Actualitate
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
Pe data de 15 iunie 1889, murea marele poet și publicist Mihai Eminescu. Deși este unul dintre cele mai faimoase personaje ale literaturii române, moartea sa continuă să fie învăluită în mister. În ce condiții s-a produs decesul și care au fost adevăratele cauze, rămân subiecte controversate.
Cea mai cunoscută fotografie a lui Mihai Eminescu FOTO profimedia
Pe 15 iunie 1889, la ora 4.00, în casa de sănătate a doctorului Alexandru Suțu (un pionier al psihiatriei românești), situată pe Strada Plantelor din municipiul București, se stingea poetul și jurnalistul Mihai Eminescu. Avea doar 39 de ani și a sfârșit pe un pat metalic, într-o cameră cu ușa ferecată, după ce și-a alinat durerea cu un pahar de lapte. Au trecut 137 de ani de la acel moment.
Eminescu a devenit foarte faimos, fiind considerat un geniu literar și un simbol al literaturii române. Despre Eminescu, toți românii învață la școală, dau examene scriind despre poeziile, poveștile și, în general, operele sale literare. Cu toate acestea, puțini știu cu adevărat ce s-a întâmplat în noaptea de 14 spre 15 iunie 1889, în camera-celulă de la sanatoriul de pe Strada Plantelor. Și toți aceia au murit. Ulterior, specialiști în psihiatrie, anatomopatologie sau medicină legală au încercat să reconstituie cauzele decesului lui Eminescu. S-a ajuns la ipoteze de lucru, la păreri, dar la puține diagnostice fără echivoc. Cum a murit Eminescu și din ce cauză? Care au fost ultimele sale cuvinte sau dorințe?
Ultimii șase ani de calvat din viața lui Eminescu
Eminescu a petrecut în sanatoriul doctorului Șuțu de pe Strada Plantelor jumătate de an. A ajuns acolo pe 3 februarie 1889. L-au internat prietenii, fiindcă avea probleme financiare grave și o sănătate prăbușită. Internarea lui Eminescu în sanatoriu a fost, de fapt, apogeul unei perioade crunte din viața poetului. Totul a început pe 28 iunie 1883, atunci când Eminescu cedează psihic. Epuizat de munca de la ziar, cu puține resurse materiale, cu angoase personale, marele poet se prăbușește. Se spune că s-a dat în spectacol la Capșa. A scos un revolver din haină și amenința că-l va ucide pe regele Carol I. A ajuns mai apoi la Baia Mitraszewski, unde, de asemenea, a făcut scandal. A fost ridicat de polițiști și dus pe sus la sanatoriul doctorului Șuțu. „La ospiciu, unde fusese transportat în chip brutal și nu în veșmintele sale, rămase în apa băii, Eminescu se părăsi tot mai mult în voia fantasmelor”, scria George Călinescu în „Viața lui Mihai Eminescu”.
Din acel moment, Eminescu a intrat în calvarul ultimilor ani de viață. A fost ca un drum fără întoarcere, ca o prăbușire din care nu avea să se mai ridice niciodată. Pe cheltuiala prietenului său Chibici Revneanu, Eminescu este dus la sanatoriul de la Oberdöbling din Viena. Medicii austrieci spuneau că Eminescu suferea de sindrom bipolar. Are noroc numai de un an și jumătate de tratament, în Austria și Italia. Efectiv, poetul și-a revenit. Se întoarce însă în țară și lucrurile se strică din nou. Sărac, căzut pradă viciilor (Eminescu fuma foarte mult, bea numeroase cafele și uneori făcea beții de pomină), marele poet cade din nou în mrejele bolii de care suferea.
„De vreme ce rezidez într-o hulubărie puțin recomandabilă din orice punct de vedere, e lesne de înțeles că nu am unde pune lucrurile mele (…) O tristă iarnă mă așteaptă și o tristă viață”, îi scria Eminescu aceluiași Chibici.
Pentru o vreme, a avut un post de sub-bibliotecar, de profesor de geografie și statistică. S-a întreținut cum a putut, dar lefurile erau mici. Crizele l-au adus din nou în atenția medicilor. Cei de la Iași și, mai apoi, din București l-au tratat ca pe un sifilitic. Asta credeau ei că are Eminescu. Și i-au administrat un tratament arhaic, care nu se mai folosea în Europa acelor vremuri. Era vorba despre injecții și frecții cu mercur. Specialiști importanți, precum neuropatologul Ovidiu Vuia, spun că, efectiv, Eminescu a fost otrăvit constant pentru o boală de care nu suferea.
„Concluziile mele ca medic neuropsihiatru, cercetător științific, autor a peste o sută de lucrări din domeniul patologiei creierului sunt cât se poate de clare: Eminescu nu a suferit de lues (sifilis) și nu a avut o demență paralitică”, preciza Ovidiu Vuia într-un articol de specialitate publicat la New York în 1987 și reluat în lucrarea sa „Despre boala și moartea lui Mihai Eminescu”.
Dărâmat de tratamentul agresiv care, efectiv, îl otrăvea constant, Eminescu nu putea munci și își ducea existența într-o sărăcie lucie. Viața sa era un adevărat calvar. „Existența lui Eminescu ar fi fost o problemă gravă dacă prietenii și admiratorii nu s-ar fi gândit să-i trimită bani”, spunea George Călinescu în aceeași lucrare.
Eminescu s-a mutat în orașul său natal, la Botoșani, pentru a putea supraviețui. Era îngrijit de sora sa Harietta, într-o casă care există și astăzi în oraș. Se făceau chete publice pentru a-l întreține pe Eminescu. În cele din urmă, Eminescu este adus la București și internat, așa cum am precizat, la sanatoriul doctorului Șuțu, pe 3 februarie 1889. Tratamentul pentru sifilis este continuat la București, de această dată injectabil.
„Sunt năruit”
În noaptea de 14 spre 15 iunie, Eminescu se afla închis în camera sa de la Sanatoriul doctorului Șuțu, de pe Strada Plantelor din București. În ziua anterioară i se făcuse, cel mai probabil, tratamentul cu mercur pentru presupusul sifilis. Poate cu o oră înainte de a muri, poate chiar mai devreme, Eminescu strigă după medicul de gardă, doctorul Petrescu. Are o dorință ciudată la acea oră, dar îi este îndeplinită. Mai precis, a vrut un pahar cu lapte. După ce i-a strecurat laptele prin vizeta metalică, Eminescu i-ar fi șoptit cu voce stinsă medicului de gardă: „Sunt năruit”.
La ora patru dimineața, poetul se stingea pe un pat metalic de sanatoriu. Singur în cameră, doar el cu poeziile scrise pe pereți și pe carnețelul pe care-l avea ascuns în buzunarul halatului. Pe 15 iunie, trupul lui Eminescu a fost pregătit pentru o autopsie. Ea este efectuată de doctorul Tomescu și, mai apoi, de doctorul Marinescu, de la laboratorul Babeș. La rândul lor, medicii Șuțu și Petrescu au pregătit un raport oficial, dar destul de ambiguu, din care nu reiese clar cauza morții poetului. Autopsia a fost complicată de neglijențele repetate care au dus la deteriorarea creierului poetului.
Ulterior, Eminescu este depus la biserica Sfântul „Gheorghe cel Nou” din București, pe un catafalc împodobit cu ramuri de tei. În jurul sicriului, coroane din partea Academiei Române și a prietenilor, precum și mesaje. Pe 17 iunie, într-o sâmbătă, Eminescu a fost înmormântat, în jurul orei 17.00.
Mihai Eminescu era să arunce România în război cu austriecii și nemții. Planurile secrete ale poetului care au inflamat spiritele
„Emilia dragă, în Biserica Sf. Gheorghe Nou, cosciugul deschis al lui Mihai Eminescu era încins cu crengi de tei, în amintirea poesiilor lui parfumate cu flori de tei. Am rupt o frunză de la cosciug și pentru tine și ți-o trimit aici. Sub bandă primești și un număr din «Constituționalul», cu descrierea îngropării. Articolul e de Caragiali. Când am însoțit pe jos, cu capetele goale, pe Eminescu, de la biserică, pe bulevard, până la cimitirul Belu, Rosetti, Laurianu, Mihăileanu, eu, Anicuța și vreo 600 de școlari și studenți, admirabilul cor vocal de la Mitropolie era singura pompă (…) S-a luat de la Primărie un loc de veci pentru el, e ceva mai în fund, la dreapta de tata. Din întâmplare, un mare copac de tei e în apropiere. Pentru grilaj și o piatră de mormânt – eu cred o mare stâncă brută de marmură cenușie, cu o singură parte netezită, pe care să fie inscripția Mihai Eminescu și poate 4 versuri ale lui, și un tei înăuntrul grilajului – se vor face subscripții. Părerea mea e de 50 de bani, pentru ca toți școlarii, și din Transilvania, să contribuie. Sâmbătă seara s-a înmormântat Eminescu”, scria Titu Maiorescu, într-o scrisoare trimisă Emiliei Hempel, sora sa.
Eminescu nu mai era, dar în urma sa a rămas o moștenire culturală și, în special, literară incredibilă. Dar și multe întrebări fără răspuns. Una dintre acestea este: din ce cauză a murit Eminescu la numai 39 de ani?
Nebunul, piatra, erizipelul, endocardita….
Au fost multe teorii privind cauza morții lui Eminescu. Unii spuneau că pur și simplu s-a sfârșit din cauza sifilisului. Ulterior, s-a constatat că este o concluzie complet eronată. Eminescu nu a avut sifilis. În schimb, a fost tratat empiric și total eronat pentru sifilis. Dar vom ajunge și acolo.
O altă ipoteză este legată de un presupus incident în curtea sanatoriului. Mai precis, așa cum susțin unele mărturii ale vremii, un pacient de la sanatoriu l-ar fi lovit în cap pe Eminescu, în timpul unei crize. Frizerul regelui, Dumitru Cosmănescu, căruia Eminescu îi spunea „Dumitrache”, îl vizita des pe marele poet la sanatoriu. Într-una dintre aceste vizite, Eminescu a vrut să-l învețe „Deșteaptă-te, române!”. Când poetul a început să cânte, un pacient a luat o scândură și l-a lovit pe Eminescu în cap. Incidentul a avut loc cu două zile înainte de moartea poetului.
Medicul Vineș, cel care l-a avut în grijă pe Mihai Eminescu la „Institutul Caritatea”, folosea acest incident pentru a veni cu o explicație privind decesul poetului. Mai precis, Eminescu ar fi făcut un erizipel care a dus la complicații, pe fondul unei endocardite mai vechi a poetului.
„Era o tăietură a pielii de 2 cm lungime. I s-au dat imediat îngrijirile medicale necesare, iar peste 3 zile buzele plăgii păreau reunite. Dar Eminescu, care avea, după cum am spus, obiceiul de a strânge de pe jos tot felul de lucruri, din care unele erau murdare, și se freca cu ele pe corp și pe cap, desfăcându-și pansamentul, a făcut un erizipel la nivelul plăgii, erizipel care s-a întins apoi la față, gât, membre superioare, torace, până la nivelul abdomenului. […] Cum se vede din cele de mai sus, moartea lui Eminescu nu este datorată traumatismului cranian petrecut cu 25 de zile mai înainte și care se vindecase complet, ci este consecința unei endocardite mai vechi (diagnosticată de regretatul profesor N. Tomescu, medic primar al serviciului de boli interne de la spitalul de copii, care era și medic al institutului), de care era amenințat în fiecare clipă și care, desigur, s-a agravat după erizipel”, scria în raportul său medicul Vineș, raport citat de Nicolae Georgescu în lucrarea sa „Eminescu târziu”.
Erizipelul este o infecție bacteriană acută a straturilor superficiale ale pielii și a vaselor limfatice. Este cauzată cel mai frecvent de bacteria Streptococcus pyogenes, care pătrunde în organism prin mici leziuni sau tăieturi ale pielii. La rândul său, endocardita este o inflamație gravă a endocardului (membrana care căptușește interiorul inimii și valvele cardiace), cel mai adesea cauzată de o infecție bacteriană sau fungică. Netratată, poate fi fatală.
Ipoteză șocantă: Eminescu, omorât cu zile de sistemul sanitar al vremii
Toate aceste ipoteze sunt însă respinse de mulți specialiști. Este posibil ca Eminescu să fi primit o scândură peste cap, dar în niciun caz nu i-a fost fatală. În realitate, după cum arată medicii moderni, cu experiență, Eminescu a murit cu zile din cauza tratamentelor greșite administrate. A fost injectat cu mercur și intoxicat. Iar expunerea cronică la mercur este legată de hipertensiune arterială, disfuncție endotelială, creșterea riscului de infarct miocardic și tulburări de ritm cardiac.
Proiect inedit pe locul unde Eminescu a văzut lumina zilei. Cum vrea o fundație culturală să readucă la viață atmosfera de pe vremea Eminovicilor
Tocmai de aceea, specialiștii spun că o cauză reală a morții lui Eminescu a fost stopul cardio-respirator, pe fondul intoxicației cronice cu mercur.
„Între lunile februarie-iunie 1889, lui Mihai Eminescu i s-a administrat intravenos clorură de mercur la Institutul Şuţu şi, probabil, aceasta a fost cauza stopului cardiac care i-a provocat moartea”, preciza profesorul doctor Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, în cadrul unei sesiuni ştiinţifice din anul 2014.
Mai mult decât atât, alți specialiști indică faptul că Eminescu a fost victima unor medici nepricepuți, spitalizat în locuri nepotrivite și tratat cu un tratament criminal.
„După ce am revăzut toate ipotezele medicale şi simptomatologia, concluzionăm că a suferit de tulburare bipolară şi a murit din cauza otrăvirii cu mercur, un tratament neadecvat administrat ca urmare a diagnosticării greşite cu sifilis. Spitalizat în locuri nepotrivite şi tratat de medici incompetenţi, a suferit nu doar fizic, ci şi moral, murind prematur. În urma unei scrisori adresate prietenilor, el, pe bună dreptate, s-a considerat un om sacrificat”, preciza medicul Raul Neghina în studiul „Controverse medicale şi dileme privind boala şi moartea lui Mihai Eminescu”.
Neuropatologul Ovidiu Vuia, în lucrarea „Despre boala și moartea lui Eminescu – studiu patografic”, concluzionează:
„Eminescu n-a avut sifilis şi n-a fost alcoolic. Demonstrat deci faptic, fără nicio îndoială, poetul nostru a suferit de o psihoză endogenă, maniaco-depresivă, fără substrat organic; ea nu i-a alterat capacitatea intelectuală şi creatoare, în viaţa lui n-a existat zisa «mare întunecime», invenţia eminescologilor interbelici, cu precădere. Sfârşitul i-a fost provocat de sincopă cardiacă, survenită în urma tratamentului cu injecţii de mercur administrate în sanatoriul doctorului Şuţu din Bucureşti, în cursul ultimei internări din februarie-iunie 1889 (…) Pe această cale devine clară şi cauza morţii poetului, intoxicaţia cu mercur, şi trebuie, din spirit ştiinţific, să o susţinem, oricât ne-ar durea respectivul sfârşit, cauzat de neştiinţa celor ce l-au tratat, căci încă o dată o scriu, nu poate fi apărat în numele adevărului un psihiatru care aplică un tratament fără să cunoască urmările sale fatale, cum e cazul d-rului Şuţu, responsabil postum de moartea lui Eminescu”, preciza medicul Vuia.
