De multe ori, în bucătărie, avem nevoie de puțin pentru a ajunge la rezultate remarcabile. Există o adevărată știință a deserturilor delicioase care se fac utilizând doar două ingrediente principale. Unul dintre acestea este efectiv un deliciu italienesc care-ți face ziua mai bună. 

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

De multe ori, în gastronomie, cu puțin faci mai mult. Iar de acest lucru s-au convins atât specialiștii culinari, cât și pasionații de gastronomie. Și asta în condițiile în care există o adevărată știință a gătitului cu cât mai puține ingrediente. Adică cu puține resurse, cât mai rapid și gustos, special dedicată unor societăți în care timpul înseamnă bani sau este, efectiv, cea mai prețioasă resursă. Este vorba despre preparatele culinare cu doar două ingrediente.

De altfel, preparatele culinare cu doar două ingrediente oferă beneficii majore atât pentru sănătate, cât și pentru buget. Nu gătești prea mult, scapi de stresul greșelilor, mai ales când este vorba despre rețete complicate, iar costurile sunt, totodată, mult mai mici. Când vorbim despre acest tip de preparate cu un minim de ingrediente, ne referim în special la o serie de deserturi și aperitive ușor de făcut, dar care dau dependență.

Explozia de savoare italienească într-o singură cupă

Unul dintre cele mai faimoase și, totodată, delicioase deserturi sau tratații din întreaga lume, cu doar două ingrediente, este affogato. Pe scurt, espresso cu înghețată, două ingrediente care definesc cultura gastronomică italiană. Affogato (prescurtare de la affogato al caffè) se traduce literal din italiană prin „înecat în cafea”. Este un desert italian simplu, dar rafinat, care îmbină desertul cu băutura: o cupă de gelato rece – în mod tradițional, fior di latte sau gelato de vanilie – „înecată” într-un shot de espresso fierbinte, proaspăt preparat.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Originea sau povestea sa este destul de misterioasă. Unii spun că un călugăr franciscan din secolul al XVII-lea ar fi combinat spontan un pahar de cafea cu înghețată de vanilie, la curtea unui aristocrat. Pentru majoritatea, este doar o legendă, fiindcă adevăratul espresso italian și gelato-ul au devenit consacrate abia de la începutul secolului al XX-lea. Cel mai probabil, acest preparat a luat naștere prin anii ’20–’30. Gelateriile și cafenelele specializate în espresso se aflau adesea în aceleași cartiere. Turnând un espresso fierbinte și intens peste gelato rece, un barista a creat un desert apreciat pentru contrastul dintre temperaturi și pentru echilibrul dintre gustul amar al cafelei și dulceața înghețatei.

Affogato a devenit un desert italian emblematic abia în anii ’50. Această perioadă a coincis cu extinderea rapidă a barurilor de espresso în viața de zi cu zi și cu modernizarea industriei italiene a înghețatei, ceea ce a făcut ca gelato să fie mai ușor accesibil publicului larg. Odată cu popularizarea bucătăriei italiene și a culturii cafelei în întreaga lume, în anii 1980 și 1990, affogato a devenit cunoscut pe plan internațional. A ajuns atât de răspândit, încât termenul „affogato” a fost inclus oficial în limba engleză la începutul anilor ’90.

Affogato a cucerit lumea atât prin savoare, cât și prin faptul că era la modă. Nu mai vorbim de faptul că oferă și un plus de energie, datorită cafelei din compoziție. „Când prepari un affogato, nu mai trebuie să alegi între cafea și desert după cină. Acest delicios desert italian combină espresso cu înghețată și este incredibil de ușor de făcut, chiar și după o masă copioasă. Deși este perfect pentru o cină cu invitați, un affogato este prea savuros pentru a fi păstrat doar pentru ocazii speciale — bucură-te de unul ori de câte ori ai nevoie de un răsfăț delicios și de un plus de energie”, precizează și Colleen Graham, scriitoare și autoare de cărți gastronomice pentru „The Spruce Eats”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Evident, un affogato se face foarte simplu. Pur și simplu avem nevoie de înghețată de vanilie sau fior di latte și o ceașcă de espresso. Evident, pe lângă cele două ingrediente de bază, putem folosi „accesorii” alimentare, precum pudră de cacao, o băutură alcoolică fină sau un biscuit digestiv. Există câteva trucuri simple pentru a avea un affogato perfect. Practic, pune într-o cupă de înghețată sau într-un pahar încăpător două cupe de înghețată (de vanilie sau fior di latte), iar peste ele toarnă o ceașcă de espresso. Pudrează cu cacao, toarnă un pic de amaretto (dacă nu trebuie să iei mașina) și înfige un biscuit digestiv, multicereale. Și servește-l imediat.

