Actualitate
Regele Mihai I de România, 102 ani de la naștere. O viață în vâltoarea istoriei. „A fost un rege al răbdării“ FOTO VIDEO
În
ziua de 25 octombrie, România își cinstește ultimul monarh, pe
Regele Mihai, considerat un simbol al curajului politic, care ar fi
putut așeza țara pe alt făgaș.
Regele Mihai, un simbol al istoriei României FOTO arhiva Adevărul
România
celebrează la 25 octombrie nașterea ultimului său rege, Mihai I de
România (25 octombrie 1921-5 decembrie 2017), monarhul îndepărtat
de comuniști. Cu o viață dramatică, marcată de controversatul
său tată, Regele Carol al II-lea, și schimbată de Al Doilea
Război Mondial urmat de instaurarea comunismului, Regele Mihai avea
să îndure și o umilință pe care diriguitorii vremii au
regretat-o apoi.
În
aprilie 1990, după Revoluția însângerată din Decembrie 1989,
perechea regală Mihai și Ana de Bourbon-Parma a încercat să
revină în România pentru a petrece Paștile. Autoritățile au
împiedicat deplasarea, care a fost făcută totuși în decembrie
1990, de Crăciun. Regimul lui Ion Iliescu l-a întors însă din
drum pe fostul rege, care mergea să se reculeagă la mormintele
familiei regale de la Curtea de Argeș. Luat de pe șoseaua
București-Pitești, Mihai I de România, a fost îmbarcat într-o
cursă aeriană de pe Aeroportul Otopeni și trimis înapoi în
Elveția, unde își avea reședința. Abia în aprilie 1992, tot de
Paști, familia Regelui Mihai a reușit să vină în România, ca
oaspete de seamă, la invitația Arhiepiscopului Pimen al Sucevei și
Rădăuților.
La
21 februarie 1997,
după aproape jumătate de secol, Regelui Mihai I i-a fost redată
cetăţenia română.
Monarhul a păstrat tot timpul România în suflet. „Români, nu
v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima!“, le-a spus
el românilor când a avut prima ocazie să li se adreseze direct.
În
ultimii ani de viață, când familia regală și-a recăpătat din
proprietăți, Regele Mihai a putut să trăiască acolo unde și-a
dorit: în România.
Imaginea 1/22:
Regina Ana si Regele Mihai ok GettyImages 105216903 jpg
„Am
comparat strângerea mâinii regelui Mihai cu strângerea unei cruci
a neamului românesc”
Consilier al Casei Majestății Sale
Custodele Coroanei, reputat istoric și critic de artă, Adrian
Buga a vorbit, pentru „Adevărul”, despre importanța
Regelui Mihai pentru România.
„Regele Mihai a fost legat de poporul
român prin naștere și prin destinul său. I s-a sădit, încă de
mic, o credință nestrămutată în viitorul nostru, iar implicarea
Sa în diferite evenimente istorice s-a dovedit plină de curaj și
devotament pentru România, deși planurile Marilor Puteri cu țările
din Europa de Est erau stabilite deja. Locul Regelui Mihai în
istoria românilor este dat de dragostea și iubirea poporului român.
Portretul uman, deplin creștin, al regelui este împletit cu imagini
de cumpănă, situații dure, aspre și brutale prin care a trecut
țara”, consideră Adrian Buga.
Deși
a îndurat nenumărate nedreptăți, fiind exilat și ținut departe
de poporul său, Regele Mihai nu și-a schimbat părerea despre țara
sa spunând cuvinte memorabile: „Cea mai frumoasă Coroană Regală
este încrederea și dragostea românilor.”
Istoricul Adrian Buga a fost decorat de Regele Mihai FOTO arhiva personală
Dar memoria românilor față
de Regele Mihai a fost tot timpul diferită, dacă ne raportăm
la informațiile primite în perioada comunistă sau la cele date de
bunici sau rude care au trăit în perioada monarhiei.
„Pentru
unii, Regele Mihai era răul cel mai mare și elevii trebuiau să
rupă fiecare filă cu fotografia lui din cărțile lor de școală,
iar pentru alții monarhia dată de regii și regine era stabilitatea
societății noastre, iar portretul Regelui Mihai era pus lângă
icoana din casă. Până la urmă viața Sa demnă și cinstită s-a
văzut prin faptele Sale, chiar dacă a trecut mult timp până la
întoarcerea Sa în țară, iar cel mai mare semn de iubire s-a văzut
când românii, mulți dintre ei influențați de poveștile
comuniste, l-au condus pe rege pe ultimul Său drum”,
precizează Adrian Buga.
Apreciatul istoric l-a
cunoscut personal pe Regele Mihai, primind în 2009 Medalia Regele
Mihai I pentru Loialitate. ”Regele Mihai este prezent constant
în gândurile mele, iar cele mai vii amintiri sunt din cele mai
simple: căldura glasului, gesturile line, ca ale unui călugăr,
mersul, statura și cel mai important, modul în care te simțeai
când regele îți întindea mâna Sa. Tot timpul am comparat
strângerea mâinii regelui Mihai cu strângerea unei cruci a
neamului românesc, iar atingerea mâinii Suveranului mi-a permis să
intru într-un contact aproape mistic cu strămoșii mei și cu
istoria vie a noastră”, mai spune Adrian Buga.
Lucru
mai puțin știut de publicul larg, implicarea
Majestății Sale și a Familiei Regale în aderarea României în
NATO și în UE a
fost una foarte importantă.
„Regele Mihai, cel care s-a întâlnit
cu Truman, cu Churchill, cu Marshall, cel care i-a întors spatele
lui Hitler și nu i-a fost frică de Vîșinski, a înțeles cât de
importantă este aderarea țării la NATO, regele fiind mai în
vârstă chiar și decât Alianța, iar intuiția Sa o putem simți
în prezent prin lipsa tancurilor sovietice în țară. Cu un
conflict deschis și foarte aproape de granițele României, putem
reformula întrebarea: ce făcea România dacă nu era inclusă în
NATO? Țării noastre îi lipsește foarte mult monarhia și valorile
ei: credința în Dumnezeu, munca, viziunea și iubirea”,
a declarat Adrian Buga pentru ”Adevărul”.
ÎPS Calinic: „Avea un dar de a citi oamenii”
Arhepiscop al Argeșului
și Muscelului, Înalt Prea Sfințitul Valinic Calinic a avut o relație specială cu Regele
Mihai. De altfel, arhiepiscopul Calinic este cel care a avut ideea
construirii Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale, în urma unei
întâlniri cu fostul suveran român, care a agreat ca la Curtea de
Argeș să fie Necropola Regală.
ÎPS Calinic și Regele Mihai FOTO arhiva personală
„Regele Mihai avea
un dar de a citi oamenii imediat când erau în văzduhul
prezenței lui și îi intuia perfect. Noi
ne-am înțeles de la prima întâlnire, de
la suflet la suflet. Regele Mihai a avut o soartă
aparte, ajungând Rege la doar 5 ani și
câteva luni, în
sânul unei Regențe,
din care făcea
parte și Patriarhul Miron al României.
Regele Mihai I, a avut și bucuria
grijei mamei sale, numita Regina- Mamă!
Din 1940, când avea deja 19 ani, dimpreună
cu Mama sa, Regina Elena, a menținut
regalitatea românească până
în anul 1947, când
Regele Mihai I a trebuit să semneze
Documentul de abdicare, sub amenințări!
Exilul său de zeci de ani, și
așteptarea însănătoșirii
democrației din România
a durat multa vreme, plecând către
Domnul Dumnezeu, ca un Rege al Răbdării!”,
este de părere ÎPS Calinic.
Viață
zbuciumată în vâltoarea istoriei
Pe
25 octombrie 1921, la Sinaia (Prahova) se năștea Regele Mihai. În
biografia autorizată intitulată „Regina-mamă Elena a României“,
publicată de Editura Humanitas în Colecţia Casa Regală, Arthur
Gould Lee, bun prieten cu Familia Regală, a descris în detaliu
perioada dificilă în care s-a născut Regele Mihai. Viitoarea
regină-mamă Elena l-a născut pe Regele Mihai la șapte luni și
jumătate după oficierea căsătoriei cu Principele Carol al II-lea.
Însă naşterea s-a declanşat înainte de termen, fiind una cu
complicaţii, mama și copilul supraviețuind cu greu. Cel care le-a
salvat viața a fost dr. Louros, medicul familiei regale grecești a
Elenei. Moștenitorul tronului s-a născut la Foişor, o vilă de pe
domeniul Peleş din Sinaia. A primit numele Mihai în onoarea lui
Mihai Viteazul, considerat de monarhi cel mai mare erou din istoria
României.
În
urma decesului bunicului său Ferdinand I, la
20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României la vârsta de 5 ani
şi 9 luni, în condiţiile în care prinţul Carol al II-lea
renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele
demnităţii regale au fost asumate între 1927-1930 de o Regenţă.
La 6 iunie 1930, principele Carol al II-lea a revenit în ţară.
Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi,
în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub
regenţă.
Evenimentele
din vara anului 1940 – notele ultimative ale URSS din 26 şi 28
iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, protestele
de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor
politici şi a armatei, instaurarea unui regim autoritar de către
generalul Ion Antonescu – l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe
la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În aceeaşi zi,
principele moştenitor Mihai, în vârstă de 19 ani, a depus, în
Sala Tronului, jurământul ca
rege. Tânărul Mihai este și cel care a avut curajul să îl
aresteze pe mareșalul Ion Antonescu și să decidă întoarcerea
armelor împotriva Germaniei hitleriste, într-o perioadă extrem de
delicată.
Prin
decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi
membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română. S-a
stins din viață pe 5 decembrie 2017, la București, împăcat că
și-a redobândit oficial calitatea de român – pe care n-o
pierduse, altfel, niciodată.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 2 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 2 zileAdâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
-
Actualitateacum 2 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Lifeacum 2 zileAvantajele utilizării aparatelor de încălzit moderne pentru familiile cu copii
-
Comunicateacum o ziComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Lifeacum 2 zilePerformanță sub presiune: de ce industria se bazează pe țevi din oțel fără sudură pentru fluide critice?
-
Comunicateacum 2 zileJTI România, Top Employer pentru al 13-lea an consecutiv
-
Comunicateacum 2 zileParadoxul 2026: anul în care banii ținuți cash pierd sigur, iar imobiliarele și refinanțarea devin decizii de protecție a capitalului




