Actualitate
Regele Mihai I de România, 102 ani de la naștere. O viață în vâltoarea istoriei. „A fost un rege al răbdării“ FOTO VIDEO
În
ziua de 25 octombrie, România își cinstește ultimul monarh, pe
Regele Mihai, considerat un simbol al curajului politic, care ar fi
putut așeza țara pe alt făgaș.
Regele Mihai, un simbol al istoriei României FOTO arhiva Adevărul
România
celebrează la 25 octombrie nașterea ultimului său rege, Mihai I de
România (25 octombrie 1921-5 decembrie 2017), monarhul îndepărtat
de comuniști. Cu o viață dramatică, marcată de controversatul
său tată, Regele Carol al II-lea, și schimbată de Al Doilea
Război Mondial urmat de instaurarea comunismului, Regele Mihai avea
să îndure și o umilință pe care diriguitorii vremii au
regretat-o apoi.
În
aprilie 1990, după Revoluția însângerată din Decembrie 1989,
perechea regală Mihai și Ana de Bourbon-Parma a încercat să
revină în România pentru a petrece Paștile. Autoritățile au
împiedicat deplasarea, care a fost făcută totuși în decembrie
1990, de Crăciun. Regimul lui Ion Iliescu l-a întors însă din
drum pe fostul rege, care mergea să se reculeagă la mormintele
familiei regale de la Curtea de Argeș. Luat de pe șoseaua
București-Pitești, Mihai I de România, a fost îmbarcat într-o
cursă aeriană de pe Aeroportul Otopeni și trimis înapoi în
Elveția, unde își avea reședința. Abia în aprilie 1992, tot de
Paști, familia Regelui Mihai a reușit să vină în România, ca
oaspete de seamă, la invitația Arhiepiscopului Pimen al Sucevei și
Rădăuților.
La
21 februarie 1997,
după aproape jumătate de secol, Regelui Mihai I i-a fost redată
cetăţenia română.
Monarhul a păstrat tot timpul România în suflet. „Români, nu
v-am uitat niciodată şi vă iubesc din toată inima!“, le-a spus
el românilor când a avut prima ocazie să li se adreseze direct.
În
ultimii ani de viață, când familia regală și-a recăpătat din
proprietăți, Regele Mihai a putut să trăiască acolo unde și-a
dorit: în România.
Imaginea 1/22:
Regina Ana si Regele Mihai ok GettyImages 105216903 jpg
„Am
comparat strângerea mâinii regelui Mihai cu strângerea unei cruci
a neamului românesc”
Consilier al Casei Majestății Sale
Custodele Coroanei, reputat istoric și critic de artă, Adrian
Buga a vorbit, pentru „Adevărul”, despre importanța
Regelui Mihai pentru România.
„Regele Mihai a fost legat de poporul
român prin naștere și prin destinul său. I s-a sădit, încă de
mic, o credință nestrămutată în viitorul nostru, iar implicarea
Sa în diferite evenimente istorice s-a dovedit plină de curaj și
devotament pentru România, deși planurile Marilor Puteri cu țările
din Europa de Est erau stabilite deja. Locul Regelui Mihai în
istoria românilor este dat de dragostea și iubirea poporului român.
Portretul uman, deplin creștin, al regelui este împletit cu imagini
de cumpănă, situații dure, aspre și brutale prin care a trecut
țara”, consideră Adrian Buga.
Deși
a îndurat nenumărate nedreptăți, fiind exilat și ținut departe
de poporul său, Regele Mihai nu și-a schimbat părerea despre țara
sa spunând cuvinte memorabile: „Cea mai frumoasă Coroană Regală
este încrederea și dragostea românilor.”
Istoricul Adrian Buga a fost decorat de Regele Mihai FOTO arhiva personală
Dar memoria românilor față
de Regele Mihai a fost tot timpul diferită, dacă ne raportăm
la informațiile primite în perioada comunistă sau la cele date de
bunici sau rude care au trăit în perioada monarhiei.
„Pentru
unii, Regele Mihai era răul cel mai mare și elevii trebuiau să
rupă fiecare filă cu fotografia lui din cărțile lor de școală,
iar pentru alții monarhia dată de regii și regine era stabilitatea
societății noastre, iar portretul Regelui Mihai era pus lângă
icoana din casă. Până la urmă viața Sa demnă și cinstită s-a
văzut prin faptele Sale, chiar dacă a trecut mult timp până la
întoarcerea Sa în țară, iar cel mai mare semn de iubire s-a văzut
când românii, mulți dintre ei influențați de poveștile
comuniste, l-au condus pe rege pe ultimul Său drum”,
precizează Adrian Buga.
Apreciatul istoric l-a
cunoscut personal pe Regele Mihai, primind în 2009 Medalia Regele
Mihai I pentru Loialitate. ”Regele Mihai este prezent constant
în gândurile mele, iar cele mai vii amintiri sunt din cele mai
simple: căldura glasului, gesturile line, ca ale unui călugăr,
mersul, statura și cel mai important, modul în care te simțeai
când regele îți întindea mâna Sa. Tot timpul am comparat
strângerea mâinii regelui Mihai cu strângerea unei cruci a
neamului românesc, iar atingerea mâinii Suveranului mi-a permis să
intru într-un contact aproape mistic cu strămoșii mei și cu
istoria vie a noastră”, mai spune Adrian Buga.
Lucru
mai puțin știut de publicul larg, implicarea
Majestății Sale și a Familiei Regale în aderarea României în
NATO și în UE a
fost una foarte importantă.
„Regele Mihai, cel care s-a întâlnit
cu Truman, cu Churchill, cu Marshall, cel care i-a întors spatele
lui Hitler și nu i-a fost frică de Vîșinski, a înțeles cât de
importantă este aderarea țării la NATO, regele fiind mai în
vârstă chiar și decât Alianța, iar intuiția Sa o putem simți
în prezent prin lipsa tancurilor sovietice în țară. Cu un
conflict deschis și foarte aproape de granițele României, putem
reformula întrebarea: ce făcea România dacă nu era inclusă în
NATO? Țării noastre îi lipsește foarte mult monarhia și valorile
ei: credința în Dumnezeu, munca, viziunea și iubirea”,
a declarat Adrian Buga pentru ”Adevărul”.
ÎPS Calinic: „Avea un dar de a citi oamenii”
Arhepiscop al Argeșului
și Muscelului, Înalt Prea Sfințitul Valinic Calinic a avut o relație specială cu Regele
Mihai. De altfel, arhiepiscopul Calinic este cel care a avut ideea
construirii Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale, în urma unei
întâlniri cu fostul suveran român, care a agreat ca la Curtea de
Argeș să fie Necropola Regală.
ÎPS Calinic și Regele Mihai FOTO arhiva personală
„Regele Mihai avea
un dar de a citi oamenii imediat când erau în văzduhul
prezenței lui și îi intuia perfect. Noi
ne-am înțeles de la prima întâlnire, de
la suflet la suflet. Regele Mihai a avut o soartă
aparte, ajungând Rege la doar 5 ani și
câteva luni, în
sânul unei Regențe,
din care făcea
parte și Patriarhul Miron al României.
Regele Mihai I, a avut și bucuria
grijei mamei sale, numita Regina- Mamă!
Din 1940, când avea deja 19 ani, dimpreună
cu Mama sa, Regina Elena, a menținut
regalitatea românească până
în anul 1947, când
Regele Mihai I a trebuit să semneze
Documentul de abdicare, sub amenințări!
Exilul său de zeci de ani, și
așteptarea însănătoșirii
democrației din România
a durat multa vreme, plecând către
Domnul Dumnezeu, ca un Rege al Răbdării!”,
este de părere ÎPS Calinic.
Viață
zbuciumată în vâltoarea istoriei
Pe
25 octombrie 1921, la Sinaia (Prahova) se năștea Regele Mihai. În
biografia autorizată intitulată „Regina-mamă Elena a României“,
publicată de Editura Humanitas în Colecţia Casa Regală, Arthur
Gould Lee, bun prieten cu Familia Regală, a descris în detaliu
perioada dificilă în care s-a născut Regele Mihai. Viitoarea
regină-mamă Elena l-a născut pe Regele Mihai la șapte luni și
jumătate după oficierea căsătoriei cu Principele Carol al II-lea.
Însă naşterea s-a declanşat înainte de termen, fiind una cu
complicaţii, mama și copilul supraviețuind cu greu. Cel care le-a
salvat viața a fost dr. Louros, medicul familiei regale grecești a
Elenei. Moștenitorul tronului s-a născut la Foişor, o vilă de pe
domeniul Peleş din Sinaia. A primit numele Mihai în onoarea lui
Mihai Viteazul, considerat de monarhi cel mai mare erou din istoria
României.
În
urma decesului bunicului său Ferdinand I, la
20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României la vârsta de 5 ani
şi 9 luni, în condiţiile în care prinţul Carol al II-lea
renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele
demnităţii regale au fost asumate între 1927-1930 de o Regenţă.
La 6 iunie 1930, principele Carol al II-lea a revenit în ţară.
Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi,
în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub
regenţă.
Evenimentele
din vara anului 1940 – notele ultimative ale URSS din 26 şi 28
iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, protestele
de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor
politici şi a armatei, instaurarea unui regim autoritar de către
generalul Ion Antonescu – l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe
la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În aceeaşi zi,
principele moştenitor Mihai, în vârstă de 19 ani, a depus, în
Sala Tronului, jurământul ca
rege. Tânărul Mihai este și cel care a avut curajul să îl
aresteze pe mareșalul Ion Antonescu și să decidă întoarcerea
armelor împotriva Germaniei hitleriste, într-o perioadă extrem de
delicată.
Prin
decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi
membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română. S-a
stins din viață pe 5 decembrie 2017, la București, împăcat că
și-a redobândit oficial calitatea de român – pe care n-o
pierduse, altfel, niciodată.
Actualitate
Un brașovean a dat în judecată PNL, USR și UDMR și cere dizolvarea celor trei partide. Cine este bărbatul care a intervenit și în procesele lui Traian Băsescu
Un bărbat din Brașov
a deschis trei procese la Tribunalul București prin care cere dizolvarea PNL,
USR și UDMR, susţinând că cele trei partide au încălcat drepturile
pensionarilor.
Eugen Nicodim Lupea cere dizolvarea PNL, USR şi UDMR. FOTO: Ziarul de Iaşi
Un demers mai puțin
obișnuit a ajuns pe masa judecătorilor de la Tribunalul București. Eugen
Nicodim Lupea, un pensionar din Brașov cunoscut pentru numeroasele acțiuni pe
care le-a deschis de-a lungul timpului în instanță, a chemat în judecată,
separat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea
Democrată Maghiară din România, solicitând dizolvarea fiecărei formațiuni
politice.
Cele trei acțiuni au
fost depuse luna trecută și au un conținut aproape identic, diferența fiind doar
numele partidului vizat. În cererile adresate instanței, reclamantul susține că
PNL, USR și UDMR au promovat măsuri care au dus la suspendarea indexării
pensiilor și consideră că acest lucru reprezintă o încălcare a principiilor constituționale
și a drepturilor pensionarilor, notează ziaruldeiasi.
În deschiderea
fiecărei acțiuni, Eugen Nicodim Lupea se prezintă într-un mod atipic,
descriindu-se drept: „(…) cetățean
român și cetățean al Uniunii Europene, CONTRIBUABIL EUROPEAN, (…) PLĂTITOR DE
TAXE ŞI IMPOZITE secundă de secundă, minut de minut timp de 365 de zile, an de
an, la Bugetul Public al României UE etc.”
După această
prezentare, reclamantul solicită instanței să constate că activitatea fiecărui
partid a încălcat în mod repetat ordinea constituțională, să analizeze dacă
sunt îndeplinite condițiile legale pentru dizolvarea formațiunii și să oblige
partidul la plata cheltuielilor de judecată și a unor daune în valoare de
10.000 de lei.
„1. Constatarea faptului că activitățile şi acţiunile
politice promovate de pârât (PNL, USR, UDMR – n.r.) au încălcat în mod repetat
principiile fundamentale ale ordinii constituționale;
Constatarea încălcării drepturilor fundamentale ale
pensionarilor prin susținerea şi promovarea actelor normative care au suspendat
aplicarea mecanismului legal de indexare a pensiilor;
Analizarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege
pentru dizolvarea partidului;
Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată şi
la daunele conexe în valoare de 10.000 de lei până în prezent”, a cerut Eugen Nicodim Lupea.
Motivul invocat
În motivarea
acțiunilor, brașoveanul arată că este beneficiar al sistemului public de pensii
și spune că a fost afectat direct de suspendarea indexării pensiilor. astfel
că, în opinia sa, formațiunile politice trebuie să supiorte consecinţele legale
pentru această măsură.
Când și cu cât ar putea crește pensiile. Variantele care pot fi aplicate
Reclamantul susține
că un stat social are obligația de a proteja persoanele aflate într-o situație
de vulnerabilitate economică, iar suspendarea repetată a indexării pensiilor
contravine acestui principiu.
Totodată, el
consideră că folosirea ordonanțelor de urgență pentru amânarea aplicării unei
legi adoptate de Parlament afectează separația puterilor în stat și securitatea
raporturilor juridice.
„Caracterul social al statului presupune obligația
pozitivă a autorităților de a proteja persoanele aflate într-o situaţie de
vulnerabilitate economică. Suspendarea repetată a indexării pensiilor este, în
opinia reclamantului, incompatibilă cu această obligație constituțională.
Totodată, utilizarea repetată a ordonanțelor de urgență pentru suspendarea
efectelor unei legi adoptate de Parlament afectează principiul separației
puterilor în stat şi securitatea raporturilor juridice”, a scris acesta în documentele înaintate instanţei.
„Atunci când un partid politic ajunge la exercitarea
puterii executive şi promovează în mod repetat măsuri care golesc de conținut
drepturi recunoscute prin lege, problema nu mai este exclusiv una de
oportunitate politică, ci poate deveni o problemă de conformitate
constituțională. (…) Reclamantul solicită instanței să verifice dacă sunt
întrunite condițiile prevăzute de legislația privind partidele politice pentru
aplicarea sancțiunii dizolvării, având în vedere caracterul repetitiv al
măsurilor contestate, efectele produse asupra unui număr foarte mare de
cetățeni şi pretinsa afectare a principiilor fundamentale consacrate de
Constituția României”, a
completat el.
Cine este Eugen
Nicodim Lupea
Numele lui Eugen
Nicodim Lupea nu apare pentru prima dată pe portalul instanțelor de judecată.
De-a lungul ultimilor ani, brașoveanul a deschis sau a intervenit în numeroase
dosare, multe dintre ele având ca obiect acte administrative, litigii cu
instituții publice sau cauze cu puternică miză politică.
Printre cele mai
cunoscute demersuri ale sale se numără intervențiile în toate procesele
intentate de fostul președinte Traian Băsescu, după ce Înalta Curte de Casație
și Justiție a stabilit definitiv că acesta a colaborat cu fosta Securitate.
Băsescu a contestat ulterior mai multe măsuri privind recuperarea unor
prejudicii de către stat, iar Lupea a solicitat să intervină în toate aceste
dosare.
La începutul acestui
an, brașoveanul a formulat și două acțiuni prin care a cerut suspendarea
Hotărârii Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care au fost
anulate alegerile prezidențiale, precum și suspendarea actelor administrative
prin care Marian Enache și Doina Livia Stanciu au fost numiți judecători ai
Curții Constituționale. În aceste dosare a chemat în judecată Curtea
Constituțională, Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul și
Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit datelor
disponibile pe portalul instanțelor, până în prezent niciuna dintre acțiunile
formulate de Eugen Nicodim Lupea nu s-a încheiat cu o soluție favorabilă
reclamantului.
Actualitate
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți pe corp: gadgetul care promite răcorire direct pe piele în zilele de caniculă
În fața valurilor de caniculă tot mai frecvente și a verilor care depășesc constant pragurile obișnuite de confort termic, producătorii de tehnologie mizează pe o soluție neobișnuită și tot mai populară: „aer condiționat” purtat la gât, un dispozitiv care promite răcorire directă pe corp.
Aparatul de aer condiționat pe care îl porți la gât foto: SONY
Printre cele mai cunoscute astfel de dispozitive se numără un model lansat recent de Sony pe piețele internaționale, prezentat ca un „aer condiționat personal” purtat sub haine. Spre deosebire de ventilatoarele de tip colier, aparatul nu produce flux de aer, ci folosește o placă metalică aflată în contact cu pielea, în zona cefei, pentru a induce o senzație rapidă de răcorire, potrivit Forbes.
„Pentru 2026, Sony a revizuit designul tip bandă de gât și a folosit algoritmi noi care ar putea obține o temperatură cu două grade mai mică decât predecesorul său”, susține publicația citată.
Tehnologia din spate este efectul Peltier, un principiu termoelectric utilizat de mult timp în industrie, care permite transferul de căldură fără compresor sau agenți frigorifici. Astfel, dispozitivul acționează local, asupra zonei de contact cu pielea, reducând senzația de disconfort termic în zona gâtului și a spatelui superior.
Producătorii susțin că noua generație vine cu îmbunătățiri importante, inclusiv o eficiență de răcire mai ridicată, o suprafață de contact extinsă și senzori care ajustează automat intensitatea în funcție de temperatură și umiditate. În plus, unele modele pot funcționa și ca sisteme de încălzire în sezonul rece.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că astfel de dispozitive nu răcesc aerul din jur, ci doar corpul utilizatorului, fiind utile mai ales în deplasări, la birou sau în spații fără climatizare adecvată.
Actualitate
Danny Glover, starul din „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de Alzheimer: „Pot trăi cu asta”
Actorul american Danny Glover, cunoscut pentru rolul său din seria de filme „Arma mortală”, a dezvăluit că suferă de boala Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă incurabilă cu care se confruntă de mai mulți ani.
Danny Glover și Mel Gibson. FOTO: Getty Images
Într-un interviu acordat postului NBC, actorul în vârstă de 80 de ani a vorbit deschis despre diagnosticul său și despre modul în care boala îi afectează viața de zi cu zi.
„Pot trăi cu asta, într-o anumită măsură”, a spus Danny Glover. „Sunt sigur că, pe măsură ce va avansa, lucrurile vor fi diferite și se vor schimba.”
Actorul a explicat că boala i-a afectat vorbirea și i-a încetinit mișcările, însă a subliniat că beneficiază de sprijinul familiei sale.
„Ei sunt alături de mine”, a declarat acesta.
Danny Glover a devenit celebru la nivel mondial datorită rolului detectivului Roger Murtaugh din cele patru filme ale francizei „Arma mortală”, în care a jucat alături de Mel Gibson. De-a lungul carierei sale, a apărut și în producții apreciate precum „The Color Purple”, „Mandela”, „Witness” și „Familia Tenenbaum”.
Pe lângă activitatea din cinematografie, Glover a avut numeroase apariții și în televiziune, în seriale precum „Fallen Angels” și „Hearts and Minds”.
În 2022, actorul a fost recompensat cu un Oscar de onoare pentru întreaga sa carieră și pentru activitatea sa umanitară.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență și afectează progresiv memoria, gândirea și comportamentul. Afecțiunea apare, de regulă, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și, în prezent, nu există un tratament care să o vindece. Potrivit specialiștilor, persoanele diagnosticate trăiesc, în medie, între patru și opt ani după stabilirea diagnosticului, deși există și cazuri în care supraviețuirea este semnificativ mai îndelungată.
-
Breakingacum 3 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 3 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Breakingacum 19 oreCiprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”
-
Breakingacum 2 zileAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Breakingacum 14 oreBacalaureat 2026. Elevii susțin astăzi proba la alegere a profilului
-
Actualitateacum 2 zile
„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic
-
Actualitateacum 3 zile
Patru cuburi de gheață, vândute cu cinci dolari, oferta virală a unui supermarket: „Nu sunt cuburi obișnuite. Sunt înghețate!”