligent.
Directorul CNAIR precizează că antreprenorul s-a angajat să deschidă circulația și pe cei 28,09 km ai acestui lot din autostrada A7, până la finalul anului 2026.
„Practic, obiectivul nostru este ca anul acesta să putem circula pe 397 km de autostradă de la București la Pașcani:
• A3 (București–Ploiești): 62 km,
• A7 (Ploiești–Pașcani): 319 km,
• Varianta Ocolitoare (VO) Bacău: 16 km.”
Potrivit 130km.ro, lotul 3 Mircești – Pașcani face parte din secțiunea Bacău–Pașcani a Autostrăzii A7.
Această secțiune se află în execuție, are o lungime totală de 77,38 kilometri și este programată pentru deschidere în 2026.
Traseul este împărțit în trei loturi:
- Lotul 1, Săucești (Bacău) – Trifești Târg, are o lungime de 30,30 kilometri. Contractul a fost atribuit în decembrie 2022 asocierii SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, pentru suma de 1,63 miliarde de lei fără TVA, și a fost semnat în februarie 2023. Termenul de execuție este de 30 de luni.
- Lotul 2, Trifești – Gherăești, are o lungime de 18,99 kilometri. Constructorul desemnat este aceeași asociere formată din SA&PE Construct SRL, Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL. Valoarea contractului este de 1,28 miliarde de lei fără TVA, iar termenul de execuție este de 30 de luni. Contractul a fost semnat în februarie 2023.
- Lotul 3, Mircești – Pașcani, se întinde pe 28,09 kilometri. Contractul, în valoare de 1,76 miliarde de lei fără TVA, a fost atribuit în decembrie 2022 aceleiași asocieri de constructori și semnat în februarie 2023. Durata de execuție prevăzută este de 30 de luni.
Actualitate
Teheranul spune că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă. Condițiile noi invocate de ambasadorul Iranului la Moscova
Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, dar în condiţii noi care vor fi stabilite de către Iran şi Oman, inclusiv o taxă de tranzit, a declarat luni ambasadorul Iranului în Rusia.
Strâmtoarea Ormuz FOTO: Shutterstock
Războiul americano-israelian împotriva Iranului a redus în mare măsură tranzitul de petrol prin strâmtoare, pe unde înainte de conflict tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Câteva petroliere au reuşit să părăsească Golful recent, dar tranzitul de petrol şi gaze naturale lichefiate este încă sever restricţionat.
„Desigur, această strâmtoare va fi deschisă, dar în condiţii noi care urmează să fie stabilite de autorităţile iraniene şi omaneze”, a declarat ambasadorul iranian la Moscova, Kazem Jalali, pentru cotidianul rusesc Izvestia într-un interviu publicat luni.
„Înţelegem că Iranul şi Omanul oferă anumite servicii legate de această strâmtoare. Şi se vor percepe taxe pentru aceste servicii”, a spus el, fără a oferi detalii.
Iranul susţine că un acord permanent de pace ar trebui să-i permită să perceapă taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea, care ar varia în funcţie de tipul navei, de încărcătura acesteia şi de condiţiile predominante.
Această poziţie este vehement contestată de preşedintele SUA, Donald Trump. În cursul lunii mai, Statele Unite au avertizat Omanul să nu se implice în niciun efort cu Iranul pentru a impune vreo taxă, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus atunci că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri de a impune astfel de taxe.
Or, luni, Israelul a declarat că a lovit ţinte militare în vestul şi centrul Iranului, chiar şi după ce Donald Trump i-a transmis, se pare, premierului israelian Benjamin Netanyahu să se abţină de la noi atacuri.
Japonia, care înainte de război importa aproximativ 95% din necesarul de petrol din Orientul Mijlociu, afirmă că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu ţiţei, care îi aparţinea, a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai.
-
Actualitateacum 3 zile
Explozia dronei din Portul Constanța poate afecta sezonul estival. Adrian Negrescu: „Vom pierde și bruma de turiști străini care vin pe litoral”
-
Breakingacum 3 zileProfesorul chinez care a prevestit revenirea lui Trump la Casa Albă și războiul cu Iran vine cu noi predicții pentru următorii 20 de ani
-
Actualitateacum 2 zile
Nicușor Dan explică de ce România nu doboară dronele care intră în spațiul aerian național și se îndreaptă spre Ucraina
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai fericite și celor mai nefericite orașe din lume în 2026. Bucureștiul, pe un loc rușinos în clasamentul mondial
-
Actualitateacum 3 zile
NATO trebuie să se pregătească pentru cel mai negru scenariu, avertizează președintele Letoniei
-
Actualitateacum 2 zile
Paradisurile turistice ieftine și sigure pe care mulți români încă nu le-au descoperit. „Femeile spun că se simt mai în siguranță aici decât la Roma sau Paris”
-
Breakingacum 2 zileBilanțul potopului de sâmbătă. Curți și locuințe inundate, drumuri blocate de aluviuni. Prahova, Vrancea, Ilfov, Vaslui și Buzău, cele mai afectate
-
Breakingacum 2 zileRusia analizează coborârea vârstei legale de muncă la 12 ani pentru a acoperi deficitul de forță de muncă