Victorioși în tur cu 4-1, oltenii nu pot rata calificarea în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. Meciul cu cea mai bună echipă din Belarus se va juca în această seară, la ora 20.30, fiind transmis de Prima Sport și Digi Sport.
Oltenii au dominat cu autoritate primul meci cu campioana Belarus (Foto: sportpictures)
Pe lângă faptul că a câștigat clar primul meci cu ML Vitebsk, formația din Bănie a ilustrat un fotbal frumos și în Supercupa României. Universitatea a cucerit trofeul, al treilea din acest an, la loviturile de departajare (5-3 cu „U” Cluj), dar a fost și extrem de insistentă în atac. Autor al unui gol, Nsimba a ratat alte trei ocazii de gol, trimițând de puțin pe lângă poartă.
ML Vitebsk n-a mai susținut niciun meci de la precedenta confruntare cu Craiova, campionatul în Belarus fiind întrerupt până în 1 august. După 14 etape disputate, deținătoarea titlului de campioană se află pe locul 2, cu 31 de puncte. Lider este Dinamo Minsk, cea mai cunoscută formație din Belarus având 33 de puncte. Pe locul 3 este Isloch, cu 28.
Pe de altă parte, oficialii Universității Craiova au cerut Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ca să fie programată mai devreme în etapele de SuperLigă care se vor juca în perioada în care echipa din Bănie va fi angrenată în Champions League. Anunțul a fost făcut de Justin Ștefan, secretarul general al LPF: „Cu siguranță, echipele care vor participa în cupele europene vor avea prioritate la programare. Deja Craiova ne-a făcut o solicitare de a juca cât mai repede în fiecare etapă, pentru a avea o pauză cât mai lungă să pregătească meciurile din cupele europene”, a spus Justin Ștefan, într-un interviu acordat Digi Sport.
Oltenii se felicită după unul dintre golurile marcate în partida din Ungaria (Foto: sportpictures)
Meciul retur dintre Universitatea Craiova și ML Vitebsk va fi transmis de Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Confruntarea va fi arbitrată de ungurul Márton Rúsz. El va fi ajutat la cele două margini de compatrioții Balázs Buzás și Gergo Vigh-Tarsonyi, iar cel de-al patrulea oficial va fi Gergo Bogár. În camera VAR au fost distribuiți Tamás Bognár, arbitru video, și Katalin Kulcsár, arbitru asistent video.
Dacă va elimina pe Vitebsk, în turul 2 preliminar formația din Bănie se va duela cu învingătoarea din duelul Borac Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Levski Sofia (Bulgaria). În prima manșă, disputată la Banja Luka, a fost 1-1.
Președintele Nicușor
Dan se va afla miercuri la Kiev, unde participă la cea de-a cincea ediție a Summitului Ucraina –
Europa de Sud-Est.
Volodimir Zelenski şi Nicuşor Dan la Summitul B9. FOTO: Inquam/Octav Ganea
Nicușor Dan merge
miercuri la Kiev, unde va participa la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, la
invitația liderului ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea reunește șefi de
stat și de guvern din regiune pentru discuții despre războiul din Ucraina și
efectele acestuia.
Abia întors din
Franţa, unde a fost prezent la o întâlnire a liderilor europeni şi la
ceremoniile dedicate Zilei Naţionale, președintele Nicușor Dan merge miercuri,
15 iulie, la Kiev pentru a participa la cea de-a cincea ediție a Summitului
Ucraina – Europa de Sud-Est.
Vizita are loc la
invitația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat Administrația
Prezidențială.
Summitul, lansat în
2023, la scurt timp după invazia Rusiei în Ucraina, a devenit una dintre
principalele platforme de dialog dintre Ucraina și statele din Europa de
Sud-Est, scopul discuţiilor fiind coordonarea sprijinului acordat Kievului și
identificarea unor răspunsuri comune la provocările de securitate generate de
război.
Potrivit
Administrației Prezidențiale, participarea șefului statului român reflectă
sprijinul constant al României pentru independența, suveranitatea și
integritatea teritorială a Ucrainei. Totodată, Nicușor Dan va reafirma
angajamentul Bucureștiului de a continua asistența acordată țării vecine și de
a contribui la consolidarea securității în regiunea Mării Negre și în Europa de
Sud-Est.
Pe agenda summitului
se află și susținerea parcursului european al Ucrainei și al Republicii
Moldova, două state care urmăresc aderarea la Uniunea Europeană.
Liderii vor discuta,
de asemenea, despre consolidarea cooperării regionale în domenii precum
infrastructura, conectivitatea, securitatea energetică și creșterea rezilienței
în fața amenințărilor hibride.
Mesajul unui tânăr care susține că economisește 2.000 de euro pe lună
muncind în Norvegia a devenit viral. Românul a anunțat că vrea să se întoarcă
în Iași pentru a-și continua studiile și a deveni instructor auto.
Un tânăr care susține că ar vrea să plece din Norvegia în Iași a stârnit controverse. Pixabay,com
Norvegia este atractivă pentru numeroși români datorită salariilor ridicate și a pieței muncii stabile și sistemului social dezvoltat. Românii au dreptul să locuiască, să muncească și să studieze în Norvegia, iar după cinci ani de ședere legală pot solicita drept de ședere permanentă.
Autoritățile norvegiene arată că muncitorii străini acoperă deficitul de personal din Norvegia, în timp ce unele rapoarte ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată Norvegia printre țările performante în privința veniturilor, siguranței locului de muncă, echilibrului dintre muncă și viața personală și nivelului de trai.
De asemenea, sistemul medical are acoperire universală, iar 80 la sută dintre locuitori se declară mulțumiți de accesul la servicii medicale de calitate. În ciuda avantajelor materiale oferite de Norvegia, ea este mai puțin apreciată pentru costurile ridicate ale vieții, pentru climă și din cauza dificultăților de integrare reclamate de migranți.
Mesajul viral al unui român din Norvegia
Un român de 21 de ani care trăiește în Norvegia a stârnit numeroase reacții în mediul online după ce a cerut sfaturi despre planul său de a reveni în Iași din Norvegia. Într-un mesaj publicat pe Reddit acesta susține că reușește să economisească 2.000 de euro pe lună.
„Jobul e destul de lejer și reușesc să pun deoparte, curat în buzunar, în jur de 2000 euro pe lună. Până la iarnă estimez că voi strânge 16.000–17.000 de euro cash, pe lângă cei 10.000 de euro investiți la bursă. Deși financiar îmi este bine aici, nu mă văd rămânând printre străini pe termen lung”, a relatat acesta.
Tânărul anunță că vrea să termine liceul la frecvență redusă, să ia Bacalaureatul și peste câțiva ani să devină instructor auto. El adaugă că pentru a nu cheltui economiile, intenționează să lucreze ca livrator în Iași, de joi până duminică, și estimează că ar putea câștiga aproximativ 5.000 de lei net pe lună.
„La 24–25 de ani aș avea Bacul luat, vechimea necesară pe permis și banii investiți la bursă intacți. Aș putea să urmez cursurile pentru instructori auto și să îmi încep cariera. Vi se pare un plan sustenabil sau sunt prea optimist și dau cu piciorul la banii din Norvegia degeaba?”, a întrebat el.
Alegeri între stabilitatea din Norvegia și dorul de casă
Sute de oameni au răspuns întrebării lansate de tânăr. Mulți dintre cei care au comentat l-au îndemnat să mai rămână în Norvegia, să strângă bani și să revină asupra planurilor legate de România.
„Sfatul meu este să rămâi acolo și să te bucuri de o calitate a vieții bine-meritată. Nu te întoarce. Dorul acela îl poți alimenta sau stinge cu excursii de o săptămână în țară”, i-a transmis o tânără din Iași.
Ea susține că are nevoie de două locuri de muncă pentru a trăi normal.
„Nu aș da Norvegia nici picurat cu ceară. Vino și stai mai mult acasă în concediu, vezi cum este acum orașul natal și ia pulsul. După aceea, mai gândește-te dacă vrei să revii”, l-a sfătuit altcineva.
Un român i-a recomandat să își continue studiile în străinătate.
„Ia Bacul și vezi dacă poți avansa în Norvegia. Eventual, vezi cum poți face o facultate acolo”, i-a scris acesta.
Piața muncii din Iași, privită cu rezerve
Alții au atras atenția asupra situației de pe piața muncii din Iași.
„Ai ales prost momentul să te întorci. Nu vorbește nimeni, dar piața muncii este groaznică, iar salariile sunt prost plătite. Sfatul meu este să rămâi cât poți acolo, să strângi o sumă considerabilă și abia apoi să te întorci”, a comentat un localnic.
Mai mulți oameni au pus sub semnul întrebării că tânărul ar putea câștiga 5.000 de lei lunar din livrări făcute doar în a doua parte a săptămânii.
„Planul sună coerent, în afară de partea cu veniturile din livrat pizza în weekend. Mai investighează puțin acest aspect și verifică și cât câștigă, în realitate, un instructor auto”, i-a recomandat altcineva.
Unii români l-au încurajat însă să își urmeze planul.
„Ești tânăr și ai putere de muncă. În cel mai rău caz, înveți din greșeli. Este o experiență valoroasă. Alternativa este să rămâi în Norvegia și să te macine regretul că nu ți-ai urmat planul”, a scris un comentator.
Sfaturile românilor întorși din Occident
Unii comentatori i-au recomandat tânărului să nu ia decizia doar din dorul de casă și să își construiască mai întâi o poziție mai sigură în Norvegia.
„Învață limba și ia-ți cetățenia înainte să te muți înapoi în țară. O să îți ofere mult mai multă stabilitate psihică, și dacă rămâi în Norvegia, și dacă te întorci”, i-a recomandat un român stabilit de două decenii în Irlanda.
Un alt român l-a sfătuit să mai rămână în Norvegia până la 25–26 de ani și să revină cu economii mai mari.
„Aș mai sta acolo până la 25–26 de ani. Te-ai întoarce cu un buget de aproximativ 60.000–80.000 de euro, suficient cât să trăiești câțiva ani în țară fără să lucrezi și să încerci să îți iei Bacul și să îți construiești o carieră”, a scris acesta.
Elveția, destinația atractivă a IT-iștilor români. „Salariile brute sunt de două ori mai mari, iar taxele mai mici”
„Răceala” din țările nordice
Unii au scris că au trecut prin experiențe asemănătoare și l-au încurajat să se întoarcă, dacă simte că nu se poate integra în societatea nordică.
„Am fost într-o situație aproape identică, la 20 de ani, doar că eram în Finlanda. Aveam salariu bun acolo, dar m-am întors în Iași. Știu cum sunt nordicii și este greu să te integrezi. Eu, personal, nu regret nimic”, a relatat un internaut.
Alții i-au atras atenția că starea psihică și sentimentul de apartenență pot fi mai importante decât veniturile.
„Nu subestima asta. Mulți sunt centrați doar pe bani. Care este rostul să faci bani dacă îți distrugi sănătatea, inclusiv cea psihică?”, a comentat un internaut.
Un alt român, care a lucrat timp de doi ani în Norvegia, a susținut că izolarea socială poate conta mai mult decât avantajele financiare.
„Trebuie să te gândești astfel: ai prieteni, ai viață socială și ai șansa să te stabilești într-o relație acolo? Dacă la toate răspunsul este «nu», atunci mental nu vei fi bine. Este o țară rece, cu oameni care își văd de familiile lor. Eu am stat doi ani, am făcut bani și m-am întors acasă”, a scris acesta.
Un alt român, revenit după mai mulți ani petrecuți în Germania, a descris alegerea drept una dificilă, dar nu greșită.
„Din punct de vedere profesional, a fost cea mai bună perioadă din viața mea: zero stres, un loc de muncă interesant, bani suficienți pentru tot ce îmi doream și economii. Au trecut cinci ani de când m-am întors și nu cred că voi mai atinge vreodată liniștea pe care o aveam acolo. Totuși, nu regret. Pentru mine, acasă este acasă, nu locul unde o duc cel mai bine”, a relatat acesta.
România, mai atrăgătoare de la depărtare
O româncă întoarsă la Iași după ce a locuit în Irlanda și Marea Britanie crede că România poate părea mai atrăgătoare atunci când este privită de la distanță.
„În afară, lipsa grijilor și plictiseala fac ca viața în România să pară mai roz decât este. După șase ani de când m-am întors, observ cum mi s-a recalibrat mentalitatea: negativitate, nemulțumire și frustrare. Țările mai dezvoltate îți oferă un optimism și o mentalitate relaxată pe care nu le observi până când nu le mai ai”, a scris aceasta.
Totuși, ea a precizat că revenirea nu trebuie exclusă, mai ales la 21 de ani, când o decizie poate fi schimbată mai ușor.
„Poți doar să îți asumi riscul având în minte scenariul cel mai pesimist și să fii împăcat cu el. La vârsta ta poți lua în calcul și faptul că te poți întoarce oricând”, a adăugat internauta.
IT-iștii români, panicați de căutarea unui nou job după concediere: „Îmi iau salopetă, bocanci și mă fac zugrav”
Un român i-a recomandat să pună educația pe primul loc: „Bacul ar trebui să fie prioritatea, pentru că educația îți deschide mai multe uși pe termen lung. Planul trebuie să funcționeze și într-un scenariu conservator, nu doar dacă ies cele mai bune venituri din livrări”.
Alții au afirmat că, la 21 de ani, încercarea nu ar fi neapărat o catastrofă, chiar dacă planul ar eșua.
„Dacă nu încerci acum, o să regreți mai târziu, întrebându-te ce ar fi fost”, i-a transmis altcineva.
Păreri împărțite despre întoarcerea în România
Un ieșean l-a încurajat, de asemenea, să revină.
„Dacă simți să te întorci, eu zic să o faci. Nu este lapte și miere, nu este nicăieri, dar mie îmi place aici și cred că Iașiul este un oraș cu multe oportunități”, a scris acesta.
Alți internauți i-au recomandat să nu renunțe la locul de muncă din Norvegia.
„Nu da cu piciorul la vrabia din mână. Mai rezistă câțiva ani și după aceea mai vezi. Stai acolo, strânge bani și vino înapoi la 30 de ani cu ceva concret în buzunar”, a comentat altcineva.
Un român care lucrează în Olanda i-a oferit și un exemplu din propria familie.
„Același lucru l-a făcut și sora mea, la aceeași vârstă. După ce s-a pus pe picioare în Danemarca, s-a întors în țară și a cheltuit tot. Acum caută să se întoarcă. Până nu vii în România și nu încerci, o să te gândești mereu la asta, dar părerea mea este să rămâi acolo”, a relatat acesta.
Tânărul a recunoscut că, deși apreciază nivelul de trai din Norvegia, îi este greu să se adapteze și să își construiască o viață socială.
„Orice decizie aș lua, o pot întoarce relativ. Cât timp sunt sănătos, mă descurc”, a adăugat acesta.
-
Breakingacum o ziLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 2 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zile
Scandalul prețurilor din turism. O notă de plată a „rupt” internetul în două după ce un turist a plătit 6 euro pe o apă
-
Actualitateacum 2 zileSAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că nu ar fi „grav” că România nu este parte a Coaliției împotriva rachetelor balistice. Ce spune despre scutul de la Deveselu
-
Actualitateacum 3 zile
De ce nu te protejează crema cu SPF, chiar dacă folosești SPF 50. Greșeala pe care o fac cei mai mulți oameni
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Breakingacum 3 zileMiruță susține că USR este irelevant în actuala criză politică