Actualitate
12 ianuarie: 85 de ani de la moartea sopranei Haricleea Darclée. Preferata lui Puccini a sfârșit în sărăcie cruntă
Pe 12 ianuarie, în 1628, s-a născut scriitorul Charles Perrault, iar în 1866 a murit reprezentantul generației pașoptiste transilvănene Aron Pumnul. În 1939 s-a născut actrița Rodica Tapalagă și în același an a murit Hariclea Darclée, cea mai bună cântăreaţă de operă din lume vreme de 25 de ani.
1628: S-a născut scriitorul Charles Perrault
Scriitorul francez de proză Charles Perraul, poet, povestitor și membru al Academiei Franceze, s-a născut la 12 ianuarie 1628 la Paris și a murit la 16 mai 1703.
Puțină lume știe că autorul cunoscutelor povești pentru copii „Motanul încălțat”, „Scufița Roșie” și „Tom degețelul” a fost de profesie avocat.
1876: S-a născut scriitorul Jack London
Scriitorul englez Jack London, pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney, s-a născut la 12 ianuarie 1876, în California, SUA și a murit pe 22 noiembrie 1916, în Comitatul Sonoma, California.
Jack London. FOTO Wikipedia
Cunoscut mai ales pentru celebrul roman „Colţ alb”, Jack London a avut o viaţă plină de aventuri. A început să lucreze încă de la vârsta de zece ani când vindea ziare în stradă. A mai lucrat de asemenea, într-o fabrică de conserve şi a spălat geamuri.
La vârsta de 16 ani, London era un adevărat aventurier: s-a alăturat unor răufamaţi, devenind un pirat al stridiilor. Acesta fura de la fermele de stridii din golful San Francisco pentru a le vinde într-o piaţă din Oakland. Aventura a durat până când barca sa, Razzle-Dazzle, a fost avariată.
În 1893, viitorul scriitor a devenit marinar pe un vas de vânătoare de foci care ajunge până pe coastele Japoniei. În urma acestei experienţe va scrie prima lui povestire, „Taifun în largul coastei Japoniei”.
1866: A murit reprezentantul generației pașoptiste transilvănene Aron Pumnul
Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818, în satul Cuciulata, judeţul Braşov și a fost profesorul poetului Mihai Eminescu. Între 1836-1841 a urmat liceul din Blaj, unde i-a avut ca profesori pe George Bariţiu şi Simion Bărnuţiu.
Aron Pumnul. FOTO arhivă
Debutul în publicistică a avut loc în 1845 în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. Aron Pumnul a participat la evenimentele din timpul Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.
În anul 1850, a publicat la Cernăuţi, lucrarea de lingvistică „Convorbire între un tată şi-ntre fiul lui asupra limbei şi literelor româneşti”.
În anul 1866 Mihai Eminescu a scris poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”.
1920: S-a scufundat nava franceză de pasageri SS Afrique
Nava SS Afrique se află pe coasta franceză când a pierdut puterea motorului într-o furtună și s-a scufundat.
Dintre cei 609 pasageri și membri ai echipajului, doar 34 au supraviețuit.
Accidentul este considerat unul dintre cele mai mari dezastre din istoria transportului cu abur francez, potrivit Wikipedia
1976: A murit scriitoarea Agatha Christie
Scriitoarea britanică Agatha Christie, cunoscută pentru romanele polițiste, s-a născut la 15 septembrie 1890 la Torquay, în Anglia, și a murit la 12 ianuarie 1976 la reședința Winterbrook de lângă Wallingford, în Oxfordshire.
Agatha Christie. FOTO Wikipedia
A scris șase romane sub pseudonimul Mary Westmacott.
Agatha Christie a fost căsătorită de două ori: prima dată în anul 1914 cu colonelul Archibald Christie și în anul 1930 cu arheologul Max Mallowan.
În anul 1920 a apărut primul său roman polițist „The Mysterious Affair at Styles”, însă succesul a venit odată cu romanul „The Murder of Roger Ackroyd”.
1939: S-a născut Rodica Tapalagă
Rodica Tapalagă s-a născut la 12 ianuarie 1939, la Dorohoi, și a murit la 18 decembrie 2010, la București.
În anul 1959 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.
Pe scena Teatrului Național din Craiova a interpretat mai multe roluri precum: Eliza Doolittle din „Pygmalion”, Eleva din „Steaua fără nume”, Valia din „Poveste din Irkutsk” și Fata în albastru din „Celebrul 702”. Pe marele ecran a debutat în filmul „Alo?…Aţi greşit numărul!”.
Aceasta a fost distinsă cu premiul Asociaţiei Cineaştilor din România ACIN 1976 pentru rolul din „Tănase Scatiu” şi a primit, în anul 2001, premiul UNITER pentru întreaga activitate.
1939: A murit Hariclea Darclée
Cântăreață română de operă Hariclea Darclée, numită de-a lungul timpului, de presa naţională şi internaţională, „privighetoarea Carpaţilor”, „privighetoarea adorată”, „măiastra pasăre de basm”, „vocea începutului de secol”, „cea mai mare cântăreaţă a zilelor noastre”, iar Enciclopedia dello Spettacolo, „cea mai mare cântăreaţă a lumii timp de 25 de ani”, potrivit „Dicţionarului personalităţilor feminine din România’‘ (Editura Meronia, 2009), s-a născut la Brăila, la 10 iunie 1860, fiind fiica moşierului de origine greacă Ion Haricli şi a Mariei Aslan, nepoata domniţei Mavrocordat.
Hariclea Darclée. FOTO Wikipedia
A studiat pianul în particular şi a luat lecţii de canto la pensionul Lobkovitz din Viena cu profesoara Marchesi, la Bucureşti cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre şi la Paris cu E. Duvernois de la Conservator.
Debutul internaţional a avut loc pe scena Operei Mari din Paris, la 14 decembrie 1888, cu rolul Margareta din „Faust”, încredinţat de marele Charles Gounod. Vocea deosebită şi interpretarea sopranei românce i-au adus consacrarea artistică în întreaga lume. Succesul uriaş pe care l-a înregistrat la Paris i-a adus contractul unui turneu pe care l-a început în vara anului următor prin marile săli de operă ale Europei.
Activitatea desfăşurată în perioada 1893-1910 a făcut-o cunoscută în întreaga lume.
Românca a fost considerată vreme de 25 de ani cea mai bună cântăreaţă de operă din lume. Perioada sa de glorie a durat din 1893 până în 1910. A cântat pe cele mai celebre scene din Paris, Berlin, Florenţa, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York.
A urcat pe scenă la Teatrul Scala din Milano de 116 ori. Puccini i-a dedicat opera ”Tosca” şi i-a cerut să interpreteze rolul principal. Cântăreaţa Hariclea Darclee a pus o condiţie: a cerut ca partitura să fie completată cu o arie în plus, pentru soprană, „Vissi d’arte, vissi d’amore”. Românca a fost distribuită în spectacolul de premieră ce a avut loc la Teatro Constanzi din Roma la 14 ianuarie 1900, alături de tenorul Emilio de Marchi şi baritonul Eugenio Giraldoni, conform aceluiaşi volum amintit.
Repertoriul cântăreţei a cuprins peste 60 de titluri de opere ale unor celebri compozitori, între care: ”Romeo şi Julieta”, ”Norma”, ”Traviata”, ”Carmen”, ”Aida”, ”Wilhelm Tell”, ”Don Giovanni”, ”Manon”, ”Othello”, ”Tannhauser”, ”Tristan şi Isolda”, ”Boema”, ”Trubadurul”. Cântăreaţă de operă, lied, oratoriu, romanţă, artista a abordat şi lucrări inedite sau foarte rar cântate.
O primadonă a operei din vremurile acelea câştiga suficient încât să îşi poată asigura un trai îmbelşugat. Cheltuielile unei dive erau însă pe măsura statutului social spre care aspira: hoteluri de lux, apartamente confortabile, trăsură proprie, îmbrăcăminte şi nenumărate atenţii faţă de fani şi ziarişti.
Hariclea Darclée se confrunta în mod regulat cu lipsa de numerar, datorii şi poliţe neplătite, iar statutul de femeie măritată a obligat-o până la divorţul din 1897 să obţină de fiecare dată consimţământul soţului pentru tranzacţiile financiare. Darclée, chiar şi după desfacerea căsătoriei, obişnuia să-i dea socoteală soţului pentru fiecare bănuţ încasat şi cheltuit, intrând uneori şi în detalii intime pentru a-şi justifica costurile vieţii de fiecare zi.
A renunțat la scenă la vârsta de 58 de ani, în 1918. Pentru meritele sale deosebite şi pentru succesul internaţional, românca a fost premiată cu medalia „Bene merenti” acordata de regele Carol I.
Hariclea Darclée a revenit în România în septembrie 1936. Și-a dorit să înfiinţeze o şcoală românească de canto sau să obţină un post la conservator pentru a putea preda canto. Demersurile sale nu au avut succes, pentru că nu a primit nicun sprijin din partea statului român.
A murit în România, în 1939, atât de săracă încât cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Ambasada Italiei la Bucureşti.
1949: S-a născut scriitorul japonez Haruki Murakami
Haruki Murakami s-a născut la 12 ianuarie 1949. Foto: Arhivă
Haruki Murakami s-a născut la 12 ianuarie 1949 la Kyoto, în Japonia. În anul 1973 a absolvit cursurile Universității Waseda din Tokio.
A primit următoarele titluri și premii: „Premiul Franz Kafka pentru literatură”, „World Fantasy Award”, „Kafka pe malul mării” sau „Hans Christian Andersen Literature Award”.
Amintim câteva dintre operele sale traduse în română: „Pădurea norvegiană”, „Elefantul a dispărut”, „În noapte”, Dans Dans Dans”, „Kafka pe malul mării”, „Iubita mea, Sputnik”, „Bărbaţi fără femei”, „La sud de graniţă, la vest de soare”.
1959: S-a născut cântărețul Per Gessle
Per Gessle s-a născut la 12 ianuarie 1959, în Suedia. Gessle este un cântăreț de muzică pop, chitarist și compozitor suedez. Acesta a fost membru al trupei Roxette, iar acum este membru al formației Gyllene Tider.
În anul 1986 a fondat alături de Marie Fredriksson Roxette.
Până în luna februarie 2004, albumul „Mazarin” a obținut cinci discuri de platină în Suedia.
Până în anul 2008 a scos opt albume solo: „Per Gessle”, „Scener”, „Mazarin” și „Party Crasher”.
1990: Se reînfiinţează oficial Partidul Social-Democrat Român
La 12 ianuarie 1990 se reînființează oficial Partidul Social-Democrat Român, iar primul președinte al acestuia a fost Sergiu Cunescu (între 1990-1999). În anul 1893 s-a desfășurat la București Congresul de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR).
Între 7-9 mai s-a desfășurat la București Congresul general al Federației Partidelor Socialiste din România. Astfel, s-a format, prin unificarea acestora, un singur partid, Partidul Social-Democrat din România.
Formațiunea politică milita pentru votul universal, numirea guvernului de către Parlament și libertatea deplină a presei.
1990: Zi de doliu naţional în memoria eroilor Revoluției din decembrie 1989
12 ianuarie a fost zi de doliu național. Steagurile au fost arborate în bernă, s-au oficiat slujbe religioase în marile orașe ale țării și în sute de alte localități. Milioane de oameni au participat la mitingurile de doliu din toată țara.
La ora 12:00 s-au tras clopotele bisericilor din întreaga țară și au fost pornite sirenele fabricilor, în memoria martirilor Revoluției.
În aceeași zi, la București se desfășoară un miting în care se cere reintroducerea pedepsei capitale; cu acea ocazie eșuează încercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l înlătura pe Ion Iliescu de la putere
1993: S-a născut Zayn Malik, fost membru al trupei One Direction
Zayn Malik împlinește 31 de ani. Fostul membru al trupei One Direction (2010-2015) s-a născut pe 12 ianuarie 1993, iar în urmă cu câțiva ani a stârnit controverse după ce a declarat că nu se mai consideră musulman şi nu se mai poate identifica cu Islamul, religie în care a fost crescut.
Într-un interviu pentru ediţia britanică a revistei „Vogue“, celebrul cântăreţ şi compozitor, care a fost crescut de părinţi musulmani, a mărturisit că nu mai crede în mai multe dintre principiile Islamului.
2010: Cutremurul din Haiti a ucis între 220.000 și 300.000 de oameni
Cutremurul din Haiti cu magnitudinea de 7,0 pe scara Richter s-a produs la 12 ianuarie 2010. Epicentrul cutremurului fiind în imediata apropiere de capitala Port-au-Prince.
La 4 februarie 2010 numărul persoanelor care au murit
Numărul total de victime a fost estimat la 230.000 morți, 300.000 răniți și 1.000.000 de oameni rămași fără adăpost.
2020: Vulcanul Taal din Filipine a erupt și a ucis 39 de oameni
Vulcanul Taal din Batangas, Filipine, a început să erupă la 12 ianuarie 2020. Peste 376.000 de persoane au fost evacuate, iar 39 de persoane au murit.
Din anul 1572 a Taal a erupt de 33 de ori. În urma erupţiei din anul 1911, 1.500 de persoane au murit.
Acesta este situat la 66 de kilometri de Manila și este unul dintre cei mai activi vulcani de pe insula Luzon.
2021: A murit actorul Bogdan Stanoevici
Bogdan Stanoevici s-a născut la 22 ianuarie 1958, la București, și a murit la 12 ianuarie 2021, din cauza COVID-19. În anul 1982, a absolvit U.N.A.T.C „I.L. Caragiale”. În luna mai a anului 1989 s-a stabilit prin căsătorie în Franţa. În anul 2011 s-a restabilit în România.
Între 5 martie și 16 decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Cabinetul Ponta III.
Între 16 ianuarie 2015-decembrie 2015 a fost secretat de stat în Ministerul Culturii.
În februarie 2017-februarie 2020, Stanoevici a fost director general interimar al Circului Metropolitan (Globus) din București.
Amintim câteva dintre filmele în care a jucat: „Fructul oprit”, „Cel ales” și „Quicksand”.
Actualitate
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.
Mobilierul stabilește funcția terasei
Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.
Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.
Soluții pentru balcoane și terase mici
Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.
Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.
Culorile și texturile creează atmosfera
Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.
Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.
Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.
Grădina ca extensie a zonei de zi
În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.
O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.
EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.
Actualitate
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.
Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare
Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.
Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.
Lista de clienți nu înseamnă flux de documente
O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.
O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.
Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat
Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.
ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.
Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.
Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.
Actualitate
Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.
București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.
Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.
Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”
Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri
În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.
Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.
| % din venitul săptămânii Black Friday | Luni-joi | Vineri | Sâmbătă-duminică |
|---|---|---|---|
| 2025 | 34,7% | 37,2% | 28,1% |
| 2026 | 42,2% | 32,5% | 25,3% |
Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF
Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi
Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.
Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF
În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).
Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.
Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.
Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday
Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.
Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.
Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF
„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.
Mai multe vizite, dar mai puține comenzi
Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).
Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF
Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.
Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale
Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.
| 2026 față de 2025 | Venit total | Mediana pe magazin |
|---|---|---|
| Toată perioada (27 oct.-10 nov.) | −3,6% | −9,1% |
| Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.) | +8,7% | −2,7% |
| Ziua de Black Friday (6 nov.) | −16,5% | −27,3% |
| După vineri (7-10 nov.) | −11,3% | −12,9% |
Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.
Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc
Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).
În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).
Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF
Ce au văzut retailerii
Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.
„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.
„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.
De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.
Cifre cheie, pe scurt
- Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
- Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
- Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
- Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
- Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.
Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.
Despre DWF
DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.
Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.
-
Lifeacum 3 zileCum eviți să joci la cazino atunci când ești supărat, obosit sau sub presiune
-
Uncategorizedacum 3 zileSezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026
-
Uncategorizedacum 3 zileXiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro
-
Actualitateacum 2 zileȘapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
-
Uncategorizedacum 3 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
Actualitateacum 2 zileBlack Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
-
Actualitateacum 2 zile
De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
-
Actualitateacum 2 zile
Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese





