În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Generalul Virgil Bălăceanu a comentat incidentele produse în apropierea graniței României și a explicat riscurile generate de atacurile desfășurate de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Invitatul a vorbit și despre cazul dronei care a ajuns la Galați, precum și despre explicațiile oferite de autoritățile române. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Generalul consideră că operațiunile militare desfășurate în apropierea granițelor NATO necesită o planificare extrem de atentă pentru a evita incidente care pot avea consecințe grave.

Loviturile asupra porturilor dunărene creează riscuri majore

Invitatul a afirmat că atacurile Rusiei asupra infrastructurii din zona Dunării generează pericole care depășesc spațiul conflictului.

„Agresiunea Rusiei este evidentă. Lovește porturile dunărene, invocând motive militare. Nu le găsesc substanța.”, afirmă acesta.

Generalul spune că apropierea de teritoriul NATO obligă la o planificare mult mai riguroasă a operațiunilor.

„Când planifici aceste lovituri într-o zonă de graniță cu NATO, trebuie să faci un anumit tip de planificare. Altcumva poți să ajungi la incidente majore.”, spune el.

Virgil Bălăceanu consideră că Rusia poate fi criticată pentru faptul că astfel de atacuri generează efecte care pot depăși zona țintită.

„Aici Rusia poate să fie acuzată.”, afirmă generalul.

El a explicat că într-un conflict există numeroase situații în care apar deviații ale traiectoriilor sau efecte neprevăzute.

„Dacă apărarea înseamnă și drone în derivă, pot să fie și rachete în derivă, pot să fie rachete bruiate și așa mai departe, riscurile sunt majore.”, spune acesta.

Generalul Virgil Bălăceanu: „Lucrul acesta l-am apreciat pentru că este vorba de transparență”

Discuția s-a mutat apoi asupra declarațiilor făcute de președintele României în cazul dronei care a ajuns la Galați.

Întrebat de Marius Tucă despre reacțiile apărute după ce s-a afirmat că drona ar fi fost deviată de apărarea ucraineană, generalul a apreciat comunicarea autorităților.

„Lucrul acesta l-am apreciat pentru că este vorba de transparență.”, afirmă acesta.

Virgil Bălăceanu a precizat că nu știe dacă toate informațiile au fost disponibile încă din primele momente ale incidentului.

„Nu știu dacă a avut informațiile de la bun început.”, spune el.

Generalul a explicat că nu toate dronele lansate de Rusia au rol de atac direct. Unele sunt utilizate pentru recunoaștere sau pentru testarea reacției sistemelor de apărare.

„Să fim conștienți că rușii au trimis drone, dar nu drone kamikaze. Drone momeală, drone de recunoaștere și obținere de informații și drone virtuale doar ca să urmărească modul în care reacționăm.”, susține generalul Virgil Bălăceanu.

Deținuții din toate penitenciarele din România au acces, indiferent de fapta comisă, la o adevărată bursă a locurilor de muncă plătite. Mai mult, în funcție de orașele în care funcționează punctele de lucru, condamnații sunt transferați „în interes de serviciu”.

Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că, recent, a fost implementată, în închisori, o bursă a locurilor de muncă în toată regula.

Sursele citate au precizat că este vorba despre posturi remunerate de către societăți care doresc să angajeze deținuți pentru muncă necalificată.

Deși sumele pot fi mai mari, pentru un condamnat se achită, de obicei, salariul minim pe economie, adică 4.325 lei, plus TVA, în condițiile în care activitatea este facturată de reprezentanții ANP ca „prestări servicii”.

Cât câștigă, de fapt, un pușcăriaș

Din acești bani, 40 la sută sunt ai deținutului, însă numai 30 la sută intră în contul său curent și pot fi folosiți de acesta pentru cumpărături, iar 10 la sută sunt puși deoparte de către autorități și îi sunt restituiți în ziua liberării.

Totodată, 60 la sută sunt încasați de către administrația penitenciarului respectiv, care este obligată să-i investească exclusiv pentru „îmbunătățirea condițiilor de detenție” 

Sursele Gândul au precizat că, mai nou, locurile de muncă disponibile sunt publicate în rețeaua internă a fiecărui penitenciar, iar lista poate fi accesată de către deținuți prin intermediul unor așa zise info-chioșcuri (tablete) montate pe holuri.

Pentru ce munci sunt căutați deținuții

În cazul în care au dreptul la muncă, ei pot aplica pentru orice post, indiferent de orașul în care se află. Dacă sunt acceptați de angajator, autoritățile trebuie să-i transfere la un penitenciar aflat în apropiere de locul de muncă.

Mai mult, chiar și deținuții foarte periculoși pot fi scoși pentru „activități lucrative” în exteriorul închisorii, însă în cazul lor este nevoie de minimum cinci polițiști de penitenciare înarmați cu arme automate, care să-i păzească.

Surse din ANP au afirmat că majoritatea locurilor de muncă pentru care se caută deținuți sunt pentru cules de porumb, fabricat volane și cablaje, săpat șanțuri, sortare de produse pentru unele corporații, dar și pentru construcția viitoarelor penitenciare de la Unguriu, județul Buzău și Berceni, județul Prahova.

AUTORUL RECOMANDĂ: