Actualitate

Don Juanii ecranului românesc. Actori celebri, adorați și doriți de toate femeile. Cine este liderul incontestabil al farmecului VIDEO

Publicat

acum 2 ani

decembrie 30, 2023

Nationalul

Don Juanii ecranului românesc. Actori celebri, adorați și doriți de toate femeile. Cine este liderul incontestabil al farmecului VIDEO

Mari actori, nume uriașe ale cinematografiei românești, au făcut furori în tinerețe. Don Juani veritabili, cu o lume la picioare, ei erau doriți și îndrăgiți de toate femeile. Au iubit și au fost iubiți, dar au trăit și drame.

Florin Piersic, cel mai longeviv june-prim SURSA arhivă

Au înșelat și au fost înșelați, poveștile lor de iubire
din viețile personale putând fi, la rândul lor, scene de film. „Adevărul“ face o trecere în revistă a câtorva dintre cei mai adulați actori români ai tuturor timpurilor.

Florin Piersic, „un diavol frumos”

Născut pe 27 februarie 1936, Florin Piersic a frânt
inimile multor doamne și domnișoare. A fost un mare cuceritor și, pe lângă cele trei
căsătorii, a mai avut aventuri care ajungeau la urechile publicului. Presa vremii nu avea apetență pentru viața personală a
vedetelor, dar folclorul opiniei publice era mereu actualizat. Piersic a fost numit de una dintre partenerele lui „un diavol frumos”.

Prima lui soție a fost Tatiana Iekel, prin anii ’60, cu care
a avut un fiu, Florin Jr. În 1974, Tatiana Iekel a divorțat și a mărturisit că
motivul despărțirii a fost faptul că Florin s-a îndrăgostit de toate
partenerele cu care a jucat.

Otilia Barbath a fost o altă mare iubire a actorului,
care însă l-a părăsit atunci când l-a prins că a înșelat-o cu o studentă de la Teatru, o superbă tânără pe nume Gabriela Vlad, emigrată între timp în Israel, cu care Piersic a ținut legătura peste ani.

Piersic a fost căsătorit apoi cu Anna Szeles, cu care a avut un
alt fiu, Daniel. În 1985 însă ea a obținut divorțul și s-a mutat în Ungaria cu
fiul lor.

A treia soție a fost Ana Török, o clujeancă fără nicio
legătură cu scena, ea fiind merceolog. S-au căsătorit în 1993, după o relație
de șapte ani. „Îmi plac unguroaicele, asta e“, a recunoscut mereu Piersic.

A mai fost celebră relația lui Florin Piersic cu Angela Similea,
considerată atunci o „relație interzisă”, deoarece amândoi erau căsătoriți.

Florin Piersic și Angela Similea SURSA arhivă

S-a mai vorbit și despre o relație dintre el și partenera
sa de platou, Marga Barbu, soția scriitorului Eugen Barbu.

Pe 26 ianuarie 2011, cinematograful „Republica” din
Cluj-Napoca a fost redenumit în Cinematograful „Florin Piersic”.

A jucat în peste 60 de filme, iar printre rolurile sale
celebre s-au numărat haiducul Anghel Șaptecai, haiducul Grigore Pintea și
Mărgelatu.

Iurie Darie, „cel dintâi june-prim”

Iurie Darie s-a născut pe 14 martie 1929, în județul Soroca din Basarabia. Marele actor a fost apreciat de o mulțime de femei de-a lungul
vieții sale. El însă a ales-o pe fosta sa colegă de liceu, actrița Consuela
Roșu.

„A fost cel dintâi june-prim al cinematografiei româneşti, înalt, tras ca
prin inel, cu părul ondulat, negru ca abanosul, cu zâmbet răvăşitor, ochi vioi
şi inflexiuni ale vocii menite să ademenească orice femeie care i-ar fi ieşit
în cale”, era descris actorul în tinerețe.

Iurie Darie a fost actor celebru îndrăgit de femei SURSA arhivă

Mariajul cu Iurie Darie cu Consuela a avut ca rod un fiu – de altfel, unicul copil al actorului, regizorul Alexandru (Ducu) Darie. Soția lui însă a murit din motive necunoscute. Ceea ce
este ciudat însă este faptul că ultima dorință a Consuelei Darie a fost ca Iurie Darie să se
căsătorească cu actrița Anca Pandrea.

La început, actorul nu considera că va
mai putea iubi pe altcineva, însă treptat s-a apropiat tot mai mult de actrița
care i-a devenit, ulterior, parteneră de viață. Deși nu s-a căsătorit niciodată
cu ea, au avut o relație de peste 20 de ani, Anca fiind și ea fostă colegă de
liceu cu cei doi. În cele peste două decenii, cât au format cel mai fericit
cuplu, au ajuns numai în faţa preotului care i-a cununat, dar niciodată în faţa
ofiţerului stării civile, deşi au avut cel puţin trei tentative în acest sens.

Iurie Darie s-a stins din viață pe data de 9 noiembrie
2012, la vârsta de 83 de ani, din cauza unui accident vascular cerebral.

Iurie Darie s-a iubit cu Anca Pandrea peste 20 de ani SURSA arhivă

După moartea tatălui, Ducu Darie a susținut că nu are nevoie de
averea lăsată în urmă de acest, și că ar prefera ca toți banii să ajungă la
Anca Pandrea, cea care i-a fost alături actorului până în ultimul moment. Din
păcate, Ducu nu a mai reușit să ajungă în instanță și să-i cedeze femeii
drepturile promise, deoarece s-a stins din viață la doar 60 de ani din cauza
cirozei. După moartea lui Ducu, toată averea a ajuns la Serghei Darie, nepotul
lui Iurie Darie (fiul lui Ducu).

De-a lungul timpului, Iurie Darie a jucat pe scena mai multor teatre,
printre care și Teatrul de Comedie din București, Radu Beligan fiind cel care
i-a oferit nenumărate roluri. Cel mai cunoscut rol al său a fost cel din seria BD – Brigada Diverse, unde a jucat alături de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani,
Dem Rădulescu și Puiu Călinescu. Actorul a apărut și în emisiuni pentru copii,
în care le-a arătat tuturor tehnicile sale de desen, telespectatorii fiind
uimiți de abilitatea sa de a desena cu două mâini.

A jucat în proape 60 de filme, printre care „Brigada
Diverse în alertă!“ (1971), „B.D. la munte și la mare“ (1971), „Ciprian Porumbescu“ (1973), „Frații Jderi“ (1974), „Mușchetarul român“ (1975), „Frați de cruce“ (1975).

Ion Dichiseanu, iubit și rănit în orgoliu de iubirea vieții lui

Ion Dichiseanu a fost mereu un bărbat chipeș și
inteligent, așa că nu e de mirare că multe femei îl admirau. În trecut, el s-a
iubit cu celebra Sara Montiel, vedetă a anilor ’60. Marele actor și-a scris
memoriile și a vorbit despre relația cu Sara, pe care a întâlnit-o la
Festivalul de Film de la Beirut, în anii 1960. Actrița a venit și în România
pentru Ion Dichiseanu. Ea a cântat la Sala Palatului, apoi s-a reunit cu
iubitul ei. Atunci, celebra Sara Montiel a stat două luni și jumătate în
România. Cu toate acestea, relația celor doi nu a mers conform planului.

Ion Dichiseanu, dichisit ca întotdeauna SURSA arhivă

Orgoliul
lui masculin a fost rănit atunci când ea, care câștiga mult mai mult ca el, i-a
oferit bani să-și cumpere o mașină. Sara a plecat din România și nu s-a mai văzut
cu Dichiseanu. Ea a avut o relație cu Regele Spaniei. Sara și Ion
Dichiseanu s-au întâlnit după 30 de ani la emisiunea „Surprize, Surprize“ de la TVR1.

Actorul a murit pe 20 mai 2021, după patru luni petrecute
internat. El a fost infectat cu o bacterie care i-a afectat plămânul.

După despărțirea de actrița Sara Montiel, Ion Dichiseanu s-a
îndrăgostit de Simona Florescu, o tânără care în 1986, când s-au cunoscut, avea
doar 19 ani, în timp ce el avea 54 ani. Iubirea lor a durat mai bine de 20 de ani,
cei doi având împreună o fiică, Ioana.

Deși el a fost mult mai în vârstă decât ea, Simona a aflat
doar la ofițerul stării civile care este vârsta lui reală. Totuși, în 2008 cei
doi s-au separat, dar nu s-a recăsătorit niciunul.

Ion Dichiseanu a jucat în 60 de filme, printre care „Toate pânzele sus“ (1976), „Trandafirul
galben“ (1982), „Misterele Bucureștilor“ (1983) sau „Între chin și amin“ (2019).

Cristea Avram adevăratul crai al cinematografiei românești

Cristea Avram s-a născut pe 28 august 1931
și a murit în 1989, pe 10 ianuarie, la doar 58 de ani. Era un bărbat atrăgător, cu un aspect de James Bond, iar personalitatea sa întregea tabloul unui cuceritor de rang înalt.

Cristea Avram, iubire de film SURSA arhivă

Renumitul actor a avut o viață demnă de film. În 1969,
atunci când actrița Olga Tudorache avea 31 de ani și era foarte îndrăgită de public,
Cristea Avram a fost impresionat de talentul și de frumusețea sa. Nu doar atât,
dar s-a și îndrăgostit de ea, s-au căsătorit și au avut și un fiu, Alexandru. Toată
lumea îi considera cuplul perfect. Însă relația lor a ajuns la final în anul
1965. El a cunoscut-o atunci pe actrița Marina Vlady, o actriță franceză
foarte apreciată, de o frumusețe răpitoare. El a jucat alături de ea în ecranizarea romanului „Steaua
fără nume“ de Mihail Sebastian.

Atunci când l-a cunoscut pe Cristea Avram, Marina Vlady era
căsătorită cu aviatorul Jean-Claude Brouille. Căsnicia lor a durat din 1963
până în 1966. Actrița s-a îndrăgostit la prima vedere de Cristea Avram, care a
plecat cu ea la Paris la finalul anilor ’60. Povestea lor de dragoste însă a
mai durat doar o perioadă scurtă de timp. În final, Cristea Avram a fost
părăsit de Marina Vlady, dar a continuat să joace în filme în Franța, după care
s-a mutat în Italia.

După plecarea sa din România, actorul a jucat într-un
singur film alături de cea care îi devenise iubită, însă după aceea a jucat pe
platourile de filmare alături de celebra Catherine Deneuve.

După destrămarea căsniciei cu Cristea Avram, Olga
Tudorache nu s-a mai căsătorit niciodată. Actorul a fost răpus de
cancerul la plămâni în 1989, la Roma, după ce și-a pierdut părinții și fratele.

A jucat în 45 de filme, printre care „Darclée“ (1960), „Nu
vreau să mă însor“ (1961), „Steaua fără nume“ (1966).

Sergiu Nicolaescu, mereu îndrăgostit de femei tinere

Sergiu Nicolaescu s-a născut pe 13 aprilie 1930 la
Târgu-Jiu și a murit pe 3 ianuarie 2013, la 82 de ani.

Prezentabil, șarmant și inteligent, marele regizor nu a
trecut neobservat de femei. A avut o viaţă tumultoasă nu doar pe platourile de
filmare, ci şi în plan sentimental.

Segiu Nicolaescu prefera femeile mai tinere SURSA arhivă

Prima soție a lui Sergiu Nicolaescu s-a numit Mariana
Nicolaescu, însă mariajul lor a durat doar câteva luni. A doua soție a fost pictorița de costume Gabriela Nicolaescu, cu care a rămas zece ani. Sergiu a iubit cu patimă mai
multe femei, însă toate tinere. El a spus la un moment dat că nu ar putea avea
o relație cu o femeie de 40 de ani.

Așa se face că la 66 de ani, în 1996, a cunoscut-o pe
Dana, care avea cu 47 de ani mai puțin ca el. În 2005 s-au căsătorit, Dana devenind a treia lui soție.

Actor, regizor, producător, Sergiu Nicolaescu a murit pe 3 ianuarie 2013. Avea
82 de ani. Printre cele mai cunoscute filme regizate de el se numără „Dacii“
(1966), „Mihai Viteazul“ (1970), „Nea Mărin miliardar“ (1979), „Noi, cei din
linia întâi“ (1986), „Triunghiul morţii“ (1999). De asemenea „Pistruiatul“, „Un comisar acuză“ sau „Cu mâinile curate“ sunt titluri de film asociate cu numele marelui regoizor.

A fost de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor
român din toate timpurile, cu 54 filme, plus 27 coproducții și peste 1 miliard
de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130 milioane de
spectatori din România).

Adrian Pintea, profesorul care a stârnit multe pasiuni

Adrian Pintea era un bărbat frumos care hipnotiza femeile
cu ochii săi mari și pătrunzători. În plus, avea o voce puternică la care nicio
femeie nu rămânea nepăsătoare.

S-a născut pe 9 octombrie 1954 și a murit pe 8 iunie
2007, la dor 52 de ani.

Adrian Pintea SURSA arhivă

La începutul carierei sale, actorul a avut o poveste
plină de pasiune cu actrița Irina Petrescu, celebră la acea vreme. Ea avea 36
de ani, iar el – doar 23 ani.

După despărțirea de ea, actorul a avut o perioadă
zbuciumată. În viața lui a apărut o femeie care a renunțat la familia ei pentru
el. Silvia Mihaela era arhitect de profesie și i-a fost alături în momentele
grele. Cei doi s-au căsătorit în 1984.

Apoi, ca profesor, actorul a stârnit multe pasiuni
printre studente. Una dintre ele, Laura Jianu, s-a îndrăgostit nebunește de el
și a făcut eforturi susținute pentru a fi mai aproape de el. Însă iubirea lor
s-a încheiat brusc după ce Laura a absolvit facultatea, s-a căsătorit și a
plecat în Anglia. Însă relația cu soția lui era deja distrusă și nu s-a mai
reparat niciodată.

A treia lui mare iubire a fost Lavinia Tatomir, pe care a
întâlnit-o când el avea 43 de ani, iar ea – numai 16 ani. Lavinia era fiica medicului Teatrului Național din Craiova și era celebră pentru puterile sale energetice. Diferența de vârstă dintre cei doi era
de aproape 27 de ani. Cei doi s-au căsătorit pe 25 decembrie 2000, când ea era
proaspătă studentă la Medicină.

Adrian Pintea a încetat din viață pe 8 iunie 2007, la
Spitalul Clinic Fundeni, unde a fost internat în stare gravă.

A jucat în 25 de filme,
cel mai important rol fiind Iancu Jianu.

Comentarii Facebook

Articole pe aceiasi tema:actori adorați al celebri Cine de Don doriți ecranului este farmecului femeile incontestabil Juanii Liderul prima românesc Şi toate VIDEO

Urmatorul

Eugen Tomac speră că la următorul Consiliu JAI se va stabili data pentru intrarea terestră în Schengen

Nu ratati

Ucraina a ripostat cu zeci de lovituri celui mai mare atac aerian lansat de Rusia de la declanșarea invaziei VIDEO

Nationalul

Comenteaza si tu

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 30, 2026

1SEO

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
Creșterea confortului interior;
Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

acum 2 zile

ianuarie 29, 2026

1SEO

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare