Laurențiu Păștinaru, vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, a declarat, la cea de-a treia ediție a conferinței Gândul Euro Industry, că instituția pe care o conduce contribuie la dezvoltarea economică prin emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte din infrastructură, agricultură și energie. Acesta a evidențiat necesitatea reducerii birocrației și a prezentat demersurile pentru deblocarea unor acte de reglementare aferente proiectelor majore, inclusiv autostrada Sibiu–Pitești.

Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate are un rol important în dezvoltarea proiectelor economice din România, prin reglementarea activităților cu impact asupra mediului, a exprimat Laurențiu Păștinaru. Totodată el a prezentat exemple de investiții pentru care instituția a emis acorduri de mediu.

Astfel, în domeniul infrastructurii rutiere, acesta a menționat proiecte de autostrăzi și drumuri expres, inclusiv tronsoane din A7, drumul expres Craiova–Târgu Jiu și proiectul Suceava–Siret.

Reprezentantul ANMAP a evidențiat, de asemenea, investiții din sectorul agricol, de la ferme zootehnice și ferme de găini ouătoare până la exploatații agricole de mari dimensiuni. În sectorul energetic, a oferit exemplul unui parc eolian cu 80 de turbine, cu o capacitate de producție estimată la aproximativ 576 MW, potrivit declarației sale.

Aceste exemple ilustrează diversitatea proiectelor pentru care reglementarea de mediu reprezintă o etapă importantă în procesul de dezvoltare și implementare a investițiilor.

Reducerea birocrației, o condiție pentru accelerarea investițiilor

Vicepreședintele ANMAP a subliniat că autoritățile de mediu trebuie să colaboreze cu oamenii de afaceri și antreprenorii, dar  și cu celelalte instituții implicate în proiecte, în linie cu obiectivul european de consolidare a competitivității economice.

În opinia sa, dialogul dintre instituții, specialiști și companii poate contribui la identificarea soluțiilor necesare pentru accelerarea investițiilor, fără a pierde din vedere cerințele de protecție a mediului.

Unul dintre obiectivele menționate a fost reducerea birocrației în procesul de obținere a actelor de reglementare, astfel încât proiectele să poată avansa într-un ritm mai eficient.

„Suntem îndrumați de Uniunea Europeană pentru a scăpa de birocrația pe care trebuie să o eliminăm de zi cu zi”, a declarat acesta.

Autostrada Sibiu–Pitești, printre proiectele pentru care se caută soluții

Ca exemplu concret al colaborării instituționale, Laurențiu Păștinaru a menționat o întâlnire desfășurată în ziua conferinței, la care au participat reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, ministrul Natalia Intotero și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit declarației sale, discuțiile au vizat deblocarea unor acte de reglementare necesare proiectelor de infrastructură majoră, inclusiv autostrada Sibiu–Pitești.

Demersul evidențiază rolul coordonării dintre autoritățile de mediu și instituțiile responsabile de implementarea investițiilor publice, în condițiile în care obținerea documentațiilor necesare reprezintă una dintre etapele procesului de realizare a proiectelor.

„Agenția lucrează efectiv pentru bunăstarea României și pentru o economie cât mai bună”, a afirmat Laurențiu Păștinaru.

Conferința Euro Industry Summit 2026 – ediția a III-a a avut loc marți, 27 octombrie, la Athénée Palace Bucharest, sala Regina Maria și a fost susținută de partenerii Electrica, Banca Transilvania, Electromontaj, RetuRO, Philip Morris, PPC, Transgaz, Transelectrica, Proger Global Network, Erbașu, Elektra Invest, Romgaz, Concelex, Alive Capital, AVIMI, Agro Chirnogi, ANIOEST, Nuclearelectrica, Intercereal, Waldevar, Tecnic, ALRO.

Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European (EPPO) cu un bilanț marcat de nemulțumiri și scuze privind finanțarea instituției, obstacolele birocratice și lipsa de cooperare a unor oficiali europeni cu procurorii. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA reclamă că instituția pe care a condus-o nu a primit resursele solicitate, iar unele persoane influente de la Bruxelles nu se prezintă atunci când sunt chemate să dea declarații în cadrul anchetelor.

La finalul mandatului său, care se încheie la 31 octombrie 2026, Laura Codruța Kovesi descrie o instituție confruntată cu dificultăți financiare și administrative, în ciuda obiectivului ambițios de a combate fraudele care afectează bugetul Uniunii Europene.

În interviul publicat miercuri de POLITICO, Kovesi afirmă că ultimii șapte ani au reprezentat cea mai dificilă perioadă profesională din cariera sa. Ea susține că independența și credibilitatea Parchetului European riscă să fie afectate de deciziile politice și administrative luate la nivelul UE.

Kovesi reclamă că Parchetul European nu a primit suficienți bani

Una dintre principalele nemulțumiri exprimate de fosta șefă a DNA privește bugetul instituției. Potrivit acesteia, Parchetul European ar trebui să dispună de 230 de procurori europeni delegați, însă finanțarea disponibilă acoperă numai 180 de posturi.

Situația ar fi problematică și în ceea ce privește serviciile de securitate, pentru care instituția dispune, conform declarațiilor sale, de fonduri suficiente pentru acoperirea unei treimi din costuri.

Kovesi critică și modul în care Comisia Europeană a tratat necesarul financiar pentru activitatea EPPO în Ungaria. Potrivit declarațiilor sale, executivul european a propus numai jumătate din bugetul solicitat de instituție.

Nici situația din Polonia nu este prezentată într-o lumină favorabilă. Deși s-a convenit asupra necesității a 24 de procurori europeni delegați, în momentul interviului existau doar 15, ceea ce, în opinia lui Kovesi, afectează capacitatea instituției de a răspunde așteptărilor.

Fosta șefă a DNA identifică trei mari probleme care amenință funcționarea Parchetului European: subfinanțarea, întârzierile în modificarea cadrului legislativ și complicarea procedurilor birocratice.

Ea se declară nemulțumită și de faptul că la Bruxelles sunt discutate noi mecanisme administrative și registre electronice, în timp ce necesitățile operaționale ale procurorilor rămân insuficient finanțate.

Acuzații la adresa unor oficiali europeni: nu se prezintă când sunt chemați de procurori

O altă problemă semnalată de Laura Codruța Kovesi privește atitudinea unor persoane influente din instituțiile europene față de anchetele penale.

Fosta șefă a DNA susține că, spre deosebire de experiența sa din România și din alte state membre, la Bruxelles există situații în care persoanele chemate să dea declarații nu se prezintă în fața procurorilor.

Potrivit acesteia, unii politicieni și oficiali europeni se comportă ca și cum ar fi deasupra legii, iar refuzul de a coopera poate întârzia finalizarea investigațiilor.

Kovesi afirmă că aceste dificultăți devin deosebit de importante atunci când anchetele vizează politicieni cunoscuți sau persoane cu resurse financiare considerabile și conexiuni în mediul politic.

Ea reclamă inclusiv conflicte de competență între Parchetul European și autoritățile naționale, explicând că unele investigații pot fi afectate atunci când autoritățile unui stat deschid un dosar cu același obiect și contestă competența EPPO.

Întrebată de POLITICO dacă declarațiile sale au legătură cu ancheta cunoscută sub numele de „Pfizergate”, privind achizițiile de vaccinuri anti-COVID-19, Kovesi a refuzat să comenteze investigații concrete.

De asemenea, aceasta nu a nominalizat oficialii care ar fi refuzat să se prezinte la audieri.

Avertisment privind viitorul Parchetului European

În interviu, Laura Codruța Kovesi avertizează că instituția ar putea fi slăbită treptat tocmai pentru că investighează fraude și cazuri sensibile din punct de vedere politic.

Ea susține că unii politicieni sprijină independența justiției numai până în momentul în care anchetele ajung în apropierea lor sau a persoanelor din cercul lor de influență.

Kovesi a invocat și tensiunile din Grecia, pe fondul anchetelor privind fraudele cu subvenții agricole europene, drept exemplu al dificultăților întâmpinate de procurorii europeni în relația cu autoritățile naționale.

Fosta șefă a DNA insistă că activitatea procurorilor nu poate fi suspendată în funcție de calendarele electorale ale statelor membre și respinge acuzațiile potrivit cărora anchetele EPPO ar urmări obiective politice.

Un bilanț cu probleme, dar și cu rezultate recunoscute de Comisia Europeană

Deși interviul acordat POLITICO este dominat de avertismente și nemulțumiri, Kovesi consideră că instituția a devenit mai eficientă în identificarea fraudelor și protejarea fondurilor europene.

De altfel, prima evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în septembrie 2026, a apreciat pozitiv activitatea Parchetului European, consemnând creșterea numărului de anchete active de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025.

Raportul a semnalat însă și probleme în aplicarea regulamentului instituției, în cooperarea cu autoritățile naționale și în alocarea resurselor.

Astfel, bilanțul prezentat de Kovesi scoate în evidență contrastul dintre extinderea activității EPPO și dificultățile pe care aceasta susține că le-a întâmpinat în relația cu instituțiile europene și guvernele naționale.

Întrebată ce ar schimba dacă ar putea relua cei șapte ani de mandat, Kovesi a răspuns că ar proceda la fel, sugerând că schimbarea ar trebui să vină mai degrabă din partea celorlalți actori instituționali.

La 1 noiembrie, conducerea Parchetului European urmează să fie preluată de procurorul german Andrés Ritter, care va avea de gestionat problemele de finanțare, cooperare și independență semnalate de predecesoarea sa.

Europarlamentarul Rareș Bogdan s-a confesat, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache de marți, în legătură cu planurile sale de viitor. Astfel, liberalul a mărturisit că nu are ambiții politice de top, cum ar fi șefia partidului sau chiar postul de premier. Visul său este să devină miliardar, dar și să lupte să aducă business în România, grație contactelor și activității de lobby de la Parlamentul European. Emisiunea poate fi urmărită integral aici.

Vis de miliardar

Politicianul a precizat că, personal, nu are ambiția de a deveni președintele PNL dacă Ilie Bolojan va fi înlocuit de la cârma partidului, așa cum se preconizează. Și nici nu țintește funcția de premier. În schimb, are ambiția de a-și consolida averea personală.

• Vreau să devin miliardar, vreau să fiu multimilionar. Nu vreau să devin prim-ministru. Eu vreau să fac business, vreau politică, reprezentare și să aduc business în România. Sunt numai milionar, nu multimilionar. Nu vreau să fiu președinte de partid, a declarat Rareș Bogdan în studioul Gândul.

„Pot să aduc miliarde”

Concret, liberalul ar prefera să se dedice unei munci de lobby în beneficiul economiei țării, punând în valoare expertiza acumulată la Parlamentul European.

„Stau în politică, fac treabă grozavă la Parlamentul European. Reprezint România, aduc lucruri grozave pentru că mă pricep la asta. Voi face asta în continuare, dar nu intru în Executiv, sunt alții mai buni decât mine. Sprijin orice prim-ministru, orice ministru al Economiei. Le aduc miliarde, am capacitatea asta. Aduc business pentru România, bani care să curgă în România”.

Business pentru statul român

„Nu vreau business cu statul, vreau să aduc business către statul român. Am adus companii care au primit zid. Deci vă spun o chestiune, vreau să fiu lobbist pentru țara mea. Să aduc locuri de muncă, să arăt că se trăiește mai bine. Să se trăiască în câțiva ani mai bine în România decât în sudul Spaniei, decât în sudul Italiei, decât în Grecia, decât în nordul Germaniei”.

„În fiecare zi explic cât e de grozavă România”

Chestionar de moderatorul emisiunii cum s-ar putea concretiza planurile sale, europarlamentarul a explicat că ar avea nevoie de parteneri care înțeleg rolul capitalului în creșterea economiei.

Eu zic că dacă am un guvern și parteneri normali la cap care să înțeleagă rolul business-ului în dezvoltarea țării și rolul capitalului românesc, pot. Altfel nu. Dar eu tot încerc. Vă spun ceva, în fiecare zi explic cât e de grozavă România. Sau colegilor mei din Parlamentul European, sau companiilor mari, da domne, hai și bagă bani, sunt siguri banii, nimeni nu-ți dă în cap. E o piață emergentă.