Teoretic, dacă torni cafea fierbinte peste înghețată, aceasta ar trebui să se topească imediat. În cazul affogato-ului însă, lucrurile stau altfel. Secretul este să-l servești într-un pahar sau într-o cupă de desert foarte bine răcită. Astfel, diferența de temperatură este echilibrată, iar cafeaua se scurge pe pereții vasului, învăluind înghețata fără să o topească imediat. Tocmai de aceea, pune paharele sau cupele în congelator cu cel puțin 15 minute înainte – sau chiar înainte să te așezi la masă – și vor fi perfecte pentru acest desert special.

Rețeta inedită: Prăjitură marmorată cu arahide și cremă de arahide

Un aperitiv de poveste

Rămânem tot în zona mediteraneană. Aici se întâlnesc multe preparate culinare simple, dar absolut delicioase. Unul dintre acestea se face doar cu ardei și brânză. Nu orice fel de ardei, însă. Este vorba despre ardei Peppadew murați. Dacă nu găsiți astfel de ardei (deși sunt supermarketuri care au astfel de ardei la borcan), puteți folosi ardei mici murați, de preferat de formă mai sferică.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ei bine, pe lângă ardei, mai aveți nevoie de o cremă de brânză tartinabilă Boursin (este o brânză franțuzească gourmet, faimoasă pentru textura sa cremoasă, dar sfărâmicioasă, cu usturoi și verdețuri). Și brânza Boursin se găsește în România, dar mai greu, și are un preț mai pipărat (în jur de 30-50 de lei). În locul ei puteți face dumneavoastră un amestec de cremă de brânză. Mai precis, luați o cremă de brânză tartinabilă natur și o amestecați cu ceapă roșie, arpagic și puțin usturoi.

Să rezumăm. Aveți nevoie de niște ardei mici murați și de o cremă de brânză cu usturoi și ceapă. Luăm ardeii și îi tamponăm cu un prosop de hârtie pentru a îndepărta excesul de lichid. Punem crema de brânză într-un poș de ornat. Umplem cu grijă fiecare ardei cu crema respectivă. Gustul este absolut incredibil și poate fi utilizat ca un aperitiv delicios la orice masă. Are un gust atât de bun, încât poate da dependență. Putem umple cu o astfel de cremă și ardei iuți murați sau mini-kapia murați.

Cea mai uimitoare rețetă de pâine

Un alt preparat cu doar două ingrediente, absolut surprinzător, este pâinea cu înghețată. Da, ați înțeles perfect, chiar este pâine făcută cu înghețată. Este un preparat ingenios, a cărui origine poate fi căutată în Statele Unite, în anii ’70. De atunci datează primele rețete tipărite cu acest desert. Totuși, preparatul a devenit cu adevărat celebru la nivel mondial în primii ani ai deceniului 2020, datorită platformelor de socializare precum TikTok.

Zero risipă alimentară după sărbători. Cum poți refolosi ouăle fierte într-o rețetă rapidă

Așa cum spuneam, cele mai vechi rețete cunoscute pentru pâinea cu înghețată apar în cărți de bucate și în colecții de rețete din anii 1970. Preparatul a fost conceput ca o soluție economică și practică, bazată pe faptul că înghețata conține deja ingredientele esențiale necesare unui aluat dulce: lapte, ouă și zahăr. Prin adăugarea făinii cu agent de creștere, toate aceste ingrediente se transformă într-un aluat care poate fi copt fără a mai fi nevoie de alte adaosuri. Nu necesită frământare sau dospire, iar rezultatul este o pâine pufoasă și ușor dulce, cu o textură asemănătoare checului.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Iată cum se prepară. Aveți nevoie de două căni de înghețată cu un conținut normal de grăsime, înmuiată sau aproape complet topită (nu folosiți înghețată fără zahăr, cu conținut redus de grăsime sau sorbet) și o cană și jumătate de făină cu agent de creștere. Dacă nu aveți o astfel de făină și nu vreți să dați bani pe ea, o puteți prepara amestecând o cană și jumătate de făină albă cu două lingurițe și un sfert de praf de copt și un sfert de linguriță de sare.

Apoi pregătim cuptorul. Îl preîncălzim la 175 de grade Celsius și ungem cu unt sau ulei o tavă de chec. Ne apucăm de făcut aluatul. Punem înghețata înmuiată într-un bol mare și amestecăm până devine complet fină și omogenă. Încorporăm ușor făina, amestecând doar până când ingredientele se combină. Nu amestecăm excesiv, deoarece pâinea va deveni densă. Turnăm compoziția în tava pregătită și o coacem timp de 35–45 de minute sau până când o scobitoare introdusă în centrul pâinii iese curată. La urmă, lăsăm pâinea să se răcească în tavă aproximativ 5 minute, apoi o scoatem. Iese un preparat gustos, interesant, sub formă de chec.

Anumite medicamente, unele dintre ele eliberate pe bază de prescripție medicală, altele care pot fi chiar cumpărate fără rețetă din farmacii, pot deveni periculoase în zilele caniculare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

CDC (Centers for Disease Control and Prevention), principala agenție federală de sănătate publică din SUA, avertizează că anumite medicamente și căldura excesivă, combinate, pot duce la efecte secundare potențial severe. Din acest motiv, CDC a publicat recomandări pentru medici și pacienți privind modul în care căldura poate interacționa cu unele tratamente. Specialiștii subliniază că persoanele care urmează tratamente cronice ar trebui să discute cu medicul înaintea perioadelor caniculare despre eventualele măsuri necesare – de exemplu, cum să se hidrateze, ce simptome trebuie urmărite și dacă este nevoie de o monitorizare mai atentă a tratamentului.

Medicamente care devin periculoase când e caniculă

Printre medicamentele prescrise în mod obișnuit în cazul cărora crește riscul de efecte secundare în perioadele caniculare se numără: diureticele, agenții anticolinergici (medicamente care blochează acțiunea acetilcolinei, un neurotransmițător implicat în funcții precum transpirația, salivația, digestia, contracția vezicii urinare și reglarea ritmului cardiac ) și unele medicamente psihotrope.

Medicamentele fără prescripție medicală pot, de asemenea, interacționa cu căldura.

„Anumite combinații de medicamente, cum ar fi un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) sau un blocant al receptorilor de angiotensină II (BRA) cu un diuretic, pot crește semnificativ riscul de vătămare corporală cauzată de expunerea la căldură”, avertizează experții CDC.

ECA (enzima de conversie a angiotensinei) este o enzimă implicată în reglarea tensiunii arteriale, inhibitorii ECA fiind medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a insuficienței cardiace (de exemplu: Enalapril, Ramipril). Blocanții receptorilor de angiotensină II (BRA) sunt o altă clasă de medicamente pentru hipertensiune și insuficiență cardiacă, ce acționează diferit față de inhibitorii ECA, dar au efecte similare asupra tensiunii arteriale (de exemplu: Losartan, Valsartan).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Inhibitorii receptorilor de angiotensină-neprilizină (ARNI), care sunt medicamente mai noi, utilizate în special pentru tratarea insuficienței cardiace, pot prezenta același risc, mai avertizează CDC.

Pentru copii și adolescenți, medicamentele care pot crește riscul de boli provocate de căldură includ antihistaminice neselective (de exemplu, difenhidramină), stimulente precum metilfenidatul pentru tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), antidepresive triciclice, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și diuretice.

Ce efecte pot provoca

În contextul caniculei, aceste medicamente pot crește riscul de afecțiuni provocate de căldură deoarece pot favoriza deshidratarea, modifica reglarea tensiunii arteriale, reduce capacitatea organismului de a elimina căldura sau influența mecanismele prin care corpul își menține temperatura normală. Riscul este și mai mare atunci când anumite clase de medicamente sunt administrate în combinație.

Potrivit CDC, medicamentele pot afecta organismul, în perioadele caniculare, astfel:

– senzație redusă de sete (este cazul medicamentelor precum: diuretice, inhibitori ai ECA, BRA și ARNI);

– interferența cu termoreglarea centrală (de exemplu, antipsihotice, anticolinergice, stimulente);

– transpirație afectată și, prin urmare, răcire afectată (crescută cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (IRSN), și scăzută cu antidepresive triciclice (ATC), antipsihotice tipice și atipice, agenți anticolinergici);

– depleție volemică (scăderea volumului de sânge circulant, în special prin pierderea componentei lichide – plasma, adică o formă de deshidratare care afectează circulația sângelui); hipotensiunea arterială sau reducerea debitului cardiac, ce pot duce la amețeli, leșin și căderi; în condiții de deshidratare, scăderea fluxului de sânge către rinichi, împreună cu administrarea unor medicamente cu potențial nefrotoxic, poate favoriza apariția leziunilor renale acute (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene [AINS] – de exemplu Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac; diuretice; beta-blocante – de exemplu Metoprolol, Bisoprolol; antidepresive triciclice; laxative);

Pacienții europeni plătesc adevăratul preț al intervenției guvernelor în stabilirea prețurilor medicamentelor

– vasele de sânge de la suprafața pielii nu se dilată suficient, iar corpul nu mai poate elimina eficient căldura (de exemplu – aspirină, beta-blocante și clopidogrel);

– toxicitate medicamentoasă cauzată de clearance-ul (viteza cu care organismul, în principal rinichii și ficatul, elimină un medicament) redus al medicamentelor la persoanele deshidratate, în special pentru medicamentele cu indice terapeutic îngust (de exemplu – carbamazepină și litiu);

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

– dezechilibru electrolitic (modificarea concentrației unor minerale esențiale din organism, precum sodiul, potasiul, calciul și magneziul, care sunt necesare pentru funcționarea normală a inimii, mușchilor și nervilor) – care poate fi generat, de exemplu, de: diuretice, antiacide, laxative, litiu și trimetoprim-sulfametoxazol etc.)

– somnolență, amețeală sau dificultăți de concentrare care pot diminua senzația de sete (care pot fi provocate, de exemplu, de opiacee, benzodiazepine, medicamente antipsihotice tipice și atipice, antidepresive, anticonvulsivante).

„În plus, expunerea la căldură poate deteriora dispozitivele de administrare a medicamentelor sau poate degrada medicamentele. Inhalatoarele, de exemplu, pot exploda în medii fierbinți, cum ar fi portbagajele mașinilor în zilele caniculare. EpiPen-urile pot funcționa defectuos sau pot elibera mai puțină epinefrină atunci când sunt expuse la căldură. Insulina, care trebuie păstrată la frigider, poate deveni mai puțin eficientă dacă este lăsată la căldură pentru perioade lungi de timp”, mai avertizează CDC.

Ce trebuie sa faci dacă iei un medicament din listă

Unele medicamente pot crește de asemenea sensibilitatea pielii la soare. Este cazul medicamentelor antifungice precum flucitozina, griseofulvina și voriconazolul și al antibioticelor precum metronidazolul, tetraciclinele și fluorochinolonele. Acestea pot crește sensibilitatea la soare și pot duce la o erupție cutanată asemănătoare arsurilor solare. Pentru pacienții care iau aceste medicamente, se recomandă evitarea expunerii la soare, purtarea de îmbrăcăminte și pălării de protecție și o cremă de protecție solară cu spectru larg care filtrează razele UVA și UVB, cu un SPF de 30 sau mai mare.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Dacă aveți în schema de tratament medicamente din clasele amintite mai sus, în primul rând acordați o atenție sporită expunerii la căldură. Evitați pe cât se poate expunerea pentru a preveni efectele negative. Discutați cu medicul dacă urmați un tratament din clasele menționate mai sus. În funcție de starea dumneavoastră de sănătate, acesta poate decide dacă este necesară o monitorizare mai atentă sau, în anumite situații, ajustarea tratamentului. Nu modificați însă niciodată tratamentul din proprie inițiativă.

Nu întrerupeți, în niciun caz, administrarea tratamentului fără ca medicul să fi decis asta și fără ca acesta să vă fi indicat alte medicamente.

Orice modificare a dozei sau a schemei de administrare a medicamentelor trebuie individualizată. Decizia va depinde de clasa de medicamente și va fi adoptată luându-se în considerare riscurile și beneficiile.

De ce ibuprofenul este recomandat în locul paracetamolului pentru durerile menstruale. Diferența dintre cele două medicamente

Stați de vorbă cu medicul și întrebați-l despre semnele și simptomele care ar putea indica faptul că există o interacțiune între căldură și medicamentele cu care vă tratați. Acesta ar trebui să vă îndrume când să solicitați asistență medicală, care simptome reprezintă o urgență și ce trebuie făcut în caz de urgență.

Aveți, de asemenea, mare grijă cum depozitați medicamentele în perioadele caniculare. Insulina trebuie păstrată conform indicațiilor din prospect. Rezervele de insulină neîncepute se păstrează, de regulă, la frigider (2-8°C), iar stiloul sau flaconul aflat în utilizare poate fi păstrat, în funcție de tipul de insulină, la temperatura camerei pentru perioada indicată de producător. Expunerea prelungită la temperaturi ridicate îi poate reduce eficacitatea.

Nu lăsați niciodată medicamentele în mașină sau în alte locuri care se pot încălzi excesiv. Respectați întotdeauna condițiile de păstrare din prospect. Majoritatea medicamentelor se păstrează la temperatura camerei, ferite de căldură excesivă, de lumina directă a soarelui și de umiditate, însă unele produse, precum insulina sau anumite medicamente biologice, necesită păstrarea la frigider.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Atenție mare la dispozitivele aflate sub presiune, precum inhalatoarele. Temperaturile foarte ridicate le pot afecta funcționarea și, în cazuri rare, pot provoca explozia recipientului.

Dacă medicul dumneavoastră a ajustat schema de tratament și v-a făcut și alte recomandări, stabiliți tot împreună cu acesta când va fi nevoie de o nouă analiză și ajustare a medicației.