Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

29 ianuarie: ziua în care s-a născut actrița Oana Pellea, fiica legendarului Amza Pellea VIDEO

Publicat

pe

29 ianuarie: ziua în care s-a născut actrița Oana Pellea, fiica legendarului Amza Pellea VIDEO

La 29 ianuarie 1916, Germania a efectuat primul bombardament
aerian cu aparate „Zeppelin” asupra Parisului. Tot într-o zi de 29
ianuarie s-au născut Tudor Vornicu, Oana Pellea, Carmen Trandafir și Mălina
Olinescu.

1860: s-a născut scriitorul rus Anton Cehov

Cehov a descris viaţa societăţii ruse contemporane lui
folosind o metodă înşelător de simplă, fără procedee literare vizibile, fiind
considerat principalul reprezentant al realismului rus de la sfârşitul
secolului XIX.

1874: a murit omul politic și istoricul Eudoxiu Hurmuzaki

Eudoxiu Hurmuzaki s-a născut la 29 septembrie 1812 și a
murit la 29 ianuarie 1874. Hurmuzaki a fost un om politic, istoric și membru
titular al Societății Academice Române. A absolvit liceul la Cernăuți, ulterior
a urmat Facultatea de Drept a Universității din Viena.

Hurmuzaki a susținut autonomia Bucovinei, iar în anul 1861 a
fost ales deputat în Dieta Bucovinei. În anul 1862, Eudoxiu Hurmuzaki a fost
numit adjunct al mareșalului Bucovinei Eugenie Hacman.

Omul politic a luptat pentru drepturile românilor din
Imperiul Habsburgic.

1916 – Germania a efectuat primul bombardament aerian cu
aparate „Zeppelin” asupra Parisului

În intervalul ianuarie 1915-august 1918 au avut loc 53 de
raiduri ale zeppelinelor asupra Angliei, atacuri similare având loc asupra
orașelor franceze, inclusiv a Parisului.

1926: s-a născut Tudor Vornicu

Tudor Vornicu s-a născut la 29 ianuarie 1926 și a murit la 2
aprilie 1989. Celebrul realizator de televiziune a studiat la Galați, Tulcea,
ulterior a venit în București. În anul 1945 a absolvit Colegiul Național
„Gheorghe Șincai”.

Tudor Vornicu a învăţat la Galaţi, Tulcea, apoi a venit în
Bucureşti, unde a absolvit Colegiul Naţional „Gh. Şincai”, în 1945.
La concursul de admitere, a reuşit al 12-lea pe listă, între 130 de candidaţi
admişi. În timpul liceului a început să scrie versuri şi proză scurtă, pe care
le-a publicat şi a primit o bursă de la Revista Fundaţiilor Regale. Apoi a fost
admis la Academia Comercială şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din
Bucureşti, fără însă a le absolvi.

A făcut sport de performanţă – schi, atletism (probele
viteză şi obstacole) şi rugby (la echipa Armata Pandurul).

Debutul în cariera de jurnalist a fost în 1948, când a
început colaborarea la ziarul ”Sportul Românesc” şi la emisiunile sportive
ale Radiodifuziunii Române, în calitate de crainic sportiv. În 1953 a început
să scrie la revista ”Stadion”, iar în perioada 1955-1965 a devenit
corespondentul AGERPRES la Paris, oraş din care a transmis mai multe meciuri de
rugby. A călătorit în Africa (unde a realizat un interviu cu Haile Selasie,
împăratul Etiopiei, şi a transmis de la Oran, în timpul războiului din
Algeria), a participat ca jurnalist la Procesul Eichmann, desfăşurat în Israel
în 1961 şi la vizita lui Nikita Hrusciov în Franţa, în 1960 (prima vizită a
unui şef de stat rus în Franţa, după 1917).

În 1960, a fost prezent la Jocurile Olimpice de la Roma,
alături de delegaţia României. Întors în ţară, a publicat împreună cu Radu
Urziceanu volumul ”Jocurile Olimpice de la Roma”, iar ulterior alt volum –
„Cu sportivii români la Melbourne”.

În 1965, a început colaborarea cu Televiziunea Română, unde
a deţinut, pe rând, mai multe funcţii: redactor-şef la redacţia Actualităţi,
redactor-şef la redacţia Varietăţi/Divertisment, director de programe, director
adjunct al TVR. A realizat mai multe emisiuni de divertisment, magazine
culturale şi transmisiuni în direct – „De la A la… Infinit”,
„Studio N”, „Mozaic duminical”, „Fotograme din
realitate”, „Album duminical”, „Post Meridian”, programe
de Revelion, transmisiunea în direct a aselenizării în 1969, interviuri şi
reportaje cu şi despre personalităţi internaţionale şi româneşti – preşedintele
Georges Pompidou, actorul Jean Paul Belmondo, poetul Tudor Arghezi, scriitorul
Eugen Barbu, poetul Nichita Stănescu, actorii Amza Pellea, Leopoldina Bălănuţă,
Margareta Pogonat, Mircea Albulescu, Colea Răutu şi mulţi alţii, caricaturistul
Mihai Stănescu, Nadia Comăneci, personalităţi ale medicinei româneşti – prof.
dr. Dan Setlacec.

Tudor Vornicu a fost iniţiator şi director al Festivalului
Internaţional Cerbul de Aur
– ediţiile 1968-1971.

Amintim câteva dintre emisiunile de succes realizate de
Tudor Vornicu: „De la A…la infinit”, „Magazin duminical”, „Fotograme din
realitate” și „Mozaic”.

A murit la 2 aprilie 1989, la Spitalul Fundeni din
Bucureşti, în urma unei afecţiuni cardiace.

1962: s-a născut actriţa Oana Pellea

Fiica legendarului Amza Pellea s-a născut la 29 ianuarie
1962, la București. Între 1984-1987 a jucat pe scena Teatrului din Piatra
Neamț, iar între 1987-1999 a fost actriță la Teatrul Bulandra din București.

Oana Pellea

Fiica marelui Amza Pellea nu voia să facă teatru după ce,
toată copilăria, a dormit prin cabinele Teatrului de Comedie din Bucureşti. Nu
îi plăcea nici mirosul fardului de scenă, pe care-l simţea tot timpul pe
obrazul tatălui său. Prima experienţă pe scenă, într-un spectacol improvizat,
de liceeni, a fost însă de ajuns să-i „schimbe destinul”.

Hotărâtoare a
fost, îşi aminteşte actriţa, reacţia spectatorilor la replicile ei,
„drogul”, cum numeşte azi acel moment. Dacă nu ar fi luat însă acest
„drog”, ar fi vrut să devină astronom: o fascina ideea de a calcula
distanţele dintre stele. Este recunoscătoare „normalităţii” din familia
ei, chiar dacă aceasta era departe de a fi o familie normală.

„Eram fascinată de ideea că m-aş putea ocupa cu socotitul
distanţelor dintre stele… Cert este că m-am trezit în acel spectacol de
liceeni, am intrat pe scenă şi (ghinionul sau norocul meu, depinde cum vrei s-o
iei), s-a râs… Şi a fost atât de neaşteptat, atât de ciudat, mi-a plăcut atât
de tare sentimentul de a primi această reacţie… A fost o senzaţie atât de
plăcută! Şi am ştiut. Eram în clasa a XI-a deja, aveam deci vreo 16 sau 17
ani… Iar până în momentul acela, totul era trasat în capul meu. Dar apare
câte o clipă, o secundă, o fracţiune de secundă în care ştii că ţi se schimbă
destinul. Eu am ştiut, jur! Nu ştiu dacă este singurul moment de felul acesta,
poate la pierderea părinţilor să mai fi simţit aşa… Dar atunci, acolo, am
ştiut că mi s-a schimbat viaţa: „de aici încolo va fi cu totul altceva şi asta
vreau să fac. Am rămas cu o plăcere… Eu tot mă uit la stele. Undeva, o parte
din Oana Pellea suferă că n-a făcut Astronomie. Mi-ar plăcea foarte tare
într-un Observator“,
a povestit artista într-un interviu acordat cotidianului
Adevărul.

Oana Pellea a câștigat de două ori premiul UNITER pentru cea
mai bună actriță și a primit de două ori titlul de cea mai bună actriță de
teatru din România.

Din filmografia actriței Oana Pellea amintim: „Moromeții 2”,
„Triplu sec”, „The Gambler”, „Uniți, salvăm”, „Biblioteque Pascal”, „Fire and
Ice: cronica dragonilor”, „Cu un pas înainte”, „I really Hate My Job”,
„Tinerețe fără tinerețe” și „Children of Men””.

Registrul său interpretativ cuprinde o vastă paletă de
roluri de la Caragiale până la Shakespeare. În filmografia ei sunt incluse
filme regizate de Bogdan Dreyer, Alexandru Tatos, Dan Piţa şi Stere Gulea.

Despre extraordinara relație pe care a avut-o cu părinții
săi, pe care îi consideră minunați, actrița a vorbit în mai multe rânduri, însă
despre familia lărgită a pomenit de mult mai puține ori.

Oana Pellea este descendenta unei familii care a avut de
suferit din cauza poliţiei politice a regimului comunist, dar lucrurile acestea
le-a aflat târziu.

„Probabil ei au ştiut foarte bine când să-mi spună şi cum
să-mi spună, şi când să aflu şi cum să aflu, pentru că la vremea aceea eram,
într-adevăr, un copil şi nu cred că aş fi procesat foarte bine toate
informaţiile. Am aflat multe lucruri, dar în timp, de la bunici, de la mama,
dar foarte târziu; cu tata n-am discutat niciodată despre asta. Am aflat, de
exemplu, că tatăl lui tata a fost şi el ostracizat şi pus la colţ din motive
politice. Dar eu am aflat aceste lucruri nu din gura tatălui meu, ci de la
surorile lui tata, mult după ce a murit. Informaţia a venit de fapt încet şi
temeinic după ce el a plecat. Abia atunci am refăcut tot arborele…”
povestea
actrița, într-un interviu pentru „Weekend Adevărul”.

Oana Pellea alături de părinți Arhivă personală

Tot atunci a aflat și despre străbunicii care au fost în
puşcărie.

„O străbunică a şi murit în puşcărie, pe numele ei Mota
Orman, din partea mamei. Că tataie Mihai Policrat, avocat, a fost trimis la
Canal; că mamaie Gigetta şi mama au avut domiciliu forţat în Craiova, toate
astea doar pentru că aveau pământ şi nu aveau „origine sănătoasă”… Amza,
cel bătrân, din partea tatălui, tot aşa a păţit: i s-au luat pământurile, a
fost dat afară din casă. E o poveste de la Băileşti pe care o ştiu de la
surorile lui tata, două dintre ele am norocul să mai trăiască, mătuşile Irina
şi Ileana. Ele mi-au povestit că Amza, bătrânul, a fost scos din casă cu tot cu
copii şi nevastă…”
, mărturisea Oana Pellea.

Oana Pellea mărturisea într-un interviu că a ales „partea
care construieşte în loc de partea care distruge, am ales da-ul în loc de nu…
Vreau ca la 400 de ani după ce plec de pe planeta asta să mă întâlnesc cu Micul
Prinţ, lumea să se întrebe: «care Oana Pellea?»
“.

1964: s-a născut cântăreața Carmen Rădulescu

Carmen Rădulescu s-a născut la 29 ianuarie 1964, la Onești,
județul Bacău. Cântăreața de muzică ușoară și-a făcut prima oară apariția pe
scenă la vârsta de trei ani. În anul 1979 a participat la concursul TV „Steaua
fără nume”, iar în 1983 a obținut Premiul II la secțiunea Interpretare a
Festivalului de la Mamaia.

Carmen Rădulescu

În anul 1984 a început colaborarea cu compozitorul Șerban
Georgescu, prima piesă fiind „Speranță dă-mi speranță”, iar anul 1986 i-a adus
primul disc single apărut la Electrecord, „Acelaşi vis”.

Câteva dintre șlagărele lansate de Carmen Rădulescu: „Nu
știu”, „Fericirea are ochii tăi”, „Nu-i un vis, e dragostea”, „De-aș uita
iubirea ta” și „Clipe de iubire”.

1974: s-a născut solista de muzică uşoară Mălina Olinescu

Mălina Olinescu s-a născut la 29 ianuarie 1974, la
București. Solista de muzică ușoară a murit la 37 de ani, după ce s-a aruncat
de la etajul șase al blocului în care locuia.

Născută într-o famile de artiști (mama, Doina Spătaru,
cântăreață consacrată, iar tatăl, Boris Olinescu, actor), Mălina Olinescu a
început să cânte încă de la vârsta de cinci ani.

S-a făcut remarcată în 1996, anul în care Mălina a început
să facă parte din echipa de tineri talentaţi „Şcoala Vedetelor”, alături de
Călin Goia, Adrian Despot, Lili Sandu, Nadine, Călin Geambasu, Kitty Cepraga,
Alice Bursuc, Diana Munteanu şi mulţi alţii.

A apărut în show-ul de televiziune realizat de Titus
Munteanu, iar prin multele concerte la care a participat alături de „Şcoala
vedetelor”, a devenit una dintre cele mai iubite și apreciate interprete ale
tinerei generații.

Mălina Olinescu

După ce a câştigat numeroase premii, printre care premiul I
la secţiunea „Şlagăre”, cu melodia „Mi-e dor de tine” la Festivalul de muzică
uşoară de la Mamaia şi premiul I la secţiunea „Interpretare” a prestigiosului
festival „Cerbul de Aur”, Mălina a atins apogeul carierei sale în 1998.

Era anul în care, alături de compozitorul Adrian Romcescu, a
câştigat Selecţia Națională Eurovision şi a reprezentat România la Birmingham,
Anglia, cu melodia „Eu cred”.

În 2000, când s-a căsătorit cu Dan Stesco, Mălina Olinescu
credea că şi-a găsit iubirea adevărată. După şapte ani de relaţie, cei doi au
pus punct mariajului.

Nici cariera ei nu a mai fost la fel. Într-un interviu din
2008, Mălina a explicat că nu a fost decizia ei să dispară din peisajul
muzical. „În plin succes, brusc, toate uşile s-au închis”, spunea artista.

Pe 12 decembrie 2011, vestea morții fiicei Doinei Spătaru şi
a actorului Boris Olinescu cutremura o țară întreagă.

Mălina Olinescu și-a luat viața pe 12 decembrie 2011, la
doar 37 de ani, Gestul disperat a fost pus de unii pe seama despărțirii de
iubitul său, în timp ce alte voci au susținut că se simțea inutilă. La 12 ani
de la tragedie, moartea sa continuă să fie învăluită în mister.

2006: a murit Ludovic Spiess, tenor român

Ludovic Spiess s-a născut la Cluj, într-o familie de oameni
modești, fără educație muzicală. Tânărul Spiess a descoperit marea muzică
târziu, la 18 ani, într-o sală de concert din Brașov. Pe atunci avea meseria de
gravor în metal.

Ludovic Spiess a cântat alături de nume mari precum: Brigit
Nilsson, Martina Arroyo, Nicolai Ghiaurov, Christa Ludwig, Gwyneth Jones, Katia
Ricciarelli, Virginia Zeani, Peter Schreier, Mario Sereni, Cesare Siepi, Sena
Juriac, Dietrich Fischer-Dieskau. A colaborat cu dirijori precum: Leonard
Bernstein, Herbert von Karajan, Karl Bohm, Roberto Benzi, Giuseppe Patane,
Alberto Erede, Otto Klemperer, Kurt Adler, Nello Santi, Wolfgang Sawalisch,
Francesco Molinari-Pradelli, Josef Krips, Rafael Kubelik, Gianandrea Gavazzeni,
Boris Haitink, Michel Plasson sau Ricardo Muti.

A avut o carieră densă, deși destul de scurtă, pe care a
completat-o în plan socio-politic, fiind Directorul Festivalului Internațional
„George Enescu” în anul 1991, Ministru al Culturii în Guvernul
Stolojan (1991-1992), director al Operei Române din București între 2001-2005
și Președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF.

Ca ministru al culturii în guvernul Stolojan, a redeschis
Castelul Peleș vizitatorilor, amenajându-l ca muzeu și a organizat centre
culturale românești la Viena, Budapesta, Veneția și New York.

Ludovic Spiess are numeroase înregistrări la Electrecord dar
și în străinătate la case de discuri precum: Decca, Philips, EMI, Intercord,
RCA sau Ariola. Rolul său favorit a fost „Rodolfo“ din Boema.

A murit de infarct în timpul unei partide de vânătoare în
județul Teleorman.

Comentarii Facebook

Actualitate

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Publicat

pe

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale actuale, balconul, terasa sau grădina sunt tratate ca spații de locuire, nu doar ca zone pentru depozitare ori trecere. Schimbarea contează deoarece confortul, culorile și texturile pot transforma rapid atmosfera, chiar și fără lucrări complicate. O zonă exterioară bine gândită poate susține momente de relaxare, conversații și mese în familie.

Mobilierul stabilește funcția terasei

Mobilierul trebuie ales în funcție de suprafață și de modul în care este folosit spațiul. O canapea compactă și două fotolii creează un loc destinat conversațiilor, în timp ce o masă cu scaune susține mesele în aer liber. Pentru terasele mai mari, piesele modulare permit schimbarea configurației fără ca zona să pară aglomerată.

Confortul nu depinde doar de formă, ci și de susținerea oferită de șezut și spătar. Măsuțele cu înălțime redusă, taburetele și fotoliile ușor de mutat completează amenajarea, iar mobilierul cu linii simple păstrează circulația liberă. O amenajare terasă coerentă pornește de la funcție și continuă cu detaliile textile.

Soluții pentru balcoane și terase mici

Într-un balcon îngust, mobilierul pliabil sau suprapozabil eliberează suprafața atunci când zona nu este folosită. O bancă amplasată pe latura lungă poate oferi mai multe locuri și poate integra spațiu de depozitare. Scaunele ușoare, mesele rotunde și polițele verticale folosesc eficient fiecare zonă disponibilă.

Pernuțele schimbă rapid aspectul unui spațiu mic, însă dimensiunea lor trebuie raportată la mobilier. Modelele prea voluminoase reduc locul util, în timp ce câteva piese bine coordonate adaugă confort fără încărcare vizuală. Nuanțele deschise reflectă lumina, iar accentele verzi, albastre sau teracota pot crea puncte de interes.

Culorile și texturile creează atmosfera

Paletele neutre, formate din alb cald, crem, bej și gri, se potrivesc mobilierului din lemn, metal sau ratan. Pentru un aspect mai dinamic, pernele în tonuri de verde, albastru sau galben pot fi combinate cu textile uni și modele geometrice discrete. Coerența apare atunci când una dintre culori se repetă în mai multe accesorii.

Texturile contribuie la senzația de confort. Țesăturile cu aspect mat, suprafețele împletite și materialele ușor reliefate adaugă profunzime, iar un pled subțire poate face zona mai plăcută în momentele de repaus. Produsele decorative destinate exteriorului trebuie păstrate curate și ferite de umezeală prelungită, pentru menținerea culorilor și a fibrelor.

Pernuțele se păstrează în spații aerisite, iar husele detașabile ușurează întreținerea. Depozitarea într-o ladă închisă sau într-un dulap protejat reduce contactul cu praful și umezeala. În aceeași compoziție pot fi integrate și accesorii terasă și grădină, cu condiția ca acestea să nu blocheze zonele de trecere.

Grădina ca extensie a zonei de zi

În grădină, mobilierul poate delimita o zonă de luat masa și una de relaxare, fără separări rigide. Covorașele pentru exterior, ghivecele și corpurile de iluminat completează vizual amenajarea, în timp ce textilele aduc continuitate între casă și spațiul deschis. Materialele lavabile și husele detașabile simplifică întreținerea zilnică.

O soluție practică presupune alegerea unui număr redus de culori, mobilier proporționat cu suprafața și textile care pot fi strânse rapid. Astfel, terasa, balconul sau grădina rămân funcționale, ordonate și confortabile, fără acumularea de obiecte inutile.

EVOPEC S.R.L. operează magazinul online paolo.ro, specializat în textile pentru casă. Compania vinde lenjerii de pat, pilote, perne și cuverturi din bumbac, finet și damasc, cu livrare în România.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Publicat

pe

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și al comunicării cu firmele crește. Schimbarea nu ține doar de renunțarea la hârtie, ci de nevoia de a urmări întregul flux de lucru, de la primirea actelor până la verificare și colaborarea cu echipa. Pentru un cabinet, diferența dintre o evidență aparent ordonată și o activitate controlată se vede în timp, acces și informațiile care nu se pierd.

Unde se oprește organizarea prin Excel și dosare

Excel poate păstra o listă de clienți, statusuri sau observații interne. Dosarele locale pot grupa documente pentru o anumită firmă. Problemele apar însă atunci când aceste instrumente trebuie să descrie activitatea completă: ce acte au fost primite, ce lipsește, cine verifică documentele și ce solicitări au rămas fără răspuns.

Un tabel actualizat manual oferă o imagine punctuală, nu neapărat una actuală. Fișierele pot avea denumiri diferite, versiuni paralele sau acces limitat la calculatorul unde au fost salvate, iar mesajele din email se pot amesteca rapid cu alte conversații. Într-un portofoliu cu mai mulți clienți, verificarea acestor surse consumă atenție și îngreunează predarea sarcinilor între colegi.

Lista de clienți nu înseamnă flux de documente

O listă poate arăta că un client există și că are anumite obligații de urmărit. Administrarea unui flux presupune mai mult: documentele trebuie legate de clientul potrivit, ordonate, accesibile persoanelor autorizate și însoțite de un status clar. Astfel, echipa nu vede doar portofoliul, ci și stadiul concret al lucrărilor.

O platformă online contabilitate platforma online contabilitate aduce aceste informații într-un spațiu comun. Membrii echipei pot lucra cu aceeași evidență, iar cabinetul poate observa mai ușor ce acte au ajuns, ce documente lipsesc și unde este nevoie de o solicitare către client.

Ce câștigă un cabinet printr-un sistem centralizat

Accesul centralizat reduce dependența de un singur calculator sau de memoria unei persoane. Documentele, dosarele și informațiile despre clienți pot fi gestionate în același sistem, iar portalul securizat permite transmiterea și accesarea actelor de către clienți. Comunicarea devine mai ușor de urmărit decât atunci când fiecare document este căutat separat în mesaje.

ContabilERP este conceput pentru cabinete și firme de contabilitate care au nevoie de organizarea activității și de colaborare între echipă și clienți. O decizie de digitalizare firma contabilitate merită evaluată prin fluxurile reale de lucru, nu prin numărul de funcții afișate într-o prezentare.

Excel poate rămâne util pentru calcule punctuale, analize sau situații construite temporar. Pentru evidența centrală a documentelor și a responsabilităților, o platformă online oferă însă o imagine mai coerentă și mai ușor de verificat.

Înainte de alegere, mapați traseul unui document și identificați locurile unde apar întârzieri, versiuni duplicate sau acte lipsă. Dacă aceste probleme se repetă, testați o platformă care leagă clienții, dosarele și documentele într-un singur flux, păstrând Excel pentru activitățile unde chiar aduce valoare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Publicat

pe

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări a venit în zilele dinainte de vineri, iar ziua de vineri a adus cu 16,5% mai puțin decât anul trecut.

București, 13 noiembrie 2026. DWF publică studiul „Black Friday nu mai e vineri”, care compară zi cu zi vânzările a 162 de magazine online din România pe cele 15 zile din jurul Black Friday, în 2026 față de 2025. Potrivit metodologiei studiului, datele sunt extrase zilnic din Google Analytics 4, fără eșantionare. Între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, magazinele analizate au încasat 193,7 milioane de lei din 536.714 comenzi. Studiul este disponibil gratuit pe dwf.ro.

Pe întreaga perioadă, venitul a scăzut cu 3,6%. Cea mai mare schimbare nu este însă în total, ci în calendar: o parte mai mare din bani a venit înainte de vineri, iar vinerea a contat mai puțin decât anul trecut.

Venitul celor 162 de magazine pe perioade, 2026 față de 2025 (milioane de lei). Sursa: DWF, studiul „Black Friday nu mai e vineri”

Banii au venit mai devreme: mai mult înainte, mai puțin vineri

În cele 10 zile dinainte de vineri (între 27 octombrie și 5 noiembrie), magazinele au încasat cu 7,8 milioane de lei mai mult decât anul trecut, adică +8,7%. Creșterea este însă a totalului, în care magazinele mari cântăresc cel mai mult: magazinul median a vândut în aceeași perioadă cu 2,7% mai puțin decât în 2025.

Mutarea se vede cel mai clar în săptămâna Black Friday: zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii, față de 34,7% în 2025. 65% dintre magazine au obținut o parte mai mare din venitul săptămânii înainte de vineri. Studiul nu poate stabili cât din această schimbare se datorează promoțiilor lansate mai devreme și cât deciziilor de cumpărare ale clienților.

% din venitul săptămânii Black FridayLuni-joiVineriSâmbătă-duminică
202534,7%37,2%28,1%
202642,2%32,5%25,3%

Venitul pe fiecare zi între 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, față de aceleași zile ale săptămânii din 2025. Sursa: DWF

Vinerea a contat mai puțin, dar rămâne cea mai mare zi

Vinerea de Black Friday, 6 noiembrie, a adus 40,8 milioane de lei, față de 48,9 milioane de lei în 2025, adică −16,5%. Jumătate dintre magazine au vândut vineri cu cel puțin 27,3% mai puțin decât anul trecut. În total, 65% dintre magazine au vândut mai puțin în ziua de vineri, iar 30% au vândut mai mult.

Magazinele după evoluția vânzărilor din ziua de Black Friday, 2026 față de 2025 (% din magazine). Sursa: DWF

În ziua de Black Friday, vânzările atribuite geografic au crescut față de 2025 în doar 7 dintre cele 42 de unități analizate (41 de județe și București). Printre acestea se numără Arad (+20,3%), Brașov (+15,4%) și Bihor (+8,1%).

Chiar și așa, vinerea rămâne ziua cu cele mai mari vânzări: a adus 32,5% din venitul săptămânii Black Friday, față de 37,2% anul trecut.

Nici zilele de după nu au compensat. De sâmbătă până marți, venitul a fost cu 11,3% mai mic decât anul trecut: weekendul cu 14%, iar lunea și marțea cu 7,3%. Vânzările nu au atins nivelul din 2025 în niciuna dintre zilele de după vineri. În lei, vinerea a adus cu 8,1 milioane mai puțin decât anul trecut, iar cele patru zile de după, cu 7 milioane mai puțin.

Venitul scade, dar aproape cât scădea și înainte de Black Friday

Pe întreaga fereastră de 15 zile, venitul a scăzut cu 3,6%, de la 201 la 193,7 milioane de lei. În două săptămâni obișnuite din octombrie, în afara perioadei de Black Friday, aceleași magazine vânduseră deja cu 3,5% mai puțin decât în 2025.

Raportate la vânzările din aceste două săptămâni, încasările medii zilnice din intervalul Black Friday au fost de 2,03 ori mai mari, atât în 2025, cât și în 2026. Datele sugerează că intensitatea relativă a vânzărilor s-a menținut. Scăderea de 3,6% este aproape identică cu cea înregistrată înainte de Black Friday.

Venitul mediu pe zi: o zi obișnuită din octombrie față de o zi din perioada Black Friday. Sursa: DWF

„Un minus de 3,6% la Black Friday sună a campanie ratată. Numai că aceleași magazine erau deja pe minus în octombrie, înainte de Black Friday. Într-o zi din perioada campaniei s-a vândut de două ori cât într-o zi obișnuită, la fel ca anul trecut. Ce s-a schimbat este momentul în care vin banii: tot mai devreme. Vinerea rămâne cea mai importantă zi, dar rezultatul campaniei depinde tot mai mult de ce se întâmplă înaintea ei.”, spune Radu Mărcușu, Search Director DWF.

Mai multe vizite, dar mai puține comenzi

Pe toată perioada, numărul de sesiuni a crescut cu 4,3%, dar comenzile au scăzut cu 2,5%. Rata de conversie a coborât de la 2,61% la 2,44%, iar coșul mediu a rămas aproape neschimbat, la 361 de lei (−1,1%).

Indicatorii întregii perioade, 2026 față de 2025. Sursa: DWF

Au fost mai multe vizite, dar o parte mai mică dintre ele s-a încheiat cu o comandă.

Majoritatea magazinelor au avut rezultate mai slabe decât sugerează veniturile totale

Evoluția veniturilor totale nu reflectă însă situația fiecărui magazin. Rezultatele sunt influențate mai puternic de magazinele cu vânzări mari, care pot compensa scăderile înregistrate de cele mai mici. De aceea, studiul a analizat și evoluția mediană a veniturilor, care arată o imagine diferită: în toate perioadele analizate, scăderile au fost mai mari decât cele înregistrate la nivelul veniturilor totale.

2026 față de 2025Venit totalMediana pe magazin
Toată perioada (27 oct.-10 nov.)−3,6%−9,1%
Cele 10 zile dinainte (27 oct.-5 nov.)+8,7%−2,7%
Ziua de Black Friday (6 nov.)−16,5%−27,3%
După vineri (7-10 nov.)−11,3%−12,9%

Jumătate dintre magazine au vândut pe întreaga perioadă cu cel puțin 9,1% mai puțin decât anul trecut.

Bucureștiul scade, în timp ce Brașovul și Bacăul cresc

Datele de vânzări atribuite geografic în Google Analytics 4 arată diferențe importante între București și județele țării. Capitala rămâne pe primul loc, cu 29,1% din venit, dar vânzările au scăzut cu 12,4% față de 2025, când Bucureștiul avea o pondere de 31,5%. Scăderi au înregistrat și Ilfov (−9,2%) și Timiș (−9,8%).

În schimb, Brașov (+34,5%) și Bacău (+27,3%) au înregistrat creșteri importante, alături de Arad (+17,1%), Bihor (+16,3%), Iași (+11,4%), Constanța (+10,9%) și Cluj (+5%). Scăderi mai accentuate apar în Prahova (−26,3%) și Galați (−13,8%).

Venitul 2026 față de 2025, pe județe, după localizarea estimată de Google Analytics 4. Sursa: DWF

Ce au văzut retailerii

Doi retaileri intervievați pentru studiu arată cât de diferit a mers Black Friday de la un magazin la altul.

„Am pornit reducerile de Black Friday marți și am lansat produsele în valuri până vineri. Cererea s-a întins pe toată săptămâna. Anul trecut, vinerea aducea peste jumătate din vânzările săptămânii; anul acesta, puțin peste un sfert.”, spune Alin Vlad, Ecommerce Director, Otter Distribution.

„Ediția Black Friday din acest an a înregistrat rezultate în creștere față de anul trecut, chiar dacă traficul a fost mai redus. Numărul comenzilor plasate a crescut cu 7%, iar rata de conversie cu 14%.”, spune Marinela Bujor, Marketing & eCommerce Director, Mathaus & Arabesque.

De avut în vedere: venitul analizat este cel raportat în Google Analytics 4, nu cel din evidențele contabile. Rezultatele descriu cele 162 de magazine care au proprietățile Google Analytics 4 conectate la DWF și au avut vânzări în toate perioadele comparate, nu întreaga piață. Studiul măsoară evoluția vânzărilor, nu cauzele ei (prețuri, marketplace-uri, bugete de marketing, campanii lansate mai devreme). Analiza pe județe include doar veniturile pentru care Google Analytics 4 a identificat o regiune. Localizarea este estimată după adresa IP, nu după adresa de livrare, iar pentru 2,9% din venit județul nu este identificat. Pe baza veniturilor atribuite geografic, scăderea față de 2025 este de 5%, față de 3,6% pentru totalul magazinelor analizate.

Cifre cheie, pe scurt

  • Zilele de luni până joi au adus 42,2% din venitul săptămânii Black Friday, față de 34,7% anul trecut.
  • Înainte de vineri: +8,7%. Vinerea: −16,5%. După vineri: −11,3%.
  • Vinerea rămâne cea mai mare zi a săptămânii, cu 32,5% din venit, față de 37,2% în 2025.
  • Venitul total a scăzut cu 3,6%, aproape cât scăzuse deja în octombrie, în afara perioadei de Black Friday (−3,5%).
  • Magazinul median a stat mai prost decât totalul: −9,1% pe întreaga perioadă.

Pentru magazinele online, concluzia practică ține de felul în care se evaluează campania: Black Friday nu se mai măsoară doar pe ziua de vineri, ci pe toată fereastra și raportat la vânzările de dinainte de campanie. O vineri mai slabă nu înseamnă automat o campanie mai slabă.

Despre DWF

DWF este o agenție de digital marketing construită în jurul performanței, tehnologiei și datelor. Agenția reunește specialiști din SEO, Paid Media, Social Media, Content și AI pentru a dezvolta strategii integrate și a transforma obiectivele de business în rezultate măsurabile.

Studiul complet „Black Friday nu mai e vineri” este disponibil gratuit pe dwf.ro. Cifrele prezentate sunt aferente perioadei dintre 27 octombrie și 10 noiembrie 2026, comparată cu perioada dintre 28 octombrie și 11 noiembrie 2025.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese
Actualitateacum 2 zile

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil și textile bine alese

Terasa devine noul living prin mobilier confortabil, textile plăcute și o organizare care leagă interiorul de exterior. În amenajările rezidențiale...

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel
Actualitateacum 2 zile

De ce cabinetele contabile aleg platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel

Cabinetele contabile aleg tot mai des platformele online în locul dosarelor și tabelelor Excel, pe măsură ce volumul documentelor și...

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online
Actualitateacum 3 zile

Black Friday nu mai e vineri în România: ce arată datele zi cu zi din 162 de magazine online

Studiul DWF compară cele 15 zile din jurul Black Friday, 2026 față de 2025: o parte mai mare din vânzări...

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing
Actualitateacum 3 zile

Șapte premii la IAB MIXX Awards 2026 pentru Digital Unlock, grupul format prin fuziunea DWF și Upswing

București, 13 noiembrie 2026. DWF, DWF Paid Media, Jumară Productions și aimup.agency (parte din Upswing), agenții din grupul Digital Unlock,...

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online
Actualitateacum 4 zile

Calendarul reducerilor în România arată când scad cu adevărat prețurile online

Calendarul reducerilor în România îi ajută pe cumpărătorii online să distingă perioadele cu oferte numeroase de simplele campanii de marketing....

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
Actualitateacum 4 zile

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău
Actualitateacum 4 zile

Cum citești fluturașul de salariu: fiecare rând explicat pe înțelesul tău

Fluturas de salariu este extrasul tău din statul de plată al firmei: aceleași cifre, dar doar pentru tine și pentru...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro