Lituania, Polonia și Franța vor desfășura începând cu 16 iunie exerciții militare comune în zona Coridorului Suwalki, considerat unul dintre cele mai vulnerabile și importante puncte strategice ale NATO în Europa de Est. Anunțul a fost făcut de Forțele Armate ale Lituaniei și preluat de postul public LRT.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Exercițiile, denumite „Gallant Boar 2026” („Mistrețul Curajos 2026”), se vor desfășura până la 26 iunie și vor avea ca principal obiectiv testarea cooperării dintre armatele celor trei state în cazul apariției unei amenințări la adresa acestui sector de frontieră.

Potrivit organizatorilor, manevrele vor pune accent pe coordonarea operațională, schimbul de informații și reacția comună a forțelor aliate într-un scenariu de criză.

Polonia testează echipamente militare de ultimă generație

În cadrul exercițiilor, armata poloneză va evalua capacitățile unor sisteme moderne de armament, inclusiv obuzierele sud-coreene K9 și noile vehicule de luptă ale infanteriei Borsuk, considerate elemente-cheie ale programului de modernizare a forțelor terestre ale țării.

Lituania va participa cu militari din Batalionul de Dragoni „Marele Duce al Lituaniei Butigeidis”, una dintre unitățile de elită ale armatei lituaniene.

Participarea Franței confirmă interesul tot mai mare al statelor vest-europene pentru consolidarea securității pe flancul estic al NATO, în contextul tensiunilor persistente cu Rusia.

De ce este important Coridorul Suwalki

Coridorul Suwalki reprezintă o fâșie de teritoriu de aproximativ 100 de kilometri situată la granița dintre Polonia și Lituania. Acesta separă Belarusul, aliat apropiat al Moscovei, de regiunea rusă Kaliningrad, puternic militarizată și amplasată pe litoralul Mării Baltice.

Experții militari consideră că această zonă este unul dintre cele mai sensibile puncte ale Alianței Nord-Atlantice, deoarece o eventuală blocare a coridorului ar putea izola statele baltice de restul teritoriului NATO.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din acest motiv, apărarea regiunii ocupă un loc central în planificarea militară a Alianței.

Exercițiile au loc pe fondul unei activități militare intense în regiune

Manevrele Gallant Boar 2026 se desfășoară într-un context regional marcat de o intensificare a activităților militare.

La începutul lunii iunie au debutat exercițiile NATO BALTOPS în Marea Baltică, una dintre cele mai ample operațiuni navale organizate anual de Alianță.

În paralel, Rusia a anunțat desfășurarea unor exerciții militare în apropierea regiunii Kaliningrad, alimentând preocupările privind securitatea flancului estic al NATO.

Prin organizarea exercițiilor comune în zona Coridorului Suwalki, statele aliate urmăresc să transmită un semnal clar privind capacitatea de reacție și solidaritatea NATO în fața oricărei amenințări la adresa securității regionale.

Timp de un deceniu, între 2015 și 2025, proba scrisă de Limba și literatura română de la Bacalaureat a păstrat o structură aparent neschimbată: trei ore de lucru, trei mari subiecte, 10 puncte din oficiu și un total de 100 de puncte. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În spatele acestei continuități formale însă, profesorii observă o transformare profundă a ceea ce înseamnă, de fapt, să fii evaluat la absolvirea liceului. 

Claudiu Zamfirescu, profesor de Limba Română la un liceu din Timișoara, oferă o perspectivă critică asupra acestei evoluții, pe care o consideră una de scădere a standardelor și de golire a substanței.

Profesor: „Când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat”

Anii 2015 și 2016 au respectat formula consacrată de ordinul ministerial din 2010. 

La filiera reală, candidații întâlneau un prim subiect cu text literar și întrebări de înțelegere, în valoare de 50 de puncte, urmat de un eseu argumentativ scurt de 20 de puncte și de un eseu extins de 400-600 de cuvinte, de 30 de puncte, plus o sarcină auxiliară de 10 puncte. 

La filiera umanistă, structura era similară, însă eseul scurt valorase doar 10 puncte, iar eseul lung 30 de puncte. 

Diferențele între profiluri au rămas constante, iar timpul de examen și baremele au fost aplicate fără modificări notabile până în 2019. 

Privind în urmă la subiectele din 2015, profesorul rememorează un alt nivel de exigență: 

„Îți spun sincer, când mă uit în urmă la subiectele din 2015, atunci chiar conta ce ai învățat. La real, elevii mei aveau de scris un eseu de 400-600 de cuvinte, dar conta fiecare argument, fiecare secvență comentată. Iar la uman, săracii de ei, se așteptau la eseuri critice veritabile, cu perspectivă, cu stil personal. Acum, dacă le-ar da așa ceva, foarte mulți ar pica pe capete. Nu pentru că sunt mai slabi, ci pentru că nu i-a mai pregătit nimeni în direcțiile ăstea”, explică dascălul pentru „Adevarul”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Bacalaureatul, schimbat profund de pandemie

Anul 2020 a adus, din cauza pandemiei de COVID-19, o întrerupere a calendarului obișnuit: sesiunea din iunie-iulie a fost anulată și reorganizată în toamnă, iar pentru prima dată lucrările au fost scanate și corectate digital, în cadrul unui proiect-pilot. 

În 2021 însă, pe lângă continuarea măsurilor pandemice, au apărut și modificări de conținut. Un ordin ministerial din februarie 2021 a aprobat noi programe de bacalaureat, printre care și pentru Limba română, cu o extindere a listei de autori canonici și o accentuare a competențelor de limbaj. 

Pentru profesorul Claudiu Zamfirescu însă, această schimbare nu a însemnat o creștere a calității, ci o simplificare mascată: „Pandemia ne-a dat peste cap. În 2021 au venit cu programe noi, cică «extinderea listei de autori canonici». Sună bine, dar realitatea e că au băgat autori mai ușori, textele mai scurte, iar s-au simplificat subiectele. Baremul a fost gândit să treacă lumea, nu să selecteze.”

Cum să te motivezi pentru a învăţa! 20 de sfaturi de la un psiholog

Ultimii ani de examene, marcați de digitalizare

Între 2022 și 2023, digitalizarea corectării a devenit generalizată. Dacă în 2022 s-a extins pilotul la toate lucrările, iar în 2023 o aplicație informatică dedicată a fost utilizată în mod obligatoriu pentru corectura digitală a lucrărilor scrise la Bacalaureat, structura subiectelor a rămas aceeași. 

Profesorii au corectat pe tablete sau calculatoare, iar baremele nu s-au modificat oficial. Totuși, efectele acestei tranziții sunt, în opinia lui Zamfirescu, profund negative:

„Corectarea digitalizată sună modern. Dar uite ce s-a întâmplat: profesorii se uită pe tabletă, fac click, punctează mecanicește. Unde mai e discuția aia între corectori? «Băi, aici elevul ăsta a sesizat o nuanță, poate merită un plus»? Nu mai e. Și atunci, ca să nu iasă scandal, baremele s-au lărgit cât gardul. Orice răspuns e pe jumătate acceptat. În 2015, dacă nu îmi scriai corect «mărci ale subiectivității», pierdeai două puncte. Acum orice e valabil.”

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Profesor: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta”

Anii 2024 și 2025 nu au adus modificări legislative majore în programa de Limba română, care a rămas cea aprobată încă din 2013, deși Legea „România Educată” (nr. 198/2023) fusese deja promulgată, urmând să aplice noile planuri-cadru începând cu Bacalaureatul din 2026.

Astfel, în 2025, subiectele au păstrat aceeași configurație: un text literar la primul subiect, însoțit de întrebări de analiză lexicală și de conținut (50 de puncte), un eseu argumentativ scurt de 150-180 de cuvinte la subiectul al doilea (20 de puncte), iar la subiectul al treilea o sarcină de analiză a unui fragment (10 puncte) și un eseu amplu pe o operă studiată (30 de puncte). 

Comparând subiectul I din 2025 cu ceea ce se cerea acum un deceniu, Claudiu Zamfirescu observă o scădere drastică a nivelului: „Mă uit pe subiectul I din 2025 – niște întrebări de doi bani, de nivel de clasa a opta. Pe vremea mea, la subiectul I aveai de analizat text din punct de vedere stilistic, de găsit figuri de sintaxă. Acum nivelul a scăzut. Iar la subiectul III, la eseul de 30 de puncte, baremul zice «se punctează și încercarea de a construi un discurs coerent». Adică te aplaudăm că ai încercat.”

Acesta a conchis prin a trage o linie clară între ceea ce a fost odată Bacalaureatul la Limba Română și ceea ce a devenit. 

„Uite ce vreau să spun: în 2015, Bacalaureatul la Română era un examen serios. Îți testa cultura, logica, talentul de a scrie. În 2025, e o formalitate. Se vede clar că Ministerul vrea promovabilitate mare, nu oameni care știu cu adevărat carte. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Noi, profesorii, simțim asta la ore, pentru că elevii nu mai au motivație să învețe temeinic. Ei știu că oricum iau 7-8. Și asta nu e vina lor. E vina unui sistem care a transformat Bacalaureatul într-un fel de permis auto: îl iei aproape oricum, dar nu înseamnă că știi să conduci”, a declarat Claudiu Zamfirescu.

Mii de americani au decis să renunțe la cetățenia SUA, după ce s-au stabilit în alte țări. Reducerea recentă a taxei pentru această procedură, de la 2.350 la 450 de dolari, ar putea încuraja și mai mulți cetățeni americani stabiliți peste hotare să facă acest pas.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Mii de americani au decis să renunțe la cetățenia SUA din motive politice, fiscale sau chiar personale.

Noua Zeelandă, preferată Statelor Unite

Erin Klatt (34 de ani), o americancă stabilită în Noua Zeelandă din 2016, a renunțat la cetățenia Statelor Unite ale Americii după ce a obținut cetățenia neozeelandeză, arată CNN Travel, într-un articol publicat de Terry Ward. Nemulțumită de direcția politică a Statelor Unite și de obligațiile fiscale impuse americanilor care trăiesc în străinătate, ea susține că desprinderea oficială de țara natală, în 2026, a fost un lucru firesc.

La începutul acestui an, cu puțin timp înainte ca Departamentul de Stat al SUA să reducă taxa pentru renunțarea la cetățenia americană cu aproximativ 80 la sută, Klatt a plătit 2.350 de dolari, cât costa procedura la acel moment, și a rostit jurământul prin care renunța la cetățenia americană.

Erin Klatt obținuse o viză de muncă pentru competențe esențiale, care i-a permis să rămână mai mult timp în această țară. Tot aici l-a cunoscut pe soțul ei englez, care locuia și muncea, la rândul său, în Noua Zeelandă. Cei doi au devenit cetățeni neozeelandezi în mai 2025. Atunci, Klatt a decis că era momentul să renunțe la cetățenia americană.

„Nu m-am simțit niciodată foarte patriotă sau legată de această țară”, a spus Klatt, potrivit CNN.

Mii de americani renunță anual la cetățenie

Datele privind americanii care renunță la cetățenie sunt dificil de stabilit cu exactitate, notează publicație, deoarece Departamentul de Stat nu publică statistici, iar rapoartele IRS pot fi incomplete.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit organizației Americans Overseas, în 2025 au fost înregistrate 4.889 de persoane, cel mai mare număr după recordul din 2020, când au fost raportate 6.705 cazuri. Organizația estimează că numărul renunțărilor ar putea crește cu 15 la sută în acest an, pe fondul solicitărilor tot mai numeroase, și susține că cifra reală ar putea fi mai ridicată decât cea indicată de rapoartele oficiale.

Potrivit CNN, renunțarea la cetățenia americană este o procedură birocratică anevoioasă: presupune completarea unor formulare, contactarea ambasadei sau a consulatului, o perioadă de așteptare care poate ajunge la șase–nouă luni și depunerea personală a unui jurământ în fața unui funcționar consular.

Erin Klatt a început demersurile în august 2025 și a renunțat oficial la cetățenie în martie 2026, la Consulatul SUA din Auckland.

„Sunt foarte mulțumită de decizia mea. Nu regret nimic. Din când în când, chiar sărbătoresc faptul că nu mai fac parte dintre ei”, afirmă tânăra.

Calcule financiare

Mulți americani renunță la cetățenie din motive financiare, nu politice. Statele Unite se numără printre puținele țări care le cer cetățenilor să declare veniturile obținute oriunde în lume, chiar dacă trăiesc și muncesc în alt stat. Aceasta nu înseamnă neapărat că plătesc impozite de două ori, deoarece pot beneficia de scutiri sau de deducerea taxelor achitate în țara de reședință. Procedurile pot fi însă complicate și costisitoare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Legea Foreign Account Tax Compliance Act (FATCA) a fost adoptată în 2010 pentru combaterea evaziunii fiscale. Ea nu a introdus impozitarea veniturilor obținute în străinătate, dar a înăsprit controlul asupra conturilor și activelor financiare deținute în alte țări. Unii contribuabili americani trebuie să declare aceste active autorităților fiscale din SUA, iar băncile și alte instituții financiare din afara Statelor Unite trebuie să raporteze informații despre anumite conturi ale clienților americani.

Potrivit CNN, sunt afectați inclusiv așa-numiții „americani accidentali”, care au dobândit cetățenia prin naștere sau printr-un părinte american, deși este posibil să nu fi locuit niciodată în SUA. Pentru unii dintre ei, obligațiile birocratice și costurile consultanței fiscale devin suficient de împovărătoare încât să ia în calcul renunțarea la cetățenie.

De ce nu pot merge românii în SUA fără viză. Experţi americani: În cazul României, extinderea programului de scutire de viză ar trebui să fie prioritară

Dilema americanilor din Italia

Caroline Chirichella (37 de ani), o americancă stabilită în Italia, care are dublă cetățenie, ia în calcul renunțarea la cetățenia americană din motive legate de identitate, nu de politică sau bani. Ea spune că viața sa este acum în Italia, unde locuiește împreună cu soțul și copiii, dar că dubla cetățenie îi provoacă o stare de incertitudine: se simte prea americană pentru Italia și prea italiană pentru Statele Unite.

„Sincer vorbind, viața mea este acum în Italia. Nu mai am legături de familie în Statele Unite. Copiii mei s-au născut în Italia, iar soțul meu este italian. Sunt recunoscătoare pentru toate oportunitățile pe care mi le-a oferit America. Dar simt că, atunci când ai dublă cetățenie, există această stare de incertitudine despre care nu se vorbește: ești prea american pentru a fi în Italia și prea italian pentru a fi în Statele Unite”, a spus Chirichella, citată de CNN.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Chirichella speră că păstrarea unui singur pașaport o va ajuta să își clarifice sentimentul de apartenență.

Renunțarea la cetățenie este complicată

Renunțarea la cetățenia americană este o procedură complicată, care presupune actualizarea declarațiilor fiscale din ultimii cinci ani și, în anumite cazuri, taxe și reguli suplimentare. Problemele îi afectează în special pe „americanii accidentali”: persoane care au dobândit cetățenia prin naștere sau printr-un părinte american, deși au trăit aproape exclusiv în Europa.

Potrivit publicației, din cauza legii FATCA, unele bănci europene evită să le ofere conturi, credite ipotecare sau asigurări de viață, pentru a nu risca sancțiuni din partea autorităților americane. Reducerea taxei pentru renunțarea la cetățenie ar putea determina mai multe persoane să înceapă procedura.

Jennifer Sontag (53 de ani), o americancă stabilită în Sicilia, spune că vrea să facă acest pas deoarece viața sa se desfășoară în Italia, dar recunoaște că despărțirea de identitatea americană îi provoacă și tristețe, considerând că astfel va pierde o parte din identitatea sa.

„Face parte din identitatea mea. Este ceea ce sunt, nu-i așa? Nu voi deveni niciodată complet italiancă. Locuiesc aici de cinci ani. Învăț limba, învăț cultura, dar tot nu am acele experiențe fundamentale care să mă facă italiancă”, a relatat ea, potrivit CNN.

Cum au cucerit românii America în anii 1900. „Satele din Ardeal se golesc, iar peste Ocean începe o nouă viață românească”

Între avantaje și dezavantaje

Mulți oameni nu analizează suficient de atent ce presupune renunțarea la cetățenie, a afirmat Brad Bernstein, președinte și partener coordonator al firmei de avocatură Spar & Bernstein din New York, specializată în imigrație și litigii privind vătămările corporale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cetățenia americană oferă avantaje importante, a spus acesta, inclusiv o mare libertate de călătorie și posibilitatea de a intra în numeroase țări fără viză.

„După ce renunți, nu mai ești cetățean american. Ești tratat la fel ca orice alt cetățean străin. Dacă vei dori să revii în Statele Unite în viitor, chiar și numai în vizită, vei avea nevoie de viză, iar obținerea acesteia nu este niciodată garantată. Unele persoane primesc aprobarea, altele nu”, a transmis el CNN prin e-mail.

Oamenii subestimează adesea consecințele renunțării la cetățenie și pot ajunge să regrete ulterior această decizie, a spus avocatul. El a adăugat că un asemenea pas nu ar trebui făcut pe baza unei gândiri pe termen scurt sau din cauza unor probleme financiare minore.

Renunțarea la cetățenia americană nu trebuie privită ca o simplă modalitate de a economisi bani, deoarece poate însemna pierderea definitivă a dreptului de a locui și de a lucra în Statele Unite.

Decizia are și o componentă profund personală: pentru unii, presupune asumarea unei alte identități și desprinderea de vechea apartenență națională. Caroline Chirichella spune că nu va face acest pas până când nu va fi complet sigură, deoarece cetățenia nu mai poate fi recuperată ușor după renunțare.