Breaking
Curtea Constituțională amână din nou sesizarea lui Sorin Grindeanu pe Ordonanța SAFE. Ce reclamase liderul PSD
CCR a amânat până în septembrie sesizarea președintelui PSD privind Ordonanța de Urgență pentru programul SAFE, în care acesta semnalează că guvernul demis a încălcat Constituția prin adoptarea actului normativ, după ce a fost înlăturat prin moțiune de cenzură. Potrivit lui Sorin Grindeanu, Executivul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcându-se astfel atât echilibrul puterilor în stat, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.
Curtea Constituţională a României a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării făcută de președintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu. Este pentru a doua oară când judecătorii de la CCR amână dezbaterile în acest caz.
Curtea Constituțională ar fi trebuit să reia discuțiile pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu în legătură cu ordonanța de urgență privind programul SAFE, respectiv OUG 38/2026. . Judecătorii CCR amânaseră deja de două ori o decizie în acest caz, pe 10 iunie și pe 18 iunie, și urmau stabilească dacă Guvernul a încălcat Constituția când a adoptat actul normativ.
Problema ridicată de liderul PSD era legată de momentul în care Executivul a emis ordonanța. Concret, Sorin Grindeanu a semnalat o posibilă încălcare a Constituţiei prin faptul că Guvernul nu mai avea atribuții să emită ordonanţe de urgenţă după ce Parlamentul i-a retras sprijinul prin moțiune de cenzură și că ar fi trebuit să se limiteze la gestionarea treburilor curente. Potrivit liderului PSD, Guvernul s-ar fi substituit astfel Parlamentului, singura instituție care are rolul de a adopta legi, încălcând atât echilibrul dintre puterile statului, cât și principiul colaborării loiale între instituțiile publice.
„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
Sorin Grindeanu critică și modul în care Guvernul a pregătit ordonanța. În sesizare se arată că proiectul ar fi fost modificat chiar în ziua în care Parlamentul urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură, iar forma finală ar fi inclus 12 articole noi.
Conflict Parlament – Guvern
„Conflictul juridic de natură constituţională este generat de două conduite neconstituţionale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României:
- adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată;
- reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituţional şi prin nesocotirea, în acelaşi timp, a obligaţiei de loialitate constituţională faţă de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a ţării”, se susţine în sesizare.
Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a Ordonanței SAFE
Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale şi din conţinutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea „substanţială” a proiectului iniţial al ordonanţei de urgenţă a Guvernului în dimineaţa zilei de 5 mai, ziua dezbaterii şi votării moţiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi, transmite Agerpres.
„Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaşte explicit că ‘Completările aduse în şedinţa de Guvern Ordonanţei de urgenţă au fost motivate de importanţa şi urgenţa reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moţiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanţe de urgenţă pe perioada interimatului’.
Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează şi substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului şi afectând echilibrul constituţional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie”, apreciază preşedintele Camerei Deputaţilor.
Ilie Bolojan a recunoscut că a încălcat Constituția
Ilie Bolojan a recunoscut, într-o conferință de presă, la filiala PNL Vrancea, că actualul Guvern nu are voie să emită ordonanțe, din moment ce a fost demis. Declarația vine la două zile după ce Grindeanu a sesizat la CCR ordonanța SAFE, adoptată de Bolojan, după moțiune.
„Acest guvern nu poate să dea ordonanțe, nu poate să facă anumite lucruri”, a declarat Bolojan.
Breaking
Traficul online din România își încetinește scǎderea, iar AI accelerează: ce arată datele actualizate pe trafic.dwf.ro
Prima actualizare a dashboard-ului public trafic.dwf.ro aduce și primele date comparabile de la lansare și arată cum a evoluat piața digitală românească într-o singură lună.
București, 10 septembrie 2026 – Lansat de DWF în august 2026, dashboardul agregă anonim date din proprietăți Google Analytics 4 monitorizate direct de agenție. Datele actualizate acoperă 784 de site-uri românești, cu 145,7 milioane de sesiuni și 829.000 de tranzacții pe luna august. Dashboardul este disponibil gratuit, fără cont.
Ce s-a schimbat față de luna anterioarǎ
Primul set, bazat pe datele lunii iulie, arăta o scădere a tuturor canalelor clasice, în timp ce traficul din asistenți AI era singurul aflat pe creștere. O singură lună nu confirmă un trend, dar datele din august arată că ipoteza „toate canalele clasice scad” nu mai descrie piața la fel de clar.
Paid și Social au revenit pe creștere, scăderea Search s-a temperat, iar traficul din asistenți AI a crescut cu 154% într-un an. În eCommerce, veniturile sunt cu 17,7% mai mari.
| Canal | Sesiuni (August) | Evoluție YoY (Iulie) | Evoluție YoY (August) |
|---|---|---|---|
| Trafic total | 145,7 mil. | −10,7% | −7,1% |
| Search | 39,3 mil. | −20,0% | −18,3% |
| Paid | 44,0 mil. | −1,7% | +7,0% |
| Social | 3,5 mil. | −1,0% | +9,8% |
| Direct | 27,3 mil. | −12,9% | −10,9% |
| Asistenți AI | 995.000 | +47,6% | +154,4% |
Notă metodologică: cohorta se recompune la fiecare ediție, iar variațiile year over year sunt calculate pe luni calendaristice complete. Volumele absolute din fiecare lunǎ nu sunt comparabile direct de la o ediție la alta; procentele de evoluție sunt.
AI: creșterea s-a triplat între două ediții consecutive
Traficul din asistenți AI a ajuns la 995.000 de sesiuni în august, în creștere cu 154,4% YoY față de 47,6% în primul set de calcul pe iulie. Este a 14-a lună consecutivă în care canalul depășește nivelul anului anterior.
Ponderea AI a crescut de la 1,43% la 2,53% din traficul Search, dar rămâne la doar 0,68% din traficul total. Canalul este dominat de ChatGPT, care generează acum 98,5% din traficul AI, față de 97,1% în ediția precedentă. Claude și Gemini au câte 0,6%, iar Copilot 0,2%.
„AI-ul înseamnă 0,7% din tot traficul și 0,8% din veniturile magazinelor. Dacă te uiți doar la volum, nu e nimic de discutat. Eu mă uit și la rata de creștere, și la ce face vizitatorul acela când ajunge pe site: convertește de 1,3 ori mai des decât cel din Google organic și lasă un coș cu 28% mai mare. Iar banii aduși de AI magazinelor din studiu sunt de peste trei ori mai mari decât anul trecut, în fiecare dintre ultimele șase luni.” – Radu Mărcușu, Search Director DWF
Scade interesul informațional, dar crește e-commerce-ul
Piața digitală se împarte în două direcții: traficul total din august 2026 este cu 7,1% sub nivelul din august 2025, în timp ce traficul către magazinele online din cohortă este cu peste 19% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile eCommerce cresc cu 17,7%, comenzile cu 13,2%, iar valoarea medie a coșului cu 4%.
Față de iulie, lunǎ în care traficul total era cu 10,7% sub nivelul aceleiași perioade din 2025, scăderea s-a temperat. În eCommerce, creșterea veniturilor s-a accelerat de la 9,8% la 17,7%.
SEO: mai puține vizite, mai mulți bani
Decuplarea dintre trafic și valoare se vede cel mai clar în traficul organic către magazinele online: sesiunile scad cu 15,9% față de anul trecut, dar veniturile cresc cu 6,9%, față de -0,7% în prima ediție.
Diferența vine din calitatea traficului: rata de conversie a crescut cu 13,5%, iar valoarea medie a comenzii cu 12%. Cu alte cuvinte, SEO aduce mai puține vizite, dar un trafic mai orientat spre cumpărare.
Paid crește mai repede decât investiția
În eCommerce, Paid a adus cu 24,2% mai multe sesiuni și cu 24,8% mai multe venituri față de anul trecut, în timp ce investiția în Google Ads a crescut cu 17,6%. Veniturile au crescut, astfel, mai repede decât bugetele.
Și costul traficului s-a redus: CPC-ul mediu a scăzut cu 8,6%, la 0,69 lei, față de o creștere în prima ediție. Pe doi ani, CPC-ul rămâne însă cu aproximativ 10% peste nivelul din 2024, ceea ce arată că scăderea recentă corectează doar parțial creșterea anterioară.
Ce se întâmplă la checkout
Comparate pe aceleași magazine, canalele se comportă diferit în momentul cumpărării:
| Canal | Rată de conversie | Coș mediu | Valoare / sesiune |
|---|---|---|---|
| Paid | 2,44% | 264 lei | 6,4 lei |
| Asistenți AI | 2,35% | 377 lei | 8,9 lei |
| Organic | 1,81% | 293 lei | 5,3 lei |
| Direct | 1,15% | 411 lei | – |
Traficul din AI convertește de 1,3 ori mai des decât Google organic și generează un coș mediu cu 28% mai mare. Față de iulie, avantajul de conversie s-a redus de la 1,5x, pe fondul îmbunătățirii conversiei în organic.
AI rămâne canalul cu cea mai rapidă creștere și una dintre cele mai mari valori per vizită. Veniturile atribuite AI au ajuns la 2,1 milioane de lei în august, dintre care 97,5% provin din ChatGPT.
Rezerva de măsurare
GA4 identifică doar o parte din traficul AI. Estimări independente indică faptul că aproximativ 70% rămâne neatribuit (sursa: Loamly.ai, februarie 2026), ceea ce ar însemna, pentru august, circa 3 milioane de sesiuni AI și o pondere estimată de 7,6% din traficul Search, față de 4,29% în prima ediție.
Este o estimare, nu o măsurătoare directă.
Cifre cheie, pe scurt
- Piața pierde trafic mai lent: −7,1%, față de −10,7% în iulie.
- Paid și Social au revenit pe creștere, după o perioadă de scădere ușoară.
- AI-ul și-a triplat ritmul, de la +47,6% la +154,4%, rămânând sub 1% din traficul total.
- Veniturile din SEO au trecut de la stagnare la creștere, deși traficul organic continuă să scadă puternic.
- Volumul și valoarea nu se mai suprapun. Un canal poate pierde vizite și câștiga bani în același timp – sau invers.
Pentru companii, concluzia practică ține de instrumentarul de raportare: câtă vreme cele două curbe merg în direcții diferite, un singur indicator de volum nu mai poate descrie performanța unui cana
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
trafic.dwf.ro este gratuit, nu necesită înregistrare și se actualizează lunar. Cifrele prezentate sunt aferente lunii august.
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
-
Actualitateacum 2 zileDe la tabu la normalitate de ce wellnessul intim face parte din îngrijirea personală
-
Uncategorizedacum 3 zileService aparate Karcher: când merită reparația, nu înlocuirea
-
Uncategorizedacum 19 oreDyson CameraJet™️, în centrul atenției la Atena, alături de inovațiile Dyson în tehnologie
-
Comunicateacum 12 oreDe la o premieră națională la un festival al incluziunii – o nouă ediție a spectacolului de operă și balet complet accesibilizat „Dansul pașilor de catifea”
-
Sanatateacum 12 oreCe înseamnă un iaurt „curat” pentru consumatorii de astăzi?
-
Anunturiacum 12 ore
Anunt Public pentru autorizația de construire nr. 31 din data de 24 august 2026
-
Socialacum 9 oreUnde nu a răsărit rapița? AEROCROP identifică zonele afectate cu ajutorul dronei
-
Politicaacum 5 oreAlianța îl întâmpină pe președintele Nicușor Dan la New York, înaintea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite





