Actualitate
Porțile de Fier III și noua bătălie pentru securitatea energetică a României
Energia este una dintre marile mize ale suveranității moderne. Țara care produce energie, o stochează, o transportă și o poate pune la dispoziția economiei sale la prețuri corecte are mai multă securitate, mai multă competitivitate și mai multă libertate. Este clar.
FOTO Arhivă
Din acest motiv, memorandumul semnat de România și Serbia pentru proiectul Porțile de Fier III trebuie semnalat.
Vorbim despre un proiect hidroenergetic cu acumulare prin pompaj, despre o investiție estimată la peste 2,6 miliarde de euro și despre o capacitate care poate transforma acest proiect în cea mai mare instalație de stocare a energiei din Europa.
Acesta este, din punctul meu de vedere, cuvântul-cheie: stocarea!
În România, am discutat mult, în ultimii ani, despre producția de energie. Dar viitorul energetic al Europei se va juca tot mai mult și în zona stocării. Energia produsă atunci când există surplus trebuie păstrată și folosită atunci când economia, companiile și cetățenii au nevoie de ea.
Astfel, centralele cu acumulare prin pompaj sunt foarte importante. De ce? Pentru că ele pot echilibra sistemul energetic, pot da stabilitate rețelei și pot ajuta la folosirea mai eficientă a energiei regenerabile.
Într-o Europă în care energia ieftină și sigură a devenit condiție pentru industrie, investiții și nivel de trai, asemenea proiecte au valoare strategică.
Premierul Ilie Bolojan are dreptate când spune că energia este astăzi o chestiune de securitate, competitivitate economică și nivel de trai.
Prețurile mari la energie lovesc direct companiile, reduc investițiile, slăbesc industria și ajung, până la urmă, în facturile plătite de cetățeni. O economie cu energie scumpă pierde teren. O economie cu energie sigură și competitivă câștigă investiții, locuri de muncă și mai ales încredere în sine!
Pentru România, Porțile de Fier III trebuie judecat în această logică. Avem o istorie comună cu Serbia la Porțile de Fier I și II. Avem Dunărea, o arteră economică și energetică europeană. Avem nevoie de cooperare regională serioasă, de proiecte mari și de o viziune care să lege securitatea energetică de dezvoltarea economică.
Cred că România și Serbia pot construi împreună un nou capitol energetic pe Dunăre. Acest lucru contează pentru ambele țări, dar și pentru întreaga regiune. Balcanii de Vest, Dunărea, Marea Neagră, Republica Moldova și Ucraina formează astăzi o hartă strategică în care energia, infrastructura și securitatea merg împreună. Cine înțelege această hartă va conta mai mult în Europa următorilor ani. Ilie Bolojan înțelege cu siguranță.
Există, firește, condiții care trebuie respectate. Proiectul trebuie analizat cu atenție, astfel încât să fie compatibil cu funcționarea Porților de Fier I și II, cu navigația pe Dunăre, cu proiectele de infrastructură precum FAST DANUBE II și cu protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria. Marile proiecte se fac cu ambiție, dar și cu rigoare, iar România trebuie să fie partener activ, lucid și exigent în această discuție.
Miza depășește însă relația bilaterală româno-sârbă, iar interesul american pentru proiect arată clar că energia din Balcani a devenit un subiect geopolitic major.
Într-o regiune în care investițiile chineze au crescut, iar influența rusă rămâne activă, cooperarea energetică europeană și euroatlantică are o valoare specială. România, așadar, trebuie să fie prezentă în această competiție, cu proiecte, cu parteneriate și cu o viziune regională.
De ani de zile spun că România are șansa de a deveni un pilon energetic al regiunii. Avem hidroenergie, avem nuclear, avem gaz, avem potențial regenerabil, avem poziție geografică și avem acces la bani europeni. Ceea ce ne trebuie este continuitate, decizie politică și capacitatea de a lega proiectele între ele.
Porțile de Fier III poate deveni una dintre piesele importante ale acestei arhitecturi, ca proiect lucrat serios, etapă cu etapă, cu beneficii reale pentru sistemul energetic, pentru economie și pentru cetățeni.
România trebuie să gândească energia, așa cum face guvernul condus de PNL, ca pe o politică de stat. O politică legată de industrie, de agricultură, de transporturi, de apărare, de securitate cibernetică, de infrastructură și de poziția noastră în Uniunea Europeană. Energia ieftină și sigură înseamnă fabrici care rămân deschise, investiții care vin, orașe care se dezvoltă și familii care trăiesc cu mai puțină presiune pe buget.
Dunărea poate redeveni una dintre marile axe de dezvoltare ale României. Prin energie, transport, porturi, comerț și cooperare regională. Giurgiulești, Constanța, Porțile de Fier, legătura cu Serbia și coridoarele spre Europa Centrală și Balcani trebuie privite împreună. Acolo, în aceste exemple, se vede România care își folosește geografia cu inteligență și cu ambiție!
Porțile de Fier III este, în acest sens, și un test de viziune. Arată capacitatea României de a gândi regional, de a lucra inteligent cu vecinii, de a lega securitatea de economie și de a transforma Dunărea într-un avantaj strategic major.
Energia este securitate. Energia este competitivitate. Energia este nivel de trai. Iar pentru România, marile proiecte energetice înseamnă mai multă forță în regiune și mai multă siguranță pentru cetățeni. Aceasta este politica PNL. Și o facem prin fapte.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-06-09T03:52:24.103Z”}},”last_changed”:”2026-07-16T18:28:51.361Z”,”page”:{„created_at”:”2025-01-30T08:29:14.723Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{„blog_page”:true},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:106,”last_published_at”:”2025-01-30T08:29:17.203Z”,”name”:”Content layout (article) – BLOG”,”published”:1,”s3_hash”:null,”slug”:null,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-08-07T14:53:02.463Z”,”version_id”:30},”path”:”/blogurile-adevarul/portile-de-fier-iii-si-noua-batalie-pentru-2543709.html”,”pathArray”:[„”,”blogurile-adevarul”,”portile-de-fier-iii-si-noua-batalie-pentru-2543709.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/portile-de-fier-iii-si-noua-batalie-pentru-2543709.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Nicușor Dan, de Ziua MAI: Lupta împotriva drogurilor și combaterea violenței, prioritățile pentru siguranța românilor
Președintele Nicușor Dan a transmis joi, 16 iulie, un mesaj cu ocazia Zilei Ministerului Afacerilor Interne, instituție care aniversează 164 de ani de existență și activitate. Șeful statului a vorbit despre rolul, meritele și obligațiile MAI.
Președintele a vorbit și despre obligațiile MAI. FOTO Administrația Prezidențială
„MAI are un rol major pentru protejarea și securitatea cetățenilor noștri și a României. Încrederea oamenilor că sunt în siguranță, că trăiesc într-o societate în care legile sunt aplicate și respectate se construiește inclusiv prin contribuția tuturor structurilor subordonate MAI – Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și toate celelalte unități din componența ministerului. Transmit întreaga apreciere profesioniștilor din Ministerul Afacerilor Interne și instituțiile din subordinea sa și încurajez stabilirea unor standarde înalte de performanță, pentru a răspunde cu rapiditate și eficiență la provocările de securitate tot mai complexe”, se arată în mesajul transmis de șeful statului.
Președintele a subliniat că efortul de adaptare și dezvoltare instituțională a Ministerului Afacerilor Interne „trebuie să continue, având în centru nevoile și așteptările cetățeanului”.
Președintele a felicitat toate structurile MAI. FOTO FB MAI
„Doar astfel vom reuși să creștem încrederea cetățenilor în instituții și să consolidăm un parteneriat solid și reciproc benefic între stat și cetățean. Într-un context în care pericolele și formele de infracționalitate și criminalitate se multiplică și se diversifică, inclusiv la nivel global, românii vor să vadă rezultate și să știe că personalul Ministerului Afacerilor Interne lucrează în permanență în slujba siguranței lor”, a transmis Nicușor Dan.
„Avem obligația să contracarăm această amenințare cu potențial destabilizator mare”
Combaterea violenței domestice și a abuzurilor împotriva femeilor „trebuie să rămână printre liniile mari de acțiune, la fel și lupta împotriva consumului de droguri”, un flagel care are efecte dezastruoase asupra adolescenților și tinerilor din România, a mai spus președintele
„Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri reprezintă o prioritate la nivel mondial, pentru că avem obligația să contracarăm această amenințare cu potențial destabilizator mare, având în vedere asocierea sa cu violența, corupția, infiltrarea în economia legală și interconexiunile la nivel internațional. De aceea, împreună – stat, instituții, societate și cetățeni – trebuie să colaborăm mai bine și să facem mai mult pentru binele nostru comun și pentru siguranța cetățenilor noștri. Este esențial ca educația și prevenția să fie direcții prioritare de efort la nivel național și fiecare dintre noi poate și trebuie să participe la realizarea acestor obiective de interes comun”, a transmis șeful statului.
Una dintre reușitele majore ale MAI este contribuția esențială la aderarea României la spațiul Schengen
Potrivit președintelui, „una dintre reușitele majore” ale MAI din ultimii ani este contribuția esențială la aderarea României la spațiul Schengen”.
„Dobândirea acestui statut, care generează avantaje importante țării noastre și cetățenilor, a necesitat progrese semnificative în combaterea migrației ilegale și a traficului de persoane. Ministerul Afacerilor Interne a făcut dovada îndeplinirii cu succes a acestor exigențe, precum și a celorlalte condiționări, în contextul în care asigurarea securității frontierei estice a NATO și a Uniunii Europene este o misiune dificilă și complexă.
Sărbătoarea de astăzi este, așadar, un bun moment pentru a felicita personalul Ministerului Afacerilor Interne – activ, în rezervă și în retragere – pentru dedicare și pentru sacrificiile asumate în cadrul misiunilor avute”, a încheiat Nicușor Dan.
Actualitate
Anchetă la Cluj: o clinică din Turcia a chemat pacienții la hotel cu radiografiile dentare. „Nu știm dacă sunt medici”
Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj a sesizat autoritățile după ce o clinică din Turcia a promovat un eveniment într-un hotel din Cluj-Napoca, unde participanții sunt îndemnați să se prezinte cu radiografiile dentare. În timp ce reprezentanții Colegiului invocă riscul desfășurării unor consultații în afara unui cabinet autorizat, organizatorii afirmă că nu vor avea loc examinări sau tratamente.
Consulație medic stomatolog Foto: Shutertsock
Sesizarea a fost făcută după ce clinica a promovat pe rețelele sociale un eveniment organizat la Cluj-Napoca, iar participanții au fost îndemnați să se prezinte cu radiografiile dentare.
În urma informațiilor apărute, Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj a notificat autoritățile. „Am sesizat Direcția de Sănătate Publică, Poliția, pentru că avem nevoie de un cadru legal pentru a realiza o legitimare a persoanelor care ar veni. Noi nu știm dacă persoanele care vin sunt medici”, a declarat Bogdan Culic, președintele Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj, potrivit Digi 24.
Acesta susține că legislația prevede că actul medical stomatologic poate fi desfășurat doar în cabinete autorizate, care respectă condițiile impuse de lege.
„Considerăm că aceste întâlniri, atunci când depășesc simpla prezentare comercială și ajung să includă interpretarea radiografiilor, recomandări medicale sau propuneri de tratament, reprezintă o practică periculoasă pentru pacienți și o posibilă încălcare gravă a legislației privind exercitarea profesiei de medic stomatolog”, a mai precizat dr. Bogdan Culic.
Conducerea hotelului în care este programat evenimentul susține că a închiriat doar o sală de conferințe și că nu avea cunoștință despre posibilitatea desfășurării unor activități medicale. „Au cerut la noi închirierea unei săli micuțe de conferință. Ulterior, am primit o adresă de la Colegiul Medicilor și am primit și vizita unor inspectori de la DSP, care ne înștiințau că cei de la clinica din Turcia ar putea efectua niște manopere stomatologice, care ar fi ilegale”, a declarat Roxana Ghiran, directorul general al hotelului.
Reprezentanții clinicii din Turcia resping însă acuzațiile și susțin că întâlnirea nu presupune consultații, investigații sau tratamente medicale, ci este destinată exclusiv pacienților care au fost deja evaluați în trecut.
„Nu vor avea loc consultații stomatologice, examinări clinice, investigații, stabilirea de diagnostice, efectuarea de tratamente. Participanții care vor lua parte la întâlnire sunt persoane care au beneficiat anterior de evaluări și pentru care există deja planuri de tratament stabilite”, au transmis reprezentanții clinicii, într-un răspuns pentru Digi24.
Totodată, Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a confirmat că efectuează verificări în acest caz.
Colegiul Medicilor Stomatologi Cluj recomandă pacienților să verifice dacă persoanele care oferă consultații sunt medici stomatologi și dacă au drept de liberă practică sau aviz legal pentru a profesa în România.
De asemenea, instituția îi sfătuiește să nu accepte stabilirea unui diagnostic ori a unui plan de tratament într-un hotel, doar pe baza unei discuții sau a unei radiografii, ci să solicite întotdeauna o evaluare completă într-un cabinet stomatologic autorizat și să se informeze cu atenție cu privire la indicația terapeutică, alternativele de tratament, etapele intervenției, riscurile, posibilele complicații și monitorizarea postoperatorie.
Evenimentul este programat să aibă loc în acest weekend.
Actualitate
România, în scenariul Greciei? Datoria publică a României s-a dublat în șapte ani. Cum s-a ajuns aici și ce urmează
Datoria publică a României a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026 publicat de Comisia Europeană. Este un nivel de aproape dublu față de cel înregistrat în 2019, înaintea pandemiei, când datoria publică se situa la doar 35,2% din PIB. Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns în această situație, care sunt principalele riscuri și ce măsuri ar putea opri creșterea accelerată a datoriei publice.
Grafic privind veniturile fiscale, prezentat de Ilie Bolojan. FOTO: Inquam Photos
România intră într-o zonă de risc bugetar tot mai greu de gestionat. Datoria publică a ajuns la 61,6% din PIB în 2026 și va urca la 63,4% în 2027, potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat de Comisia Europeană. Saltul este unul spectaculos față de anul 2019, înainte de pandemia de coronavirus, când datoria publică reprezenta doar 35,2% din PIB.
Dacă tendința actuală nu va fi inversată, Comisia Europeană estimează că datoria României ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, cu mult peste pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La momentul crizei economice din 2015, atunci când a intrat parțial în incapacitate de plată, Grecia avea o datorie publică de aproximativ 177% din PIB.
Raportul avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit primar ridicat și al costurilor tot mai mari cu dobânzile. Numai în acest an, statul va plăti pentru serviciul datoriei aproximativ 60,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB, bani care ar fi putut finanța domenii precum sănătatea, educația sau apărarea.
În același timp, datoria externă totală a României a urcat la 230,91 miliarde de euro la 31 mai 2026, față de 228,46 miliarde de euro la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României. Din această sumă, administrația publică acumulase datorii externe de 128,21 miliarde de euro.
Cercul vicios al datoriei
Privită strict prin prisma cifrelor, România a intrat în perioada postcomunistă fără datorie publică. Această imagine este însă înșelătoare. Statul nu avea împrumuturi externe importante, dar venea după decenii în care investițiile fuseseră sacrificate pentru achitarea datoriei externe, iar economia era profund ineficientă și lipsită de infrastructura necesară dezvoltării.
„Eu aș prefera să vorbim, într-o primă etapă, despre cauze. Este important să înțelegem că România a plecat, practic, de la o datorie publică zero. Dacă ne uităm strict la datoria publică, aceasta era inexistentă în momentul căderii comunismului. Doar că era o iluzie, în sensul că nu aveam autostrăzi, industria era necompetitivă, energofagă și multe alte sectoare erau profund subdezvoltate”, a explicat Radu Nechita.
Economistul spune că împrumuturile nu trebuie privite automat ca un lucru negativ. În multe state dezvoltate, datoria publică a fost folosită pentru investiții care au generat ulterior creștere economică și venituri suplimentare la buget. Problema apare atunci când banii împrumutați sunt direcționați către cheltuieli curente sau măsuri cu miză electorală.
„Datoria publică, în sine, nu este întotdeauna un lucru rău. Depinde pentru ce este folosită. Dacă ar fi fost utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii, fără să așteptăm exclusiv investițiile private, ar fi putut conecta economia românească la piețele internaționale, ne-ar fi permis să vindem produse cu valoare adăugată mai mare și să creștem productivitatea. Dacă însă datoria este folosită pentru cumpărarea voturilor, atunci ajungem exact în situația în care ne aflăm astăzi”, a subliniat economistul.
Dincolo de valoarea datoriei în sine, Radu Nechita avertizează că atâta vreme cât statul înregistrează anual deficite importante, fiecare împrumut nou este folosit, în mare parte, pentru a acoperi împrumuturile vechi și costurile lor de finanțare.
„Pericolul unei datorii publice ridicate și aflate în continuă creștere este că ea trebuie rambursată. Nu plătim doar principalul, ci și dobânzile. În plus, datoria trebuie permanent rostogolită, pentru că statul român cheltuiește structural mai mult decât încasează. Aici este cauza profundă a problemei. Dacă nu reformăm acest stat obez, care se extinde peste tot și încearcă să controleze orice domeniu, vom rămâne permanent într-un cerc vicios în care cheltuielile depășesc veniturile, iar fiecare deficit generează o nouă datorie publică”, a explicat Radu Nechita.
Zeci de miliarde de lei merg anual doar pe dobânzi
Profesorul spune că ar fi greșit ca responsabilitatea să fie pusă exclusiv în seama unui guvern sau a unui partid. În opinia sa, datoria publică este rezultatul unei politici practicate de toate formațiunile care au ajuns la putere în ultimele decenii.
România se află într-o zonă de ,,Ice Age” economic
„Cauza datoriei publice este succesiunea deficitelor bugetare acumulate de toate guvernele și, de fapt, de toate parlamentele din ultimele decenii. Putere și opoziție au participat la aceeași competiție a promisiunilor populiste, alimentând iluzia că statul poate oferi lucruri gratuite. În realitate, de fiecare dată când un politician vorbește despre gratuități, contribuie la acumularea deficitului și, implicit, a datoriei publice”, a subliniat economistul.
Creșterea datoriei publice are un efect direct asupra bugetului de stat. Cu cât împrumuturile sunt mai mari, cu atât cresc și sumele plătite anual pentru dobânzi, bani care nu mai pot fi folosiți pentru investiții sau servicii publice.
„Trebuie să plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai pot merge către spitale, școli, infrastructură sau apărare. Poate că oamenii ar prefera servicii medicale mai bune, drumuri mai bune, un sistem de educație performant sau o armată mai puternică, în loc să plătim dobânzi investitorilor care finanțează această datorie”, a explicat Radu Nechita.
Deși datoria și deficitul sunt prezentate aproape întotdeauna ca procent din PIB, profesorul consideră că acest indicator poate crea o imagine incompletă asupra situației reale. Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm strict la încasările prognozate pentru acest an, deficitul bugetar este de peste 20%, iar costurile cu dobânzile de aproximativ 10%.
„Vedem acum că aceste costuri de finanțare au ajuns la aproximativ 3% din PIB. Eu aș prefera însă să nu folosim procentul din PIB ca principal reper. În viața de zi cu zi nu ne raportăm bugetul familiei la PIB, ci la veniturile pe care le avem. Deficitul ar trebui analizat în raport cu încasările bugetare. Dacă facem acest calcul, vedem că statul cheltuiește cu aproximativ 20-25% mai mult decât încasează. Practic, este o entitate care cade permanent în gol. Problema nu este doar că se află în cădere, ci momentul în care se va lovi de pământ”, a subliniat economistul.
Un stat care consumă aproape tot ce încasează
Profesorul spune că structura actuală a bugetului lasă prea puțin spațiu pentru investiții. O mare parte din venituri este direcționată către cheltuieli permanente, în timp ce statul continuă să fie prezent în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient.
„În momentul în care aproximativ 80% din veniturile statului merg către salarii și pensii, înseamnă că statul funcționează în primul rând pentru propria întreținere. Investițiile devin secundare. În plus, statul continuă să activeze în domenii în care sectorul privat ar putea funcționa mai eficient. Dacă există producători privați de energie, statul nu are de ce să fie producător de energie. Dacă există operatori privați de transport feroviar, nu este obligatoriu ca statul să domine acest sector. Dacă există televiziuni private, nu este nevoie ca statul să concureze cu ele. În multe domenii, statul produce ineficiență și distorsionează piața”, a subliniat economistul.
„Nivelul ideal al datoriei publice este zero”
Întrebat care ar fi nivelul optim al datoriei publice, profesorul oferă un răspuns categoric, dar admite că există situații excepționale în care împrumuturile pot fi justificate.
„Din punctul meu de vedere, nivelul ideal al datoriei publice este zero. Datoria înseamnă transferarea costurilor către generațiile viitoare. Ea poate fi justificată doar în situații excepționale: războaie, catastrofe naturale sau investiții majore în apărare, care nu pot fi finanțate din bugetul curent. Dacă investești acum în apărare pentru a preveni un război, este rezonabil ca aceste costuri să fie suportate pe termen lung. O altă situație în care aș accepta o datorie publică este reforma sistemului de pensii. Actualul Pilon I funcționează ca o schemă în care pensiile actuale sunt plătite din contribuțiile celor care lucrează astăzi. Ar trebui făcută trecerea către un sistem bazat predominant pe economisire individuală, prin Pilonul II. Evident, nu poți abandona actualii pensionari, iar costul acestei tranziții ar putea fi finanțat temporar prin datorie publică”, a subliniat Radu Nechita.
Europa în timp de economie de război. Din nou
În final, economistul consideră că limitele fiscale stabilite prin Tratatul de la Maastricht au avut logică economică atunci când au fost introduse, însă contextul de după pandemie este diferit. Specialistul este de părere că explozia cheltuielilor publice din ultimii ani a schimbat fundamental dinamica finanțelor publice, iar România resimte acum costurile acelor decizii.
„În realitate, nivelul optim al datoriei depinde de situația fiecărei țări. Eu spun că idealul este zero, chiar dacă în practică acest obiectiv este imposibil de atins imediat. Pragurile europene de 60% din PIB pentru datorie și 3% pentru deficit au avut o justificare economică atunci când au fost stabilite, însă contextul s-a schimbat. Până la pandemie, economia românească reușea să crească suficient de repede încât ponderea datoriei să rămână relativ stabilă. După aceea însă, statul a cheltuit masiv. Politicile adoptate în pandemie au fost, în multe cazuri, neinspirate din punct de vedere economic și, uneori, nici măcar justificate medical. A fost o succesiune de erori politice, amplificate de iluzia că economia poate funcționa aproape integral de acasă. Realitatea este că agricultura, turismul și multe alte sectoare nu pot funcționa în acest mod. Rezultatul a fost un dezastru economic finanțat aproape exclusiv prin împrumuturi”, a explicat Radu Nechita.
-
Breakingacum 3 zileLiderul interlop Costi Litrașu, arestat după ce a sfărâmat fălcile unui bărbat, într-un local de lux de lângă București
-
Breakingacum 3 zileDupă avertismentul lui Donald Trump, Statele Unite au lansat noi atacuri împotriva Iranului pentru a treia noapte consecutiv
-
Actualitateacum 3 zile
Topul celor mai slabe licee din București în 2026. Unde s-a intrat cu medii mici anul trecut
-
Actualitateacum 3 zile
Satul de la Dunăre care a cucerit mii de cehi. „Vin de la o mie de kilometri, dar pentru ei este ca o întoarcere acasă”
-
Actualitateacum 2 zile
Nicușor Dan participă, la Kiev, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est
-
Actualitateacum 2 zile
„Trist și revoltător!” Fântâna Maria Tănase din Sectorul 4, vandalizată chiar înainte de redeschidere. Băluță: „Vor plăti fiecare șurub distrus”
-
Actualitateacum 2 zile
Mesajul viral al unui tânăr care vrea să renunțe la Norvegia pentru Iași
-
Actualitateacum 2 zile
Blocaj la Ministerul Sănătății. Medicii de familie cer explicații pentru întârzierile din PNRR





