Actualitate
Crimeea interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții. Autoritățile susțin că zgomotul motoarelor împiedică apărarea antiaeriană să detecteze dronele ucrainene
Autoritățile instalate de Moscova la conducere în Crimeea opucată au decis să interzică deplasarea motocicletelor și a altor vehicule similare pe timpul nopții, motivând că zgomotul produs de motoare afectează activitatea unităților de apărare antiaeriană care încearcă să identifice și să neutralizeze dronele lansate de Ucraina.
Motociclist pe podul lui Putin din Crimeea/FOTO:X
Măsura, anunțată marți de liderul instalat de Moscova în peninsulă, Serghei Aksionov, intră în vigoare începând de astăzi și va rămâne aplicabilă pe termen nedeterminat, scrie Moscow Times.
Potrivit noilor reguli, motocicletele, mopedele, scuterele, ATV-urile și alte vehicule motorizate similare nu vor mai putea circula între orele 20.00 și 06.00.
Decizia vine după ce un consilier al lui Aksionov a acuzat motocicliștii că perturbă activitatea grupurilor mobile de apărare antiaeriană în timpul alertelor aeriene. Aceste unități se bazează în mare măsură pe identificarea zgomotelor produse de dronele care se apropie de obiectivele militare și de infrastructura strategică.
Presa de stat rusă a mers și mai departe, susținând că unii motocicliști ar circula intenționat în timpul atacurilor cu drone, la solicitarea unor persoane care comunică prin aplicații de mesagerie și care le-ar oferi recompense financiare modeste pentru această activitate.
„Scopul principal al acestor măsuri este asigurarea siguranței publice și protejarea militarilor, a instituțiilor statului și a obiectivelor speciale”, a transmis Aksionov pe Telegram.
Restricțiile se înmulțesc pe fondul intensificării atacurilor ucrainene
Interdicția privind motocicletele reprezintă doar cea mai recentă măsură adoptată de autoritățile ruse din Crimeea în contextul creșterii presiunii exercitate de armata ucraineană asupra peninsulei anexate.
Săptămâna trecută, traficul feroviar pe timpul nopții a fost suspendat în întreaga regiune, după un atac cu drone atribuit Ucrainei, soldat cu victime și avarierea unei locomotive de pasageri.
În paralel, armata ucraineană susține că Rusia a impus restricții severe și asupra transporturilor militare care utilizează autostrada Novorossia, una dintre cele mai importante rute logistice care leagă sudul Rusiei de teritoriile ucrainene ocupate și de Crimeea.
În ultimele săptămâni, forțele ucrainene și-au intensificat atacurile cu drone asupra convoaielor militare și a cisternelor care transportă combustibil către peninsulă. Potrivit Kievului, aceste operațiuni au afectat serios fluxul de aprovizionare și au contribuit la apariția unor penurii locale de carburanți.
Deși Crimeea este conectată direct cu Rusia prin Podul Kerci, Moscova a limitat în ultimii ani utilizarea acestuia pentru transporturile considerate periculoase, inclusiv cele de combustibil, din cauza riscului reprezentat de atacurile ucrainene.
Ca urmare, aprovizionarea regiunii depinde tot mai mult de coridoarele terestre din nord. Date prezentate de armata ucraineană arată că traficul zilnic pe autostrada Novorossia a scăzut cu peste 40% între începutul lunii mai și începutul lunii iunie, semn al dificultăților logistice cu care se confruntă forțele ruse din zonă.
Decizia de a interzice circulația motocicletelor pe timpul nopții reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților ruse față de eficiența campaniei ucrainene cu drone, care continuă să pună presiune asupra infrastructurii militare și a rutelor de aprovizionare din Crimeea.
Actualitate
România, în scenariul Greciei? Datoria publică a României s-a dublat în șapte ani. Cum s-a ajuns aici și ce urmează
Datoria publică a României a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Este un nivel de aproape dublu față de cel înregistrat în 2019, înaintea pandemiei, când datoria publică se situa la doar 35,2% din PIB. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns în această situație, care sunt principalele riscuri și ce măsuri ar putea opri creșterea accelerată a datoriei publice.
Grafic privind veniturile fiscale, prezentat de Ilie Bolojan. FOTO: Inquam Photos
România intră într-o zonă de risc bugetar tot mai greu de gestionat. Datoria publică a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană. Saltul este unul spectaculos față de anul 2019, înainte de pandemia de coronavirus, când datoria publică reprezenta doar 35,2% din PIB.
Dacă tendința actuală nu va fi inversată, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, cu mult peste pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La momentul crizei economice din 2015, atunci când a intrat parțial în incapacitate de plată, Grecia avea o datorie publică de aproximativ 177% din PIB.
Raportul avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit primar ridicat și al costurilor tot mai mari cu dobânzile. Numai în acest an, statul va plăti pentru serviciul datoriei aproximativ 60,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB, bani care ar fi putut finanța domenii precum sănătatea, educația sau apărarea.
În același timp, datoria externă totală a României a urcat la 230,91 miliarde de euro la 31 mai 2026, față de 228,46 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. Din această sumă, administrația publică acumulase datorii externe de 128,21 miliarde de euro.
Cercul vicios al datoriei
Privită strict prin prisma cifrelor, România a intrat în perioada postcomunistă fără datorie publică. Această imagine este însă înșelătoare. Statul nu avea împrumuturi externe importante, dar venea după decenii în care investițiile fuseseră sacrificate pentru achitarea datoriei externe, iar economia era profund ineficientă și lipsită de infrastructura necesară dezvoltării.
„Eu aș prefera să vorbim, într-o primă etapă, despre cauze. Este important să înțelegem că România a plecat, practic, de la o datorie publică zero. Dacă ne uităm strict la datoria publică, aceasta era inexistentă în momentul căderii comunismului. Doar că era o iluzie, în sensul că nu aveam autostrăzi, industria era necompetitivă, energofagă și multe alte sectoare erau profund subdezvoltate”, a explicat Radu Nechita.
Economistul spune că împrumuturile nu trebuie privite automat ca un lucru negativ. În multe state dezvoltate, datoria publică a fost folosită pentru investiții care au generat ulterior creștere economică și venituri suplimentare la buget. Problema apare atunci când banii împrumutați sunt direcționați către cheltuieli curente sau măsuri cu miză electorală.
„Datoria publică, în sine, nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde pentru ce este folosită. Dacă ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără să așteptăm exclusiv investițiile private, ar fi putut conecta economia românească la piețele internaționale, ne-ar fi permis să vindem produse cu valoare adăugată mai mare și să creștem productivitatea. Dacă însă datoria este folosită pentru cumpărarea voturilor, atunci ajungem exact în situația în care ne aflăm astăzi”, a subliniat economistul.
Dincolo de valoarea datoriei în sine, Radu Nechita avertizează că atâta vreme cât statul înregistrează anual deficite importante, fiecare împrumut nou este folosit, în mare parte, pentru a acoperi împrumuturile vechi și costurile lor de finanțare.
„Pericolul unei datorii publice ridicate și aflate în continuă creștere este că ea trebuie rambursată. Nu plătim doar principalul, ci și dobânzile. În plus, datoria trebuie permanent rostogolită, pentru că statul român cheltuiește structural mai mult decât încasează. Aici este cauza profundă a problemei. Dacă nu reformăm acest stat obez, care se extinde peste tot și încearcă să controleze orice domeniu, vom rămâne permanent într-un cerc vicios în care cheltuielile depășesc veniturile, iar fiecare deficit generează o nouă datorie publică”, a explicat Radu Nechita.
Zeci de miliarde de lei merg anual doar pe dobânzi
Profesorul spune că ar fi greșit ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv în seama unui guvern sau a unui partid. În opinia sa, datoria publică este rezultatul unei politici practicate de toate formațiunile care au ajuns la putere în ultimele decenii.
România se află într-o zonă de ,,Ice Age” economic
„Cauza datoriei publice este succesiunea deficitelor bugetare acumulate de toate guvernele și, de fapt, de toate parlamentele din ultimele decenii. Putere și opoziție au participat la aceeași competiție a promisiunilor populiste, alimentând iluzia că statul poate oferi lucruri gratuite. În realitate, de fiecare dată când un politician vorbește despre gratuități, contribuie la acumularea deficitului și, implicit, a datoriei publice”, a subliniat economistul.
Creșterea datoriei publice are un efect direct asupra bugetului de stat. Cu cât împrumuturile sunt mai mari, cu atât cresc și sumele plătite anual pentru dobânzi, bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții sau servicii publice.
„Trebuie să plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau apărare. Poate că oamenii ar prefera servicii medicale mai bune, drumuri mai bune, un sistem de educație performant sau o armată mai puternică, în loc să plătim dobânzi investitorilor care finanțează această datorie”, a explicat Radu Nechita.
Deși datoria și deficitul sunt prezentate aproape întotdeauna ca procent din PIB, profesorul consideră că acest indicator poate crea o imagine incompletă asupra situației reale. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la încasările prognozate pentru acest an, deficitul bugetar este de peste 20%, iar costurile cu dobânzile de aproximativ 10%.
„Vedem acum că aceste costuri de finanțare au ajuns la aproximativ 3% din PIB. Eu aș prefera însă să nu folosim procentul din PIB ca principal reper. În viața de zi cu zi nu ne raportăm bugetul familiei la PIB, ci la veniturile pe care le avem. Deficitul ar trebui analizat în raport cu încasările bugetare. Dacă facem acest calcul, vedem că statul cheltuiește cu aproximativ 20-25% mai mult decât încasează. Practic, este o entitate care cade permanent în gol. Problema nu este doar că se află în cădere, ci momentul în care se va lovi de pământ”, a subliniat economistul.
Un stat care consumă aproape tot ce încasează
Profesorul spune că structura actuală a bugetului lasă prea puțin spațiu pentru investiții. O mare parte din venituri este direcționată către cheltuieli permanente, în timp ce statul continuă să fie prezent în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient.
„În momentul în care aproximativ 80% din veniturile statului merg către salarii și pensii, înseamnă că statul funcționează în primul rând pentru propria întreținere. Investițiile devin secundare. În plus, statul continuă să activeze în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient. Dacă există producători privați de energie, statul nu are de ce să fie producător de energie. Dacă există operatori privați de transport feroviar, nu este obligatoriu ca statul să domine acest sector. Dacă există televiziuni private, nu este nevoie ca statul să concureze cu ele. În multe domenii, statul produce ineficiență și distorsionează piața”, a subliniat economistul.
„Nivelul ideal al datoriei publice este zero”
Întrebat care ar fi nivelul optim al datoriei publice, profesorul oferă un răspuns categoric, dar admite că există situații excepționale în care împrumuturile pot fi justificate.
„Din punctul meu de vedere, nivelul ideal al datoriei publice este zero. Datoria înseamnă transferarea costurilor către generațiile viitoare. Ea poate fi justificată doar în situații excepționale: războaie, catastrofe naturale sau investiții majore în apărare, care nu pot fi finanțate din bugetul curent. Dacă investești acum în apărare pentru a preveni un război, este rezonabil ca aceste costuri să fie suportate pe termen lung. O altă situație în care aș accepta o datorie publică este reforma sistemului de pensii. Actualul Pilon I funcționează ca o schemă în care pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează astăzi. Ar trebui făcută trecerea către un sistem bazat predominant pe economisire individuală, prin Pilonul II. Evident, nu poți abandona actualii pensionari, iar costul acestei tranziții ar putea fi finanțat temporar prin datorie publică”, a subliniat Radu Nechita.
Europa în timp de economie de război. Din nou
În final, economistul consideră că limitele fiscale stabilite prin Tratatul de la Maastricht au avut logică economică atunci când au fost introduse, însă contextul de după pandemie este diferit. Specialistul este de părere că explozia cheltuielilor publice din ultimii ani a schimbat fundamental dinamica finanțelor publice, iar România resimte acum costurile acelor decizii.
„În realitate, nivelul optim al datoriei depinde de situația fiecărei țări. Eu spun că idealul este zero, chiar dacă în practică acest obiectiv este imposibil de atins imediat. Pragurile europene de 60% din PIB pentru datorie și 3% pentru deficit au avut o justificare economică atunci când au fost stabilite, însă contextul s-a schimbat. Până la pandemie, economia românească reușea să crească suficient de repede încât ponderea datoriei să rămână relativ stabilă. După aceea însă, statul a cheltuit masiv. Politicile adoptate în pandemie au fost, în multe cazuri, neinspirate din punct de vedere economic și, uneori, nici măcar justificate medical. A fost o succesiune de erori politice, amplificate de iluzia că economia poate funcționa aproape integral de acasă. Realitatea este că agricultura, turismul și multe alte sectoare nu pot funcționa în acest mod. Rezultatul a fost un dezastru economic finanțat aproape exclusiv prin împrumuturi”, a explicat Radu Nechita.
Actualitate
Filmul crimei de la Deleni. Femeia acuzată că și-a ucis mama este absolventă de psihopedagogie și suferă de tulburare bipolară
Irina Chiriac, femeia acuzată că și-a ucis mama în februarie anul trecut, în localitatea Deleni din Iași, era absolventă a Facultății de Psihopedagogie și era angajată de primăria Deleni ca asistent personal al primului său copil, diagnosticat cu autism infantil. Femeia locuia în casa mamei sale când a avut loc crima.
Criminala a fost condamnată la 25 de ani de închisoare FOTO Shutterstock
Relațiile dintre Chiriac și mama sa, în vârstă de 71 de ani, erau de multă vreme tensionate. Apropiații spun că problemele ar fi apărut din cauză că mama avea de gând să lase casa fiului său, scrie presa locală.
Din cauza certurilor, mama chemase de mai multe ori poliția, însă nu a depus niciodată o plângere împotriva fiicei pentru a o evacua din casă.
Pe fondul relațiilor proaste cu mama sa, Chiriac își învățase al doilea copil, un băiat de 9 ani, să spargă geamurile jumătății acesteia de casă și să o lovească pe vârstnică cu bățul. Ca urmare, bătrâna a sunat la poliție, iar minorul a fost preluat de autorități și plasat în asistență maternală.
Chiriac fusese la rândul ei internată în repetate rânduri la Institutul de Psihiatrie Socola în urma mai multor episoade depresive, a unor tulburări anxioase, a tulburărilor de somn și a tulburării afective bipolare și era sigură că din acest motiv nu i se va mai înapoia copilul.
Filmul crimei de la Deleni
În după-amiaza zilei de 25 februarie 2025, bătrâna a fost vizitată de cea de-a doua fiică a iei. La această ultimă vizită, bătrâna i-a arătat acesteia locul unde ținea banii de înmormântare și le-a oferit nepoților săi 200 de lei, o sumă neobișnuit de mare pentru ea. Cele două au mai vorbit o dată la telefon, la 19.30. A fost ultima oară când victima a fost auzită de cineva.
Pe 3 martie, Chiriac a primit un colet în care se afla o macetă cu o lamă de 51 de cm. Aflată deja în arest, a explicat celor care o interogau că o comandase pentru a se apăra de câinii unui vecin, care o atacaseră anterior.
Polițiștii cred, însă, că arma ar fi fost comandată special pentru crimă. Planul era făcut, însă lucrurile escaladaseră, iar femeia și-ar fi ucis mama mai repede decât plănuise. În plus, Chiriac ținea în casă și un bidon cu un lichid inflamabil și câteva brichete, cu care ar fi intenționat să se răzbune pe fratele ei, incendiindu-i o magazie.
În noaptea crimei, în jurul orei 20.00, Chiriac s-a înarmat cu un cablu, un topor și un cuțit. A spart geamul ușii principale de acces în jumătatea de casă a mamei sale, pentru a crea o diversiune și a pătruns în locuința femeii pe o ușă laterală. Ajunsă în dormitorul mamei sale, a încercat mai întâi să o stranguleze cu cablul, iar apoi a lovit-o de două ori toporul în cap și a înjunghiat-o de 15 ori cu cuțitul.
La 20.24, Chiriac a sunat un taximetrist, căruia i-a cerut să o ducă la Hârlău. Aceasta a revenit cu un telefon la 21.38, cerând de această dată să fie dusă la Iași.
Femeia a fost descoperită de cealaltă fiică
În dimineața următoare, a doua fiică a victimei și-a sunat mama de 21 de ori în interval de două ore. În cele din urmă, a mers la ea, la ora 10.00, și a găsit-o pe femeie deja moartă. Aceasta a alertat imediat autoritățile, Chiriac fiind principala suspectă încă de la început.
Atunci când aceasta a ajuns la aeroport, împreună cu fiul său, cu gândul de a pleca din țară, a fost reținută imediat. Asupra ei au fost găsiți 10.240 de euro, iar ghetele îi erau stropite de sânge. A spus că era sângele mamei sale și a recunoscut imediat crima.
Criminala suferea de tulburare bipolară
Criminala a fost expertizată psihiatric, ajungându-se la concluzia că suferea de tulburare de personalitate borderline. Medicii au susținut că ea avusese, însă, discernământ în momentul comiterii faptei.
Chiriac a fost trimisă în judecată pentru omor calificat împotriva unui membru al familiei, violare de domiciliu și distrugere.
Aceasta a fost condamnată la 24 de ani de închisoare pentru omor, la doi ani de detenție pentru violare de domiciliu și un an de închisoare pentru distrugere. A rezultat astfel o pedeapsă finală de 25 de ani de închisoare. Totodată, ea a fost obligată de asemenea la plata unor daune materiale de 30.000 lei și a unor daune morale de 35.000 de euro către sora și fratele său. Hotărârea Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi contestată în apel.
Actualitate
Universitatea Craiova e mare favorită în returul cu campioana Belarusului
Victorioși în tur cu 4-1, oltenii nu pot rata calificarea în turul 2 preliminar al Ligii Campionilor. Meciul cu cea mai bună echipă din Belarus se va juca în această seară, la ora 20.30, fiind transmis de Prima Sport și Digi Sport.
Oltenii au dominat cu autoritate primul meci cu campioana Belarus (Foto: sportpictures)
Pe lângă faptul că a câștigat clar primul meci cu ML Vitebsk, formația din Bănie a ilustrat un fotbal frumos și în Supercupa României. Universitatea a cucerit trofeul, al treilea din acest an, la loviturile de departajare (5-3 cu „U” Cluj), dar a fost și extrem de insistentă în atac. Autor al unui gol, Nsimba a ratat alte trei ocazii de gol, trimițând de puțin pe lângă poartă.
ML Vitebsk n-a mai susținut niciun meci de la precedenta confruntare cu Craiova, campionatul în Belarus fiind întrerupt până în 1 august. După 14 etape disputate, deținătoarea titlului de campioană se află pe locul 2, cu 31 de puncte. Lider este Dinamo Minsk, cea mai cunoscută formație din Belarus având 33 de puncte. Pe locul 3 este Isloch, cu 28.
Pe de altă parte, oficialii Universității Craiova au cerut Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ca să fie programată mai devreme în etapele de SuperLigă care se vor juca în perioada în care echipa din Bănie va fi angrenată în Champions League. Anunțul a fost făcut de Justin Ștefan, secretarul general al LPF: „Cu siguranță, echipele care vor participa în cupele europene vor avea prioritate la programare. Deja Craiova ne-a făcut o solicitare de a juca cât mai repede în fiecare etapă, pentru a avea o pauză cât mai lungă să pregătească meciurile din cupele europene”, a spus Justin Ștefan, într-un interviu acordat Digi Sport.
Oltenii se felicită după unul dintre golurile marcate în partida din Ungaria (Foto: sportpictures)
Meciul retur dintre Universitatea Craiova și ML Vitebsk va fi transmis de Digi Sport 1 și Prima Sport 1. Confruntarea va fi arbitrată de ungurul Márton Rúsz. El va fi ajutat la cele două margini de compatrioții Balázs Buzás și Gergo Vigh-Tarsonyi, iar cel de-al patrulea oficial va fi Gergo Bogár. În camera VAR au fost distribuiți Tamás Bognár, arbitru video, și Katalin Kulcsár, arbitru asistent video.
Dacă va elimina pe Vitebsk, în turul 2 preliminar formația din Bănie se va duela cu învingătoarea din duelul Borac Banja Luka (Bosnia și Herțegovina) – Levski Sofia (Bulgaria). În prima manșă, disputată la Banja Luka, a fost 1-1.
-
Breakingacum 2 zileLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 2 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zileSAF-T în 2026: 5 criterii esențiale pentru alegerea unui software de gestiune compatibil
-
Actualitateacum 2 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Breakingacum 2 zileMiruță susține că nu ar fi „grav” că România nu este parte a Coaliției împotriva rachetelor balistice. Ce spune despre scutul de la Deveselu
-
Actualitateacum 3 zile
Familia Castro îi oferă lui Trump o insulă pentru dezvoltarea unui „super-complex turistic”, în timp ce președintele SUA amenință să decapiteze regimul cubanez
-
Actualitateacum 2 zile
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
-
Actualitateacum 2 zile
„Trist și revoltător!” Fântâna Maria Tănase din Sectorul 4, vandalizată chiar înainte de redeschidere. Băluță: „Vor plăti fiecare șurub distrus”





