Actualitate
Top 25 de state cu cele mai mari rezerve de aur din lume
Rezervele de aur reflectă stabilitatea economică a unei națiuni și poziția sa în comerțul internațional și politicile monetare, potrivit unei ample analize.
Rezervele de aur reflectă stabilitatea economică a unei națiuni
Aurul este un activ esențial în perioadele de declin valutar; aurul fizic poate fi folosit pentru a rambursa datorii și pentru a emite bani. Prin urmare, aurul este o componentă importantă a rezervelor băncilor centrale din întreaga lume. Un top al celor 25 de țări cu cele mai multe rezerve de aur în 2024 a fost realiizat recent de Insider Monkey în baza datelor furnizate de raportul World Gold Council.
Insider Monkey este un site de investiții care urmărește mișcările persoanelor din interiorul corporațiilor și ale fondurilor speculative.
În top 25 de țări cu cele mai mari rezerve de aur din lume nu se află și România, nivelul rezervei de aur al țării noastre fiind de numai 103,6 tone, cu o valoare de 6,240 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.
25. Algeria
Rezerve de aur în T4 2023: 174 de tone metrice
Algeria are o rezervă de aur de 174 de tone metrice. Guvernul Algeriei gestionează aceste rezerve. Valorează 11,60 miliarde USD începând cu 24 februarie 2024.
24. Belgia
Rezerve de aur în T4 2023: 227 de tone metrice
Belgia ocupă locul 24 printre țările cu cele mai multe rezerve de aur în 2024. Belgia rezervă 227 de tone metrice de aur pentru a sprijini stabilitatea economică a națiunii. Banca Națională a Belgiei administrează aceste rezerve, a căror valooare este estimată la 15,20 miliarde de dolari la 24 februarie 2024.
23. Singapore
Rezerve de aur în T4 2023: 230 de tone metrice
Singapore este un centru de distribuție a aurului pentru Asia de Sud-Est. Majoritatea aurului provine din Elveția. Rezerva de aur din Singapore este de 230 de tone metrice, administrată de Autoritatea Monetară din Singapore. La 24 februarie 2021, valoarea rezervelor era de 15,37 miliarde de dolari.
22. Thailanda
Rezerve de aur în T4 2023: 244 de tone metrice
Thailanda deține 244 de tone metrice de rezerve de aur, evaluate la 16,31 miliarde USD la 24 februarie 2024. Banca Thailandei a favorizat aurul în rezervele sale ca protecție împotriva inflației.
21. Austria
Rezerve de aur în T4 2023: 280 de tone metrice
Austria menține o rezervă semnificativă de aur de 280 de tone metrice, administrată de Oesterreichische Nationalbank (OeNB). Monetăria Austriacă, o faimoasă rafinărie de metale prețioase, este unul dintre cei mai vechi și mai mari producători de monede de lingouri de aur din lume. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Austriei sunt estimate la 18,71 miliarde de dolari.
20. Spania
Rezerve de aur în T4 2023: 282 de tone metrice
Spania are o rezervă de aur de 282,4 tone metrice, administrată de Banco de España (Banca Spaniei). Las Medulas este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO din Spania, care a produs aur în timpul domniei Imperiului Roman. Spania ocupă locul douăzecea ca țară cu cele mai multe rezerve de aur, evaluate la 18,82 miliarde de dolari la 24 februarie 2024.
19. Liban
Rezerve de aur în T4 2023: 287 de tone metrice
Libanul menține o rezervă de aur de 287 de tone metrice, administrată de Banca Centrală a Libanului. Începând cu 24 februarie 2024, valoarea rezervelor de aur ale Libanului se ridică la 17,25 miliarde de dolari.
18. Kazahstan
Rezerve de aur în T4 2023: 294 de tone metrice
Kazahstanul este un jucător proeminent pe piața mondială a aurului. Kazahstanul are rezerve de aur în valoare totală de 294 de tone metrice, gestionate de Banca Națională a Kazahstanului. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Kazahstanului sunt estimate la 19,66 miliarde de dolari. Kazahstanul este, de asemenea, un producător notabil de aur. În 2023, Kazahstanul a produs 130 de tone metrice de aur. Mina Altyntau Kokshetau este cea mai mare mină de aur din Kazahstan.
17. Regatul Unit
Rezerve de aur în T4 2023: 310 tone metrice
Regatul Unit menține o rezervă de aur de 310 tone metrice. Banca centrală a Marii Britanii, Banca Angliei, gestionează aceste rezerve. Marea Britanie nu produce cantități semnificative de aur pe plan intern. Începând cu 24 februarie 2024, valoarea rezervelor de aur ale Regatului Unit se ridică la 20,73 miliarde de dolari.
16. Arabia Saudită
Rezerve de aur în T4 2023: 323 de tone metrice
Arabia Saudită menține o rezervă de aur de 323 de tone metrice, evaluată la 19,43 miliarde USD la 24 februarie 2024. Arabia Saudită a explorat și descoperit în mod activ zăcăminte de aur prin inițiative extinse de explorare și investiții în tehnologii miniere de ultimă oră. Pe 28 decembrie 2023, Saudi Arabian Mining Company (Ma’aden) (TADAWUL:1211) a anunțat că a descoperit mai multe zăcăminte de aur la sud de mina de aur existentă Mansourah Massarah.
15. Polonia
Rezerve de aur în T4 2023: 359 de tone metrice
Polonia a cumpărat în mod activ aur pentru a-și alinia raportul aur-PIB cu media europeană. Banca Națională gestionează aceste rezerve. Rezervele de aur ale Poloniei au crescut cu 130 de tone metrice în 2023. Polonia are 359 de tone metrice de rezerve de aur, gestionate de Banca Națională a Poloniei. Rezerva de aur a Poloniei este evaluată la 23,97 miliarde de dolari la 24 februarie 2024.
14. Uzbekistan
Rezerve de aur în T4 2023: 371 de tone metrice
Uzbekistanul are pe locul 14 cu cele mai multe rezerve de aur din lume, la 371 de tone metrice. Mina Muruntau, o instalație deținută de stat din Uzbekistan, se remarcă drept una dintre cele mai adânci întreprinderi miniere la cariere deschise din lume. În 2023, Uzbekistanul a produs 100 de tone metrice de aur. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Uzbekistanului sunt evaluate la 24,82 miliarde de dolari.
13. Portugalia
Rezerve de aur în T4 2023: 383 de tone metrice
Portugalia are o rezervă de aur de 383 de tone metrice. Banco de Portugal administrează și supraveghează rezervele. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele erau evaluate la aproximativ 25,57 miliarde de dolari.
12. Taiwan
Rezerve de aur în T4 2023: 424 de tone metrice
Taiwanul deține o rezervă majoră de aur de 424 de tone metrice, iar importanța sa globală rămâne semnificativă. Aceste rezerve de aur sunt gestionate de Banca Centrală a Republicii Chineze (Taiwan). Începând cu 24 februarie 2024, valoarea de piață a rezervei de aur din Taiwan era de 25,48 miliarde de dolari.
11. Turcia
Rezerve de aur în T4 2023: 540 de tone metrice
Rezervele de aur ale Turciei erau de 540 de tone metrice începând cu 2024, Banca Centrală a Republicii Turcia gestionând aceste rezerve. În T4 2023, Turcia și -a crescut rezervele de aur cu 61,21 tone metrice. Rezervele de aur ale Turciei la 24 februarie 2024 erau evaluate la 36,10 miliarde USD.
10. Olanda
Rezerve de aur în T4 2023: 612 tone metrice
Țările de Jos dețin pe locul 10 cu cele mai multe rezerve de aur din lume, cu 612 tone metrice. Banca centrală olandeză, De Nederlandsche Bank (DNB), gestionează rezerva de aur a țării. Începând cu 24 februarie 2024, valoarea rezervelor de aur din Țările de Jos era listată la 40,93 miliarde de dolari.
9. India
Rezerve de aur în T4 2023: 804 tone metrice
India este al doilea cel mai mare importator de aur din lume, după China. În decembrie 2023, importurile de aur din India au crescut vertiginos cu 156,5%, până la 3 miliarde de dolari, de la 1,16 miliarde de dolari anul trecut. Elveția este cea mai mare sursă de importuri de aur. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Indiei sunt evaluate la 53,70 miliarde de dolari.
8. Japonia
Rezerve de aur în T4 2023: 846 tone metrice
Rezervele de aur ale Japoniei de 846 de tone metrice sunt gestionate de Banca Japoniei, evaluate la 52,01 miliarde de dolari. Hishikari din Japonia este singura mină de aur majoră din țară, dar cea mai mare parte a aurului este importată. Cererea Japoniei de bijuterii din aur este relativ scăzută în comparație cu restul Asiei. Cu toate acestea, o piață sănătoasă este menținută prin cererea de aur pentru investiții, în primul rând sub formă de lingouri și monede. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Japoniei sunt evaluate la 56,53 miliarde de dolari.
7. Elveția
Rezerve de aur în T4 2023: 1.040 de tone metrice
Elveția este cel mai mare centru de rafinare și tranzit de lingouri din lume. Acesta găzduiește mai multe rafinării de aur de renume mondial, inclusiv Valcambi, PAMP, Argor-Heraeus și Metalor. Elveția importă lingouri din mine din întreaga lume pentru procesare și reexport. Începând cu 24 februarie 2024, Elveția are rezerve de aur de 1.040 de tone metrice, evaluate la 62,54 miliarde de dolari.
6. China
Rezerve de aur în T4 2023: 2.235 tone metrice.
China, considerată adesea principalul adversar geopolitic al Statelor Unite, a devenit cel mai important cumpărător de aur. China este, de asemenea, cel mai mare producător de aur din lume. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, în 2023, China a produs peste 370 de tone metrice de aur, iar rezerva de aur chineză a crescut cu 224,88 tone metrice. Analiștii prevăd că China nu dezvăluie pe deplin informații despre rezerva sa de aur, ceea ce duce la incertitudini cu privire la dimensiunea reală a rezervelor sale. China are una dintre cele mai mari rezerve estimate de aur, în valoare de 2.235 de tone, evaluată la 149,38 miliarde de dolari la 24 februarie 2024.
5. Rusia
Rezerve de aur în T4 2023: 2.333 de tone metrice
Rusia este al doilea cel mai mare producător de aur din lume. În 2023, a produs un total de 324,7 tone metrice. Rusia se confruntă cu provocări în a-și vinde aurul din cauza sancțiunilor impuse. Rusia menține o rezervă considerabilă de aur de 2.333 de tone metrice. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Rusiei sunt estimate la 155,88 miliarde de dolari.
4. Franța
Rezerve de aur în T4 2023: 2.437 de tone metrice
Franța are o rezervă semnificativă de aur de 2.437 de tone metrice. Franța are a patra cea mai mare rezerve de aur din lume. Banca Franței supraveghează aceste exploatații. Aceste rezerve joacă un rol esențial în stabilitatea economică a Franței și ca parte a strategiei financiare a națiunii. Rezervele de aur ale Franței sunt evaluate la 162,85 miliarde de dolari la 24 februarie 2024.
3. Italia
Rezerve de aur în T4 2023: 2.452 tone metrice
Italia deține pe locul trei ca marime rezerve de aur din lume, în valoare de 2.452 de tone metrice. Banca centrală italiană, Banca d’Italia, gestionează rezervele de aur ale Italiei. În ciuda implicării sale istorice în activitățile miniere de aur, Italia a trecut în primul rând la importurile de aur pentru a-și satisface cererea, având în vedere scăderea producției interne. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Italiei sunt evaluate la 163,84 miliarde de dolari.
2. Germania
Rezerve de aur în T4 2023: 3.353 tone metrice
Germania are a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, cu 3.353 de tone metrice. Rezerva de aur a Germaniei este cu aproximativ 59% mai mică decât a Statelor Unite. În ciuda absenței aurului în țară, Germania importă aur în cantități mari. Deutsche Bundesbank supraveghează rezervele de aur ale țării. Aproximativ 69,06% din rezervele totale ale Germaniei sunt compuse din aur. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Germaniei sunt evaluate la 224,03 miliarde de dolari.
1. Statele Unite ale Americii
Rezerve de aur în T4 2023: 8.133 de tone metrice
Statele Unite ale Americii au cele mai multe rezerve de aur în 2024 , cu un stoc de peste 8.100 de tone metrice. În special, rezervele Statelor Unite aproape se potrivesc cu deținerile combinate ale următoarelor trei cele mai mari națiuni deținătoare de aur: Germania, Italia și Franța. Statele Unite sunt, de asemenea, al cincilea cel mai mare producător de aur. În ianuarie 2024, US Geological Survey a raportat că 15.000 de tone metrice de aur au fost identificate până în prezent, iar Statele Unite au produs 170 de tone metrice de aur în 2023. Începând cu 24 februarie 2024, rezervele de aur ale Statelor Unite sunt evaluate la 543,50 miliarde USD. Rezerva de aur a Statelor Unite este stocată în 12 bănci ale Rezervei Federale. Se știe că un seif de la Federal Reserve Bank din New York conține cea mai mare cantitate de aur din lume.
O explozie produsă marți seara, 27 octombrie, într-o locuință din județul Argeș, s-a soldat cu rănirea a două persoane. Victimele au suferit arsuri la nivelul mâinilor, picioarelor și feței și primesc îngrijiri medicale la fața locului.
La fața locului au intervenit pompierii Foto: Facebook
Incidentul a avut loc în comuna Stolnici, satul Cochinești, unde a explodat o butelie, relatează ePitești.
La fața locului au fost mobilizate echipaje de intervenție ale pompierilor, inclusiv o autospecială de stingere, două echipaje SMURD de prim ajutor calificat și un echipaj CBRN, specializat în gestionarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.
Două persoane, rănite în urma exploziei
Potrivit reprezentanților ISU Argeș, salvatorii ajunși la fața locului au identificat două persoane care prezentau arsuri la nivelul membrelor superioare și inferioare, precum și în zona feței.
„Acestea primesc îngrijiri medicale la fața locului”, au transmis reprezentanții ISU Argeș, citați de presa locală.
Deocamdată, nu a fost precizat dacă victimele vor fi transportate la spital.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T17:29:04.176Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-locale/pitesti/explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-locale”,”pitesti”,”explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/explozie-intr-o-locuinta-din-arges-doua-persoane-2566976.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Funcția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
În multe
organizații, funcțiunea financiar-contabilă ajunge să depindă într-o măsură
semnificativă de experiența și cunoștințele unei singure persoane:
contabilul-șef. Atât timp cât activitatea se desfășoară normal, această
dependență poate trece neobservată. Însă atunci când persoana respectivă
schimbă rolul, pleacă din companie sau este indisponibilă pentru o perioadă mai
lungă, organizația poate descoperi cât de vulnerabile sunt unele procese
esențiale.
Diana Lupu jpg Foto: EY
În realitate,
riscul nu este plecarea contabilului-șef în sine, ci concentrarea
cunoștințelor, responsabilităților și proceselor critice într-o singură
persoană. Organizațiile reziliente nu se bazează pe oameni indispensabili, ci
pe procese solide, responsabilități clar definite și mecanisme care asigură
continuitatea activității indiferent de schimbările de personal.
Când
dependența de o persoană devine un risc de business
În lipsa unor
proceduri documentate și a unui plan de succesiune, compania se poate confrunta
cu dificultăți care depășesc cu mult sfera resurselor umane.
Închiderea lunară,
raportările statutare, relația cu auditorii, pregătirea informațiilor pentru
management sau gestionarea obligațiilor fiscale pot deveni mai dificile și mai
consumatoare de timp. Totodată, o parte semnificativă din know-how-ul acumulat de-a
lungul anilor, de la particularități fiscale și contabile până la configurația
sistemelor și relațiile cu partenerii externi, poate fi greu de transferat
într-un termen scurt.
Pentru persoana
care preia rolul, lipsa documentării se traduce printr-o perioadă de acomodare
mai lungă, un nivel crescut de presiune și dificultăți în înțelegerea rapidă a
proceselor existente. În paralel, managementul este nevoit să dedice timp
suplimentar pentru clarificarea situațiilor operaționale și pentru menținerea
continuității activității.
Costul
nepregătirii este adesea subestimat
Multe companii
analizează aceste situații exclusiv prin prisma costului de recrutare. În
practică, impactul este mult mai amplu.
Recrutările
urgente, perioadele extinse de integrare, timpul investit de management în
rezolvarea problemelor apărute, întârzierile în raportări și necesitatea
apelării la suport extern pot genera costuri semnificative. La acestea se pot
adăuga riscuri de conformitate, erori operaționale și dificultăți în păstrarea
stabilității echipei financiare.
De cele mai multe
ori, costurile asociate unei tranziții neplanificate depășesc investiția
necesară pentru documentarea proceselor și pregătirea continuității funcției
financiare.
Din această
perspectivă, întrebarea relevantă nu este cât costă pregătirea, ci cât poate
costa lipsa acesteia.
Daniela Muntean foto (002) jfif Foto: EY
Cum
construiești o funcție financiară rezilientă
1.
Documentează procesele critice
Procedurile
documentate (SOP-uri) reprezintă fundamentul unei funcții financiare stabile și
scalabile. Acestea oferă claritate asupra responsabilităților, termenelor și
modului de desfășurare a activităților esențiale.
Beneficiile nu apar
doar în momentul unei tranziții. Procesele documentate reduc presiunea asupra
contabilului-șef, facilitează delegarea responsabilităților, accelerează
integrarea noilor colegi și contribuie la dezvoltarea echipei.
Atunci când
procesele sunt clar descrise și accesibile, cunoștințele devin un activ al
organizației, nu al unei singure persoane.
2.
Planifică succesiunea înainte să fie necesară
Planul de
succesiune nu înseamnă doar identificarea unui posibil înlocuitor. Presupune
transfer continuu de cunoștințe, pregătirea mai multor persoane pentru
activitățile critice și distribuirea responsabilităților în cadrul echipei.
O astfel de
abordare reduce riscurile operaționale și oferă mai multă flexibilitate
organizației. În același timp, permite contabilului-șef să își transfere
responsabilitățile într-un mod controlat și să reducă presiunea asociată
perioadelor aglomerate, concediilor sau schimbărilor profesionale.
Cu cât dependența
de o singură persoană este mai redusă, cu atât funcția financiară devine mai
predictibilă și mai robustă.
3. Utilizează strategic
serviciile de Managed Services
În ultimii ani,
provocările cu care se confruntă funcțiile financiare au devenit tot mai
complexe. Cerințele de raportare și conformitate cresc, specialiștii cu
experiență sunt mai greu de găsit și de reținut, iar managementul solicită
informații financiare tot mai rapide și mai relevante pentru luarea deciziilor.
Pentru multe
organizații, acestea reprezintă un instrument prin care funcția financiară își
poate crește reziliența, flexibilitatea și capacitatea de a susține dezvoltarea
afacerii.
Spre deosebire de
modelul tradițional bazat doar pe resurse interne, serviciile de Managed
Services oferă acces la o echipă de specialiști, procese documentate,
metodologii standardizate și mecanisme de continuitate deja implementate.
Astfel, cunoștințele și responsabilitățile nu mai sunt concentrate într-o
singură persoană, reducând riscurile asociate fluctuației de personal sau
indisponibilității unor resurse-cheie.
Un alt avantaj
important este flexibilitatea. Companiile pot adapta nivelul de suport în
funcție de nevoile organizației, fie că este vorba despre perioade de audit,
proiecte de transformare, implementarea unor sisteme noi, modificări
legislative sau creșteri temporare ale volumului de activitate.
În plus,
externalizarea unor activități contabile și de raportare
fiscală și financiară permite echipei interne să se concentreze pe zone cu
valoare adăugată mai mare, precum analiza financiară, planificarea,
managementul performanței, controlul intern și sprijinirea deciziilor de
business. În acest mod, funcția financiară evoluează de la un rol predominant
operațional către unul strategic.
În practică,
valoarea unui model de Managed Services se reflectă în:
- acces la expertiză
multidisciplinară în contabilitate, fiscalitate, raportare financiară și
tehnologie; - acces la bune practici și
metodologii validate în multiple industrii; - reducerea riscului asociat
fluctuației de personal și dependenței de persoane-cheie și
consolidarea continuității operaționale; - capacitatea de a scala rapid
resursele în funcție de volumul și complexitatea activității; - susținerea creșterii și
transformării funcției financiare fără majorarea proporțională a
structurii interne și a costurilor fixe.
Privite din această
perspectivă, serviciile de Managed Services nu reprezintă doar o soluție
operațională, ci un instrument strategic de management al riscului și de
dezvoltare a funcției financiare. Pentru multe organizații, acestea oferă
combinația optimă între continuitate, acces la expertiză și capacitatea de a
răspunde rapid schimbărilor din mediul de afaceri.
O funcție
financiară performantă este definită de capacitatea organizației de a funcționa
eficient indiferent de schimbările care apar în echipă.
Procedurile
documentate, planurile de succesiune și modelele de outsourcing și managed
services nu reprezintă doar măsuri de control intern. Ele contribuie la
reducerea riscurilor, la protejarea continuității activității și la creșterea
eficienței operaționale.
Într-un mediu de
afaceri în care atragerea și retenția specialiștilor cu experiență devin tot
mai dificile, presiune asupra costurilor și cerințe tot mai complexe de
raportare, construirea unei funcții financiare fără dependențe critice nu
înseamnă doar gestionarea riscurilor. Înseamnă crearea unei organizații
capabile să crească, să se adapteze și să performeze indiferent de schimbările
de personal sau de contextul economic.
În final,
întrebarea pe care orice director general sau CFO ar trebui să și-o pună nu
este „Ce se întâmplă dacă pleacă contabilul-șef?”, ci „Cât de pregătită este
compania să funcționeze în mod normal a doua zi după ce acesta pleacă?”.
Răspunsul la această întrebare face diferența dintre o organizație vulnerabilă
și una cu adevărat rezilientă.
Autori: Daniela Muntean, Senior Manager, Global Compliance and Reporting,
EY România
Diana Lupu, Partener, Global Compliance and Reporting, EY România
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T11:04:14.346Z”,”page”:{„created_at”:”2025-01-30T08:29:14.723Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{„blog_page”:true},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:106,”last_published_at”:”2025-01-30T08:29:17.203Z”,”name”:”Content layout (article) – BLOG”,”published”:1,”s3_hash”:null,”slug”:null,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-08-07T14:53:02.463Z”,”version_id”:30},”path”:”/blogurile-adevarul/functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”,”pathArray”:[„”,”blogurile-adevarul”,”functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/functia-financiara-fara-dependente-critice-2566835.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Cine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar. Îmbunătățirea colectării, controlul cheltuielilor și reguli fiscale stabile sunt printre soluțiile propuse de specialiști, în timp ce mediul de afaceri avertizează că schimbările frecvente afectează investițiile și planificarea pe termen lung.
Foto: Shutterstock
România se confruntă cu o provocare dificilă: trebuie să reducă deficitul bugetar, dar fără să pună o presiune suplimentară asupra companiilor și consumatorilor, într-un moment în care economia încetinește. Analiștii indică o nevoie tot mai mare de schimbare a strategiei: după majorările de taxe din ultimii ani, statul trebuie să acorde mai multă atenție veniturilor pe care nu reușește să le colecteze, eficienței cheltuielilor și stabilității legislative.
În paralel, mediul de afaceri solicită o perioadă în care regulile fiscale să nu fie modificate constant. Un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani și un dialog regulat între Guvern și reprezentanții industriilor sunt printre propunerile avansate pentru a reduce incertitudinea și a încuraja investițiile.
Majorările de taxe au adus bani la buget, dar ajustarea continuă
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Pentru a corecta dezechilibrul, autoritățile au majorat cota standard de TVA de la 19% la 21%, au unificat cotele reduse la 11% și au crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Au fost majorate și impozitele locale pe proprietate, în timp ce regimul fiscal al microîntreprinderilor a fost modificat.
Măsurile au început să se reflecte în veniturile bugetare. În intervalul august 2025–iulie 2026, încasările din TVA au crescut cu 22,2% față de cele 12 luni anterioare. În primele opt luni din 2026, deficitul bugetar a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025.
Totuși, ajustarea nu s-a încheiat. Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, iar România trebuie să continue corecția pentru a ajunge la 3% din PIB în 2031.
Ruxandra Târlescu, Partener coordonator Taxe PwC România, avertizează că spațiul pentru noi majorări este tot mai redus, în condițiile în care populația și companiile resimt deja efectele măsurilor fiscale.
„Creșterea taxelor ca soluție de reducere a deficitului bugetar și-a atins limitele”, subliniază specialista.
În opinia sa, România trebuie să găsească un echilibru între corectarea dezechilibrului bugetar și menținerea unei economii suficient de puternice pentru a susține veniturile statului.
Consumul și companiile resimt presiunea fiscală
Efectele măsurilor fiscale se văd într-un context economic dificil, în care inflația continuă să afecteze puterea de cumpărare, iar consumatorii devin mai prudenți. Inflația a ajuns la 10,85% în mai 2026, a coborât la 6,17% în august, dar a urcat din nou la 6,61% în septembrie, potrivit datelor prezentate în analiza PwC.
Comerțul cu amănuntul a revenit pe creștere în august, cu un avans de 2,3% față de luna precedentă și de 0,1% față de aceeași lună a anului anterior. Cu toate acestea, în primele opt luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din comerț a rămas cu 5,1% sub nivelul din perioada similară din 2025.
Companiile sunt prinse între clienți care cumpără mai puțin și costuri mai mari cu energia, forța de muncă și taxele. În aceste condiții, noi majorări fiscale ar putea pune presiune suplimentară asupra consumului și investițiilor.
Ruxandra Târlescu atrage atenția că, dacă răspunsul la problema deficitului rămâne creșterea fiscalității, România riscă să afecteze tocmai activitatea economică de care are nevoie pentru a-și susține bugetul.
TVA necolectată, una dintre cele mai mari rezerve ale statului
Una dintre principalele soluții propuse de PwC este îmbunătățirea colectării taxelor deja existente. Pentru 2023, România nu a încasat aproximativ o treime din TVA-ul datorat, cel mai mare decalaj de conformare din Uniunea Europeană, comparativ cu o medie europeană de 9,5%.
Pierderea estimată s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei într-un singur an. Potrivit analizei PwC, recuperarea fiecărui punct procentual din acest decalaj ar putea aduce aproximativ 1,5 miliarde de lei la buget.
Instrumentele pentru îmbunătățirea colectării există deja: facturarea electronică, raportarea SAF-T, sistemul e-Transport și declarația de TVA precompletată. Folosite împreună cu verificarea încrucișată a datelor și controale mai bine țintite, acestea ar putea ajuta ANAF să identifice mai eficient obligațiile fiscale neachitate.
O altă direcție este reforma cheltuielilor publice, fără sacrificarea investițiilor productive în infrastructură, energie, educație și digitalizare. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027 și menținerea unor reguli fiscale previzibile sunt, de asemenea, măsuri care ar putea contribui la o consolidare bugetară mai sustenabilă.
De ce cer companiile un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani
Specialiștii propun instituirea prin lege a unui moratoriu fiscal care să garanteze stabilitatea principalelor taxe și impozite pentru cel puțin trei ani, ideal cinci. Eventualele excepții ar trebui justificate prin studii de impact publicate în prealabil și anunțate cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare.
România taie deficitul, dar rămâne în zona de risc: între consolidare fiscală și dezechilibre persistente
Analistul Adrian Negrescu consideră că instabilitatea regulilor fiscale a devenit, în sine, o povară pentru companii.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă analistul Adrian Negrescu.
Impozitul pe dividende ilustrează această evoluție. Cota a fost de 5% până la sfârșitul anului 2022, a crescut la 8% în 2023, la 10% în 2025 și la 16% în 2026. În paralel, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor a fost redus de la un milion de euro la 100.000 de euro, iar impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus în 2024, urmează să fie eliminat în 2027.
Pentru o companie care planifică o investiție pe zece sau douăzeci de ani, schimbările repetate complică estimarea costurilor și a rentabilității. De aceea, mediul de afaceri susține că nu este suficient ca autoritățile să anunțe măsurile cu câteva luni înainte, dacă structura taxelor continuă să se schimbe frecvent.
„Taxa pe stâlp”, un exemplu al instabilității fiscale
Un alt exemplu este impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”. Introdus în 2014, eliminat în 2017 și reintrodus în 2025, cu o cotă de 1%, acesta afectează infrastructura din domenii precum energia și telecomunicațiile.
Problema nu ține doar de costul taxei, ci și de incertitudinea privind regulile aplicabile investițiilor. Rețelele electrice, infrastructura de telecomunicații și capacitățile noi de producție necesită capital important și planuri pe termen lung.
Analistul Adrian Negrescu consideră că revenirea acestui impozit transmite un semnal nefavorabil investitorilor.
„Taxa pe stâlp este exemplul perfect de impozit care descurajează exact ce ne dorim cel mai mult: investițiile în infrastructură. Un investitor nu se sperie de o taxă de 1%. Se sperie că nu știe ce taxă va veni anul viitor”, subliniază analistul Adrian Negrescu.
Datele prezentate în analiza economică arată și că modificările legislative pot avea efecte contrare celor urmărite de autorități. În industria jocurilor de noroc, după schimbările introduse prin OUG 7/2026, numărul aparatelor autorizate în perioada februarie–mai a scăzut la 2.337, față de aproape 19.000 în aceeași perioadă a anului precedent. Încasările din taxele de autorizare au coborât de la 485 de milioane la 300 de milioane de lei.
Exemplul ridică întrebări privind modul în care sunt evaluate efectele măsurilor fiscale înainte de adoptare și arată de ce consultarea industriilor vizate poate fi importantă.
Investițiile străine au scăzut puternic în prima jumătate a anului
Instabilitatea fiscală și incertitudinea economică apar într-un moment în care investițiile străine directe au înregistrat o scădere puternică. Potrivit datelor citate în analiza economică, fluxul net a ajuns la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, un declin de aproximativ 82%.
Taxa turistică explodează într-un mare oraș european. Va ajunge la 20%
În trimestrul al doilea, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro. Totodată, profiturile reinvestite au avut o valoare negativă de 1,1 miliarde de euro în primul semestru, ceea ce indică faptul că retragerile și distribuirea profiturilor au depășit reinvestirea acestora în economia locală.
Prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a descris evoluția drept „un semnal care nu poate fi ignorat”.
Scăderea investițiilor nu poate fi atribuită exclusiv fiscalității, însă amploarea ei evidențiază nevoia unui climat economic previzibil. Pentru România, atragerea și păstrarea capitalului sunt importante atât pentru dezvoltarea companiilor, cât și pentru crearea de locuri de muncă și susținerea veniturilor bugetare.
Mediul de afaceri cere un dialog regulat cu Guvernul
Specialiștii propun înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu. Acesta ar urma să reunească periodic reprezentanți ai marilor contribuabili și ai întreprinderilor mici și mijlocii, din sectoare precum construcțiile, industria auto, energia și alte domenii importante pentru economie.
Scopul nu ar fi ca firmele să dicteze politica fiscală, ci ca autoritățile să înțeleagă efectele măsurilor înainte de adoptarea lor. Un astfel de mecanism ar putea identifica din timp riscurile pentru investiții, locuri de muncă și veniturile bugetare.
Analistul Adrian Negrescu consideră că dialogul dintre Guvern și mediul de afaceri ar trebui să fie o practică obișnuită, nu o etapă formală.
„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia. Dacă OUG 7, taxa pe stâlp, creșterile repetate ale impozitului pe dividende sau TVA-ul la locuințe ar fi fost discutate cu sectoarele vizate, statul ar fi avut azi mai mulți bani, iar investitorii nu ar fi plecat. Bugetul nu se face doar în birourile guvernamentale, ci și în fabrici, pe șantiere și în magazine”, susține analistul Adrian Negrescu.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/the-future-is-now-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-12T08:27:56.045Z”}},”last_changed”:”2026-10-27T04:31:08.037Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/economie/cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/cine-mai-investeste-in-romania-cand-taxele-se-2565712.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Explozie într-o locuință din Argeș. Două persoane au fost rănite în urma deflagrației
O explozie produsă marți seara, 27 octombrie, într-o locuință din județul Argeș, s-a soldat cu rănirea a două persoane. Victimele...
Funcția financiară fără dependențe critice: reziliența organizațională, un avantaj competitiv subestimat
În multe organizații, funcțiunea financiar-contabilă ajunge să depindă într-o măsură semnificativă de experiența și cunoștințele unei singure persoane: contabilul-șef. Atât...
Cine mai investește în România când taxele se schimbă de la un an la altul. Avertismentul mediului de afaceri
După mai multe majorări de taxe și impozite, România trebuie să își schimbe abordarea pentru a continua reducerea deficitului bugetar....
Supele pentru care ai fi în stare să mergi pe jos până-n Franța. Trei rețete absolut delicioase de supe franțuzești de toamnă, pe care le poți găti, lejer, acasă
Bucătăria franceză excelează în transformarea legumelor simple în adevărate delicii culinare pentru anotimpurile de tranziție. Supele franțuzești de toamnă sunt...
Termen-limită pentru PNRR: România trebuie să rezolve restanțele până pe 6 noiembrie, anunță ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
România trebuie să închidă până la 6 noiembrie toate procedurile administrative restante pentru a putea primi în acest an cât...
Vreme de toamnă capricioasă: de la 20 de grade Celsius la ploi și zăpadă de 10 centimetri
Săptămâna începe cu ploi în mai multe regiuni și o scădere a temperaturilor, mai ales în vestul și nordul țării....
Aurul ar putea atinge un nou record. Ce îl poate face să se scumpească din nou
După creșterea spectaculoasă de la începutul anului și corecția puternică din lunile următoare, aurul ar putea reveni pe o traiectorie...
-
Actualitateacum 3 zileHackerii vizează datele clienților și conturile financiare. 86% dintre firmele mici și mijlocii au raportat incidente cibernetice
-
Actualitateacum 3 zileDoi polițiști din Buzău au ajuns la UPU după ce autospeciala în care se aflau a fost izbită de o mașină
-
Breakingacum 2 zile„Vestele Galbene“ anunță deja când va avea loc următorul protest din Franța. Confruntările violente de sâmbătă au continuat pe tot parcursul nopții
-
Breakingacum 3 zileGeorge Simion a declarat într-o conferință la Praga că fostul candidat Călin Georgescu se află după gratii pentru că „a câștigat alegerile”
-
Actualitateacum 2 zileLuca Niculescu, mesaj pentru românii din diaspora: „Tinerii nu au nevoie doar să fie ascultați. Au nevoie să vadă că vocea lor contează”
-
Breakingacum 2 zileSuma uriașă cu care se vinde acum, în 2026, celebra monedă de 100 de lei din anii ’90, cu chipul lui Mihai Viteazul
-
Actualitateacum 2 zileCu microbuzul în Italia sau Germania: ghid practic și două firme de transport persoane
-
Actualitateacum 2 zileCostel Alexe îl acuză pe Rogobete că transformă controalele de la Spitalul de Copii din Iași în „show politic”