Connect with us

Actualitate

22 ianuarie, ziua în care s-a născut George Motoi și s-a semnat „Pacea de la Cozia“: „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara“ VIDEO

Publicat

pe

22 ianuarie, ziua în care s-a născut George Motoi și s-a semnat „Pacea de la Cozia“: „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara“ VIDEO

La 22 ianuarie 1999, s-a încheiat „Pacea de la Cozia”, iar în
anul 1952 a luat ființă Institutul Național de Geronto-Geriatrie „Dr. Ana
Aslan”.

1440: s-a născut Ivan al III-lea al Rusiei

Ivan al III-lea cel Mare 
a fost din 1462 până în 1503 suveran a întregii Rusii. Este menționat în
documente din anul 1450 ca mare cneaz, coregent al tatălui său. A fost un om de
stat remarcabil, cu aptitudini politice și diplomatice ieșite din comun. În
timpul cârmuirii acestuia s-a definitivat formarea nucleului teritorial al
statului Rus centralizat, fiind alipite statului Rus cnezatele Iaroslavl
(1463), Rostov (1474), Republica feudală Novgorod (1478), Marele cnezat Tver,
precum și pământurile Veatcăi (1489) și o mare parte a pământurilor Riazan.

1936: s-a născut George Motoi, regizor de teatru și actor
român de teatru și film

George Motoi Arhivă personală

George Motoi s-a născut pe 22 ianuarie 1936, la Arman,
judeţul Caliacra. Cursurile primare le-a făcut în comuna Dudeşti, jud. Brăila,
unde s-au stabilit părinţii după anul 1940. Între anii 1950-1954 a urmat
studiile medii la Grupul Şcolar Agricol din Brăila şi Şcoala Populară de Artă
din acelaşi oraş. În anul 1954 dă examen de admitere şi reuşeşte la Institutul
de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Absolvă, în 1958, la clasa
prof. Irina Răchiţeanu.

După absolvire pleacă cu repartiţie la Piatra Neamţ, punând
acolo, împreună cu toţi colegii de promoţie, bazele unui nou teatru (Teatrul
Tineretului de azi). Teatrul din Bacău îl împrumută pentru rolul titular din
Don Carlos de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu. Băcăoanii îi
obţin transferul de la Piatra Neamţ şi joacă la Bacău numai roluri principale,
fiind remarcat în turneele din capitală ca unul dintre cei mai buni interpreţi
români ai Bufonului din „A douăsprezecea noapte” de Shakespeare, sub
bagheta regizorală a reputatului Vlad Mugur.

George Motoi FOTO Studiourile Buftea

Vrea să-l angajeze Teatrul “Giuleşti” din Bucureşti, dar
Vlad Mugur, preluând pe atunci direcţia Teatrului Naţional din Cluj, îl
convinge să meargă cu el. Sub aripa lui Vlad Mugur ajunge actor consacrat.
Interpretarea rolului Caligula din piesa cu acelaşi nume de Albert Camus, de
pildă, îl propulsează fulgerător printre actorii de prim rang ai ţării, iar
cîteva turnee în Italia, cu acelaşi rol, îl consacră definitiv.

Îl vede şi Radu Beligan în Caligula şi-l invită să vină la
Naţionalul bucureştean, unde îşi continuă cariera cu succes.

În regia Malvinei Urşianu, a jucat în patru filme
importante: „Serata“ (1971), „Trecătoarele iubiri“ (1974), „Întoarcerea lui
Vodă-Lăpuşneanu“ (1979), „Liniştea din adâncuri“ (1982).

Actorul a murit la 4 martie 2015.

1952: a luat ființă Institutul Național de Geronto-Geriatrie
„Dr. Ana Aslan”

Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie a
fost fondat în anul 1952 prin Hotarare a Consiliului de Miniștri și a devenit
Institut National în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana
Aslan”.

Ana Vasilichia Aslan s-a născut la Brăila, la 1 ianuarie
1897. Tatăl a murit când Ana abia împlinise 13 ani. Din acel moment, Ana Aslan,
mama sa şi cei trei fraţi s-au mutat la Bucureşti.

Casa în care aceasta s-a născut mai există şi astăzi în
Brăila, însă este în posesia altui proprietar. Clădirea se află la intersecţia
străzilor Hepites şi Ana Aslan, iar pe o latură este placa memorială dedicată
Anei Aslan (1897- 1988), cea care a întemeiat primul institut de geriatrie din
lume.

În anii adolescenţei, Ana Aslan îşi dorea mult să devină
pilot. Ulterior, s-a înscris la Facultatea de Medicină. Astfel, Primul Război
Mondial a prins-o în postura de studentă la Iași. A îngrijit soldaţii în
spitalele militare din spatele frontului. În 1919 s-a întors la Bucureşti unde
a terminat facultatea de Medicină. A lucrat cu prof. Gheorghe Marinescu,
fondatorul școlii românești de neurologi.

A profesat apoi în mai multe instituţii sanitare pentru ca,
în 1949 să devină şeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie
din Bucureşti.

Acesta este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog.
Experimentează procaina în afecțiunile reumatice, în cazul unui student țintuit
la pat din cauza unei crize de artroză.

Ulterior, continuă cercetările într-un azil de bătrâni și
evidențiază importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate
de vârstă. Obține rezultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei
Române. 

1958: s-a născut Bogdan Stanoevici, actor și politician
român

Actorul Bogdan Stanoevici (Bogdan Dragoş Aureliu Marian
Stanoevici – nume complet) s-a născut la 22 ianuarie 1958, la Bucureşti. A
absolvit, în 1982, U.N.A.T.C. „I. L. Caragiale”. Între 1979 şi 1989,
Bogdan Stanoevici a interpretat o serie de roluri principale în film şi în
teatru şi era unul dintre cunoscuţii membri al grupului SONG. Dintre cele 13
lung metraje în care a jucat înainte de ’89 amintim: „Eu, tu, şi…
Ovidiu” (1978), „Destinaţia Mahmudia” (1981), „Trandafirul
galben” (1982), „Să mori rănit din dragoste de viaţă” (1984),
„Noi, cei din linia întâi” (1985), „Secretul lui Nemesis”
(1987), „François Villon – Poetul vagabond” (1987), „Sania
albastră”. A jucat în piese de teatru şi a apărut în mai multe emisiuni la
Televiziunea naţională, conform Agerpres. În mai 1989 s-a stabilit prin
căsătorie în Franţa, unde a mai jucat în filme ca: „La Ferme” de
Mathieu Zeitindjioglou (2001), „Quicksand” de John Makenzie (2001),
„Toronto R-V” de Andra Nicols (2004), „Tertium non datur”
de Lucian Pintilie (2005).

Bogdan Stanoevici Arhivă personală

Actorul Bogdan Stanoevici a murit la 12 ianuarie 2021, cu
câteva zile înainte de a împlini vârsta de 63 de ani. Infectat cu SARS-CoV-2,
actorul a primit mai multe diagnostice, printre care și infarct și insuficiență
respiratorie. Sfârșitul lui a fost pus și pe seama unei infecții nosocomiale.

1968: s-a născut Ecaterina Szabo, gimnastă română

Ecaterina Szabó este o antrenoare și o gimnastă română de
talie mondială, actualmente retrasă din activitatea competițională, multiplu
medaliată la Jocurile Olimpice de vară din 1984 (Los Angeles, SUA).

În 2000 este inclusă în International Gymnastics Hall of
Fame.

1999: se încheie „Pacea de la Cozia”

În anul 1999 au început negocierile dintre comisia condusă
de Radu Vasile și liderul minerilor Miron Cozma. La ora 18.30, negocierile se
încheie, primul–ministru declarând- „Nicio parte nu a câștigat, în schimb a
câștigat țara“.

În timpul nopţii de 21 spre 22 ianuarie
1999, preşedintele Emil Constantinescu a instituit starea de urgenţă pe întreg
teritoriul României. Lideri politici extremişti, precum Corneliu Vadim Tudor,
instigau la revoltă muncitori din toată ţara. Înainte de plecarea din Valea
Jiului, Miron Cozma a creat o diversiune de proporţii, minţindu-i pe ortaci că
7.000 de muncitori de la Uzinele Tractorul şi Roman din Braşov au ieşit în
stradă şi că metroul din Bucureşti le vor oferi sprijin, odată ajunşi în
Capitală.

Degenerarea evenimentelor şi iminenţa unui război civil l-a forţat
pe primul ministru Radu Vasile să plece în calea minerilor. Negocierilor dintre
cele două părţi
s-au purtat la Mănăstirea Cozia, aflată la 60 de kilometri
distanţă de Costeşti. După patru ore de discuţii între Radu Vasile şi Miron
Cozma (foto) s-a semnat un acord, denumit ulterior „Pacea de la Cozia“, prin
care Guvernul a promis că nu va mai închide minele Dâlja şi Bărbăteni, iar
liderii minerilor nu vor fi urmăriţi penal.

Imagini de la Mineriadă FOTO Victor Roncea

În februarie 1999, după ce Miron Cozma a fost condamnat la 18 ani
de închisoare pentru mineriada din 1991, minerii au avut o nouă tentativă de a
debarca Guvernul. Marşul pe care l-au iniţiat, a şasea şi ultima mineriadă din
România, a fost stopat de jandarmi la Stoeneşti-Olt. Întrebat ulterior cum au
decurs discuţiile cu liderul minerilor, fostul prim-ministru Radu Vasile a
răspuns franc: „Ce i-am promis lui Cozma? Fotbalişti!“. 

În 2013, după moartea lui
Radu Vasile, Miron Cozma a declarat pentru Mediafax că fostul premier Radu
Vasile a fost un om foarte curajos venind la Cozia, în 1999, iar prin pactul
încheiat atunci a fost evitat un război civil. „Poate că eu ar trebui să fiu
unul din cei mai vehemenţi acuzatori faţă de activitatea dumnealui, însă nu pot
(…). Eu am o mare admiraţie faţă de oamenii care au curaj în această ţară,
chiar în situaţii de criză. Pentru mine Radu Vasile a fost un om foarte curajos
venind la Cozia“, a spus Cozma.

2012: a murit Tudor Mărăscu, regizor român de teatru și film

Tudor Mărăscu, regizor de teatru şi film, s-a născut la 10
noiembrie 1940, la Bucureşti şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi
Cinematografică în 1970, potrivit volumului „Cineaşti români”..

Tudor Mărăscu a semnat regia a zeci de spectacole la Teatrul
Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti,
precum şi la teatre din ţară. Între acestea se regăsesc: „Dulcea pasăre a
tinereţii” de Tennessee Williams (2006), „Pădurea” de A.N.
Ostrovski (2005), „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare
(2000), „Nimic despre Hamlet” de R.F. Alexandru (1998), „Doi pe
o bancă” de Al. Ghelman (1993), „Constructorul Solness” de H.
Ibsen (1986), „Judecată în noapte” de A.B. Vallejo (1983),
„Slugă la doi stăpâni” de C. Goldoni (1985), „Totul în
grădină” de E. Albee (1980), „A cincea lebădă” de P. Everac (1979),
„Noaptea încurcăturilor” de O. Goldsmith (1978), „Puntilla şi
sluga sa Matti” de B. Brecht (1976).

A semnat, de asemenea, şi regia multor spectacole de
televiziune şi filme de televiziune, precum: „Adio, Europa”, după
romanul lui I.D. Sârbu (2002, serial de televiziune), „Conu Leonida în
faţa cu reacţiunea” (2001, film TV), „Hitler al XVII-lea” de A.
Dohotaru (1998, spectacol de televiziune), „Mincinosul” (1995, film
TV), „Miracolul” – şi scenarist, în colaborare cu Ion Băieşu (1987),
„Încrederea” – şi scenarist, în colaborare cu Vladimir Alexe (1984),
„Singur de cart” – şi scenarist, în colaborare cu Laurenţiu Fulga
(1983), „Învingătorul” (1981), „Bună seara, Irina!” (1980).

Comentarii Facebook

Actualitate

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Publicat

pe

De

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.

Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.

Reducerea dezordinii și a distragerilor

Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.

Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.

De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.

Creșterea productivității angajaților

Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.

Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.

În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.

Un spațiu de lucru mai curat și sigur

Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.

Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.

Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.

Concluzie

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.

Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

Publicat

pe

De

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.

Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.

Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.

Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)

Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.

Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:

  • Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
  • Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
  • Creșterea confortului interior;
  • Prevenirea condensului pe margini.

Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.

Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul

O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.

Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:

  • Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
  • Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
  • Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.

Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.

Măsurarea performanței înainte și după schimbare

O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.

Evaluarea performanței se poate face prin:

  • Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
  • Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
  • Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).

După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.

Concluzie

Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.

Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Publicat

pe

De

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.

Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.

Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?

O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.

Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.

Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile

Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.

Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.

Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer

Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.

Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:

  • Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
  • Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
  • Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.

Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.

Concluzie

Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.

În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Actualitateacum 2 zile

Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii

Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere...

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
Actualitateacum 2 zile

Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect

În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice...

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Actualitateacum 2 zile

Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea

Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei...

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin
Actualitateacum o săptămână

Igienă vs over-cleaning! Linia fină despre care specialiștii vorbesc prea puțin

Oamenii adoră senzația de păr curat și proaspăt imediat după spălare, însă uneori exagerează cu tratamentele din dorința de a-l...

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie” Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”
Actualitateacum o săptămână

Claudiu Târziu: „Românii nu trebuie să plătească factura jafului din pandemie”

Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata...

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri
Actualitateacum 2 săptămâni

Servicii de optimizare SEO în Timișoara, pe fondul extinderii comunicării digitale în mediul de afaceri

Timișoara se află între orașele cu activitate economică diversificată, în care companiile din producție, tehnologie și servicii utilizează tot mai...

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor
Actualitateacum 2 săptămâni

Importanța regulilor clare în gestionarea documentelor

Gestionarea documentelor într-o organizație nu reprezintă doar o obligație administrativă, ci și un element esențial pentru funcționarea eficientă și protecția...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro