Actualitate
28 martie: Nicolae Ceauşescu a devenit primul preşedinte al Republicii Socialiste România
În
urmă cu o jumătate de secol, pe data de 28 martie, Nicolae
Ceaușescu era ales în funcția de preşedinte al Republicii
Socialiste România. De asemenea, este ziua în care au murit cel
de-al 34-lea președinte al SUA, Dwight David Eisenhower, creatoarea
de modă, Zina Dumitrescu și s-a născut faimoasa cântăreață
americană, Lady Gaga.
Nicolae Ceaușescu FOTO Fototeca online a comunismului românesc
1914:
S-a născut Ovidiu Constantinescu, prozator
S-a
născut la Bucureşti. A urmat Liceul „Sf. Sava” (absolvit în
1932), apoi studii filologice la Universitatea din Bucureşti,
potrivit volumului „Dicţionarul scriitorilor români” (Ed.
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1995).
Ovidiu Constantinescu FOTO Wikipedia
A
colaborat la „Revista Fundaţiilor Regale”, „Viaţa
românească”, „Vremea”, „Curentul familiei”, „Bis”
etc. Debutul editorial l-a reprezentat romanul „Sfârşit de
spectacol” (1941). În continuare a publicat romanele „Oamenii
ştiu să zâmbească” (1946), „Menestrelii regelui Ludovic”
(1980), „Luna şi mânzul sălbatic” (1982), precum şi nuvele
adunate în volumele „Valse hesitation” (1970) şi „Strada infinitului” (1974).
A
mai publicat şi un volum de medalioane critice – „Portrete de
artişti” (1984). A tradus din literatura franceză (Stendhal,
Romain Rolland, Colette, Maurice Druon, Jules Verne), din literatura
rusă (Dostoievski, T. Sevcenco), din alte literaturi (F. Cooper, A.
Carpentier ş.a.). A murit la Bucureşti.
1944:
A murit Petru Bogdan, chimist, membru titular al Academiei Române
S-a
născut la Cozmeşti, județul Iaşi.
Petru Bogdan FOTO Wikipedia
A
urmat liceul şi Facultatea de Ştiinţe (secţia Fizico-Chimice) din
Iaşi, apoi şi-a continuat specializarea în domeniul chimiei fi
zice la Leipzig şi la Berlin, obţinând doctoratul la Berlin, în
1901, potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române
(1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti,
2003).
Între
1906-1910, a fost primul profesor de chimie fizică al primei catedre
de specialitate din ţară. A fost rector al Universităţii din Iaşi
(1906-1910). Cercetările sale au vizat toate domeniile chimiei fi
zice.
A
adus contribuţii valoroase la dezvoltarea cunoştinţelor de
chimie-fi zică, prin lucrări ca: „Infl uenţa neelectrolitelor
asupra tensiunii de vapori a acidului acetic” (1903); „Starea de
disociere la acidul azotic” (1906); „Fondul molecular al
lichidelor” (1912); „Introducere în electrochimie” (1928). A
publicat primul curs românesc de chimie-fizică (1924). Doctor
Honoris Causa al Universităţii din Nancy, Franţa. Membru titular
al Academiei Române (4 iun. 1926).
1944:
S-a născut Ken Howard, actor
Actorul
american Ken Howard s-a născut la 28 martie 1944, în El Centro,
California.
Ken Howard FOTO IMDb
A
studiat la Şcoala de Dramă din Yale, după care, în 1968, a
acceptat un mic rol pe Broadway în piesa „Promises, Promises” a
lui Neil Simon. A apărut, apoi, în rolul lui Thomas Jeff erson în
muzicalul „1776” (1972), regizat de Peter H. Hunt, pentru care a
primit Premiul World Theatre, potrivit www.imdb.com.
A
predat cursuri de master la Institutul American de Teatru de
Repertoriu şi a fost instructor la Universitatea Harvard şi la
Facultatea de Drept din Harvard.
Experienţa
sa de predare a contribuit la crearea cărţii sale, „Act Natural:
How to Speak to Any Audience”, publicată de Random House în 2003.
În anii ’80, l-a întruchipat pe avocatul Garrett Boydston din
serialul „Dynasty”, a apărut în serialul poliţist „Murder
She Wrote” (1985-1994), alături de Angela Lansbury şi în
serialul „Melrose Place” (1990).
De
asemenea, a fost prezent în sitcomul „Rock ’30”, cu Tina Fey
şi Alec Baldwin. A câştigat Premiului Tony (1970) pentru
interpretarea de pe Broadway în „Child’s Play”, Premiul
Daytime Emmy (1981), ca narator în „Facts for Boys: The Body
Human”. A primit, de asemenea, un Primetime Emmy (2009) pentru
rolul din mini-seria „Grey Gardens”.
Howard
a fost preşedinte al Screen Actors Guild, ales în septembrie 2009
pentru un mandat de doi ani şi reales în 2011, pentru un al doilea
mandat. În ultimii ani, Ken Howard a apărut în fi lme de succes
internaţional, cum ar fi: „Michael Clayton” (2007), „Rambo”
(2008) sau „The Judge” (2014), „Better Living Through
Chemistry” (2014).
A
avut ultima apariţie în „Joy”, a lui David O. Russell, realizat
în 2015, an în care a interpretat şi rolul Ed Palmer din „The
Wedding Ringer”. A murit la 23 martie 2016, în Los Angeles, la
vârsta de 71 de ani.
1969:
A murit Dwight David Eisenhower, preşedinte al SUA
S-a
născut pe 14 octombrie 1890, în Denison, Texas, Statele Unite ale
Americii, fiind al treilea fiu al lui David Jacob Eisenhower și al
soției sale, Ida Elizabeth Stover Eisenhower.
Dwight David Eisenhower FOTO Wikipedia
Familia lui Eisenhower
a trăit în mai multe orașe din Kansas în timpul copilăriei sale,
iar Dwight a crescut într-o familie modestă, tatăl său lucrând
ca angajat la o companie de cale ferată și ca mecanic de oiler
într-un stabiliment local.
Eisenhower și-a petrecut anii de tinerețe în Abilene, Kansas, unde
a absolvit liceul în 1909. După absolvire, a lucrat timp de doi ani
pentru a economisi bani pentru a-și continua educația. În 1911,
s-a înscris la Academia Militară de la West Point, unde a excelat
atât academic, cât și în activitățile sportive. A absolvit în
1915 și a fost desemnat sublocotenent în Armata Statelor Unite.
În anii care au urmat, Eisenhower și-a desfășurat activitatea
militară cu distincție, participând la diverse misiuni și
acțiuni, inclusiv în Primul Război Mondial, în calitate de ofițer
de stat major. După război, și-a continuat studiile la Școala de
Război și Stat Major din Washington, D.C., iar apoi a lucrat ca
instructor la Școala de Infanterie din Fort Benning, Georgia.
Eisenhower a devenit rapid cunoscut pentru abilitățile sale de
leadership și planificare, ceea ce l-a propulsat pe o traiectorie
ascendentă în cadrul armatei. În timpul celui de-Al Doilea Război
Mondial, a ocupat poziții-cheie în comandamentul militar, inclusiv
comandant suprem al forțelor aliate în Europa de Vest. În această
calitate, a supervizat Operațiunea Overlord, invazia aliată a
Europei de Vest, și a jucat un rol crucial în înfrângerea
Germaniei naziste.
După război, popularitatea și respectul lui Eisenhower l-au
transformat rapid într-o figură politică de prim rang. În 1952, a
candidat cu succes la președinția SUA ca membru al Partidului
Republican, beneficiind de sprijinul larg din partea populației
americane. A fost ales în funcție și a ocupat biroul de președinte
timp de două mandate, între 1953 și 1961.
În timpul mandatului său prezidențial, Eisenhower a fost
responsabil pentru o serie de politici și inițiative importante,
inclusiv gestionarea Războiului Rece și promovarea păcii și
securității globale prin intermediul organizațiilor internaționale
precum NATO. De asemenea, a fost cunoscut pentru politica sa de
desegregare a școlilor și pentru promovarea drepturilor civile în
Statele Unite.
După încheierea mandatului prezidențial în 1961, Eisenhower s-a
retras la ferma sa din Gettysburg, Pennsylvania, unde a trăit o
viață liniștită, alături de soția sa, Mamie Eisenhower. A murit
pe 28 martie 1969, lăsând în urmă un moștenire impresionantă ca
lider militar, politician și al 34-lea președinte al Statelor
Unite.
1974:
Nicolae Ceauşescu a devenit președinte
Nicolae
Ceauşescu a devenit, prin votul unanim al Marii Adunări Naţionale,
primul preşedinte al Republicii Socialiste România.
Nicolae Ceaușescu FOTO Arhivă
Nicolae
Ceaușescu a devenit președintele Republicii Socialiste România în
1967, urmându-l pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a condus țara din
1947 până la moartea sa în 1965. Alegerea lui Ceaușescu a fost
parte a unui proces de succesiune planificat în interiorul
Partidului Muncitoresc Român (PMR), care s-a transformat mai târziu
în Partidul Comunist Român (PCR).
Nicolae
Ceaușescu și-a consolidat puterea treptat, ajungând să fie văzut
ca liderul necontestat al României comuniste. El și-a îndeplinit
funcția de prim-secretar al PCR încă din 1965, iar câțiva ani
mai târziu, în 1967, a devenit președintele țării.
La
28 martie 1974, Marea Adunare Națională a României a instituit
funcția de președinte al Republicii Socialiste România, iar
Nicolae Ceaușescu a fost ales în unanimitate, devenind astfel
primul președinte al țării. Procesul de alegere a lui Ceaușescu
ca președinte a fost mai mult o formalitate decât un proces
democratic deschis. Adunarea Națională era complet controlată de
PCR. Nu exista o competiție reală sau alegeri libere, ci mai
degrabă o confirmare a deciziei luate în interiorul partidului.
Prin politica sa externă, condusă cu abilitate, a încercat să se
elibereze de dominația sovietică, atrăgând simpatia și
aprecierea unor mari lideri politici precum Charles de Gaulle și
Richard Nixon. Cu toate acestea, în realitate, singurul scop al lui
Ceaușescu era consolidarea puterii dictatoriale.
În cadrul CAER, la indicația sa, delegațiile române s-au opus la
toate propunerile venite din partea URSS. Un exemplu notabil în
acest sens este participarea României la Jocurile Olimpice
desfășurate la Los Angeles, în Statele Unite ale Americii, în
1984, fiind una dintre cele doar două țări comuniste europene care
au luat parte la acest eveniment.
De asemenea, România a fost singura țară din blocul răsăritean,
alături de URSS, care la acea vreme menținea relații diplomatice
cu Comunitatea Europeană, cu Israelul și cu Republica Federală
Germania. În 1974, un tratat care includea România pe lista țărilor
favorizate de Comunitatea Europeană a fost semnat, iar în 1980 a
fost încheiat un acord care viza schimburile de produse industriale
între România și Comunitatea Europeană.
Nicolae
Ceaușescu a deținut funcția de președinte al României până în
decembrie 1989, când a fost răsturnat de Revoluția Română și
executat împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, după un proces
sumar.
Perioada de conducere a lui Ceaușescu a fost caracterizată de o
puternică cultă a personalității, control total asupra societății
și economiei, precum și de abuzuri asupra drepturilor omului și
represiune politică.
1979:
S-a născut Răzvan Hîncu, actor
S-a
născut la 28 martie 1979, în Galaţi.
Răzvan Hîncu FOTO Cinemagia
A
absolvit liceul la Galaţi, apoi Facultatea de Arte, Secţia Actorie
din cadrul Universităţii Hyperion, la clasa prof. Rodica Mandache
şi Eusebiu Ştefănescu (2005), potrivit imdb.ro.
A jucat pe scena
Teatrului Naţional Bucureşti (2007-2010), în piese precum „Eduard
al III-lea” (r. Alexandru Tocilescu), „Aventurile unui bărbat
extrem de serios” (r. Vlad Stănescu), „Încă-i bine” (r.
Rodica Popescu Bitănescu), „Şapte dintr-o lovitură” (r. Ion
Caramitru). A jucat în cadrul Companiei de Teatru Civic Art
(2004-2010), în piesele: „Doi într-o barcă” (r. Mircea Creţu),
„Simion şi alţi eroi” (r. Marian Ciripan), „Casa cu un cap de
cal înfi pt în perete” (Teatrul Foarte Mic, 2005), „Electra
dragostea mea” (Teatrul Foarte Mic, 2005).
A
jucat şi în numeroase filme, dintre care amintim: „Merge şi
aşa” (2004, r. Marian Sîrbu), „No Pain, No Gain” / „Duminica
pierzi sau câştigi” (2007, r. George Negrilă), „Restul e
tăcere” (2008, r. Nae Caranfi l), „Doctori de mame” (2008,
serial tv, r. Craig Lines, Shani Grewal, Peter Kerek), „Mănuşi
Roşii” (2010, r. Radu Gabrea), „Liceenii, în 53 de ore şi
ceva” (2010, r. Adrian Popovici), „Domnişoara Christina”
(2013, r. Alexandru Maftei), „The Sweeter Side of Life” / „Felia
dulce a vieţii” (2013, r. Michael Damian), „A Farewell to Fools”
/ „Condamnat la viaţă” (2013, r. Bogdan Dreyer), „Hotel
Dallas” (2016, r. Sherng-Lee Huang, Livia Ungur), „The Jester
from Transylvania” (2020, r. Adrian Popovici) ş.a., conform
https://www.cinemagia.ro/.
1986:
S-a născut Lady Gaga, cântăreață și actriță americană
Stefani
Joanne Angelina Germanotta, cunoscută sub numele de Lady Gaga, s-a
născut în New York City, Statele Unite ale Americii. Ea este fiica
lui Cynthia Louise și a lui Joseph Germanotta, având o soră mai
mică, pe nume Natali.
Lady Gaga FOTO Shutterstock
Gaga și-a manifestat pasiunea pentru muzică din copilărie,
începând să cânte și să compună melodii încă de la o vârstă
fragedă. A urmat cursuri de pian și a fost influențată de diverse
genuri muzicale, inclusiv de muzica rock și cea dance.
După absolvirea școlii secundare, Gaga a fost acceptată la Școala
de Teatru Tisch de la Universitatea din New York, unde a studiat
dramaturgia. Acolo și-a dezvoltat abilitățile artistice și a fost
expusă la o varietate de influențe creatoare, care au contribuit la
modelarea stilului său unic.
Deși a început să-și construiască o carieră în industria
muzicală încă din adolescență, succesul major a venit pentru
Gaga în anii 2000, când a semnat un contract de înregistrare cu
casa de discuri Def Jam Recordings. Chiar dacă acest parteneriat nu
a dus la lansarea ei către o carieră artistică de succes, ci a
fost anulat la scurt timp, artista nu s-a descurajat. Ea a continuat
să își caute vocea și un stilul unic.
În 2008, a semnat un contract cu casa de discuri Interscope Records
și a început să lucreze la primul său album de studio.
Debutul său în muzică a fost cu albumul „The Fame” în 2008,
care a fost un succes comercial imediat. Hituri precum „Just Dance”
și „Poker Face” au propulsat-o pe Gaga în rândul artiștilor
pop de top ai momentului și i-au adus recunoașterea internațională.
În anii care au urmat, Gaga și-a consolidat poziția ca o prezență
dominatoare în industria muzicală, lansând mai multe albume de
succes, cum ar fi „Born This Way” (2011), „Artpop” (2013) și
„Joanne” (2016). Fiecare album a adus cu sine hituri care au
cucerit topurile muzicale din întreaga lume și au câștigat
numeroase premii și nominalizări.
Pe lângă cariera sa muzicală, Gaga și-a extins activitățile în
alte domenii artistice, inclusiv în actorie. Ea a primit laude
pentru performanța sa în filme precum „A Star is Born” (2018),
câștigând un premiu Oscar pentru cea mai bună piesă originală,
cu melodia „Shallow”.
În plus față de succesul său artistic, Gaga a fost recunoscută
și pentru activismul său în domeniul drepturilor LGBTQ+, al
sănătății mentale și al victimelor violenței sexuale. Ea și-a
folosit platforma publică pentru a atrage atenția asupra acestor
probleme și pentru a susține diferite cauze caritabile.
În prezent, Lady Gaga rămâne una dintre cele mai influente și
respectate figuri din industria muzicală și a divertismentului în
general.
1994:
A murit Eugen Ionescu, dramaturg și esesist
S-a
născut pe 26 noiembrie 1909, în Slatina, județul Olt, România.
Este cunoscut și sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei
franceze. A fost un scriitor de limbă franceză de origine română,
renumit pentru contribuția sa la teatrul absurdului și a fost
membru al prestigioasei Academii Franceze, ocupând fotoliul nr. 6.
Eugen Ionescu FOTO Arhivă
Eugen Ionescu a crescut într-o familie cu origini mixte, tatăl său
fiind român, avocat de profesie, iar mama sa, Marie-Thérèse
(născută Ipcar), avea cetățenie franceză. La vârsta de patru
ani, s-a mutat cu familia în Franța, unde a petrecut o mare parte
din copilărie până în 1924. Experiența sa timpurie în Franța
avea să îi influențeze profund percepția asupra lumii și creația
artistică.
În ciuda unei copilării aparent fericite, trecerea sa în România
a fost marcată de tragedie familială. După ce mama sa a pierdut
custodia copiilor, Eugen Ionescu și sora sa au fost nevoiți să
trăiască într-un mediu familial abuziv, care a lăsat urme adânci
în psihologia și creația ulterioară a scriitorului.
În timpul adolescenței, Ionescu și-a continuat educația în
România, absolvind liceul la Colegiul Național Sfântul Sava din
București și susținând examenul de bacalaureat la Colegiul
Național Carol I din Craiova. Ulterior, s-a înscris la Facultatea
de Litere din București, obținând o licență în limba franceză.
În 1938, Ionescu s-a stabilit la Paris, unde a început să lucreze
ca atașat cultural al guvernului Antonescu, în timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial. Acolo și-a petrecut mulți ani din viață,
îmbinând cariera sa diplomatică cu pasiunea pentru scriere și
teatru.
Cariera sa literară a început să se contureze în anii ’50, când
a scris primele sale piese de teatru, celebre pentru stilul lor
absurd și satiric. „Cântăreața cheală” și „Lecția”
sunt printre cele mai cunoscute piese ale sale, reprezentând debutul
său în teatrul absurdului.
Eugen Ionescu a continuat să scrie și să producă opere de teatru
timp de mai mulți ani, aducându-i recunoaștere internațională și
apreciere din partea criticii și a publicului. Printre cele mai
cunoscute piese se numără „Rinocerii” și „Regele moare”,
care au fost jucate cu succes pe scenele teatrelor de prestigiu din
întreaga lume.
În 1970, Ionescu a fost ales membru al Academiei Franceze,
recunoaștere a contribuției sale semnificative la literatura și
cultură franceză. Opera sa a continuat să inspire și să
influențeze generații de scriitori și artiști, iar impactul său
asupra teatrului mondial rămâne deosebit de semnificativ.
A
murit pe 28 martie 1994, la Paris, în regiunea Île-de-France,
Franța.
Eugen Ionescu a fost unul dintre cei
mai mari dramaturgi ai secolului XX, iar opera sa continuă să fie
studiată și apreciată în întreaga lume.
2004:
A murit Sir Peter Ustinov, actor și regizor britanic, laureat al
premiului Oscar
Actorul
şi regizorul Sir Peter Ustinov (Peter Alexander von Ustinov) s-a
născut la 16 aprilie 1921, la Londra, într-o familie în care ambii
părinţi aveau o descendenţă pe jumătate rusă. Tatăl său a
lucrat ca jurnalist la Londra, iar mama sa a fost pictoriță.
Peter Ustinov FOTO Arhivă
Educat
în familie, a învăţat şi a vorbit fluent engleza, rusa,
franceza, germana şi italiana. A urmat cursurile Colegiului
„Westminster”, între 1934-1937. A studiat teatrul în clasa
regizorului francez de teatru Michel Saint-Denis, la „London
Theatre Studio”, între 1937-1939, potrivit
www.notablebiographies.com.
Şi-a
făcut debutul pe scenă, în 1938, la Teatrul „Players”. În
1939, a urmat debutul pe scenă la Londra, într-o piesă de revistă,
apoi a avut spectacole permanente cu „Aylesbury Repertory Company”.
În 1940, a jucat primul rol în fi lmul „Hulló Fame!” (1940).
Între
1942-1946, Ustinov a fost înrolat în armata britanică, perioadă
în care s-a împrietenit cu actorul şi producătorul David Niven şi
a petrecut cea mai mare parte a timpului la „Army Cinema Unit”,
scriind piese de teatru şi jucând în trei filme.
În
această perioadă, a scris şi a regizat „The Way Ahead” (1944 –
cunoscut şi sub denumirea „The Immortal Battalion”).
Ustinov, cu
o carieră de actor, de regizor şi de scriitor, a apărut în peste
100 de fi lme şi producţii de televiziune. A fost distins cu două
premii Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar – pentru
rolurile din „Spartacus” (1960) şi din „Topkapi” (1964),
potrivit www.imdb.com. A primit încă două nominalizări la Oscar
ca actor şi scriitor.
A
interpretat rolul lui Hercule Poirot, în „Moarte pe Nil” (1978),
al regizorului John Guillermin. În anii 1980, Ustinov a reluat rolul
Poirot în mai multe fi lme de televiziune. A fost, de asemenea, un
jurnalist de televiziune aclamat la nivel internaţional. În cărţile
sale autobiografice, precum „Dear Me” (1977) şi „My Russia”
(1996), Ustinov a relevat o multitudine de observaţii atente şi
profunde cu privire la modul în care viaţa şi cariera sa s-au
format din bogatul său fundament multicultural şi multietnic.
A
scris şi a regizat numeroase piese de teatru, cu care a avut succes
în mai multe ţări. Piesa sa autobiografi că, „Photo Finish”,
a fost pusă în scenă la New York, Londra şi Sankt Petersburg,
Rusia. Ustinov a fost şi ambasador al bunăvoinţei pentru UNICEF şi
preşedinte al WFM, o mişcare globală a cetăţenilor.
A primit
titlul nobiliar de „Sir” în 1990. Din 1971 până la moartea sa,
în 2004, Ustinov a trăit într-un castel din satul Bursins, Vaud,
Elveţia. A murit la 28 martie 2004.
2005:
Trei jurnalişti români, dispăruți în Irak
Trei
jurnalişti români, Marie Jeanne Ion, cameramanul Sorin Dumitru
Mişcoci („Prima TV”) şi Ovidiu Ohanesian („România Liberă”)
au fost declaraţi dispăruţi în Irak, la Bagdad.
2009:
A murit Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez
Deşi
a compus câteva lucrări pentru sala de concert, este cunoscut
pentru coloanele sale sonore, în special cele pentru filmele
„Lawrence of Arabia”, „Doctor Zhivago” şi „A Passage to
India”. Pentru toate trei a câştigat premiul Oscar.
Maurice Jarre FOTO Wikipedia
Compozitorul
şi dirijorul Maurice Jarre s-a născut la 13 septembrie 1924, la
Lyon, în Franţa. Cariera lui a început cu adevărat în anii ’50,
după ce îşi abandonase studiile de inginerie la Universitatea
Sorbona şi a intrat la Conservatorul din Paris, unde a studiat
compoziţia, armonia şi percuţia. A devenit director al Théâtre
National Populaire.
În
1951, regizorul Georges Franju i-a cerut să scrie muzica pentru
documentarul său de 23 de minute „Hôtel des Invalides” (1952),
prima compoziţie a lui Jarre pentru ecranul cinematografic. Primul
film pentru care a scris muzica a fost pelicula „Head Against the
Wall” (1959), regizată de Georges Franju, urmat de cel mai
cunoscut film al lui Franju, „Eyes Without a Face” (1960).
Cariera
lui Jarre a cunoscut un salt spectaculos în 1961, când producătorul
Sam Spiegel i-a cerut să lucreze pentru pelicula „Lawrence of
Arabia” (1962), semnată de regizorul David Lean. Succesul coloanei
sonore a filmului i-a adus celebritatea printr-un premiu Oscar şi
i-a pecetluit colaborarea cu David Lean, potrivit imdb.com. Ei vor
lucra în echipă şi pentru filmele „Doctor Jivago” (1965) şi
„A Passage to India” (1984), pentru a căror muzică Maurice
Jarre va fi recompensat cu alte două premii Oscar. Maurice Jarre a
compus muzica a peste 150 de filme şi a lucrat pentru regizori ca:
William Wyler („The Collector” – 1965); Franco Zeffi relli
(„Jesus of Nazareth” – 1977); Volker Schlöndorff („The Tin
Drum” – 1979 şi „Circle of Deceit” – 1981); Michael Apted
(„Gorillas in the Mist” – 1988) şi Alfonso Arau („A Walk in
the Clouds” – 1995).
De
asemenea, a compus muzică pentru John Frankenheimer, Alfred
Hitchcock, John Huston, Luchino Visconti, Peter Weir ş.a. S-a stins
din viaţă în noaptea de 28 spre 29 martie 2009 la Malibu,
California, SUA.
2019:
A murit Zina Dumitrescu, creatoare de modă
Sa
născut sub numele de
Zenobia Bogoș, pe 16 iunie
1936, în orașul Ismail din regiunea Odesa, parte a Regatului
României de atunci, situat în prezent în Ucraina. După încheierea
celui de-al Doilea Război Mondial, familia s-a mutat în orașul
Pitești.
Zina Dumitrescu FOTO Arhivă
Aici,
Zina și-a finalizat studiile liceale la un liceu economic, iar
ulterior s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din
București.
Deși a urmat inițial o carieră în drept, destinul Zinei
Dumitrescu a fost către lumea modei. La începutul anilor ’60, în
timp ce era încă studentă, a intrat în industria modei ca
manechin. De-a lungul timpului, și-a construit o reputație solidă
în acest domeniu, iar la vârsta de 30 de ani a devenit directorul
executiv al prestigioasei Case de Modă Venus.
Unul dintre aspectele pentru care Zina Dumitrescu este amintită cu
admirație a fost talentul său de a lansa și promova noi talente în
lumea modei românești. Printre manechinele celebre pe care le-a
descoperit și lansat se numără nume precum Crinuța Popescu,
Daniela Androne, Eugenia Ștefan (cunoscută sub pseudonimul Janine),
Romanița Iovan, Bianca Brad, Dana Săvuică și Melek Amet. De
asemenea, a fost mentorul unor figuri proeminente din industria modei
românești, cum ar fi Cătălin Botezatu și Liviu Ionescu.
Zina, alături de Cătălin Botezatu FOTO Arhivă
Pe parcursul carierei sale, Zina Dumitrescu a creat numeroase
colecții de modă, participând la festivaluri de modă atât în
țară, cât și în străinătate. Contribuția sa la dezvoltarea
industriei modei din România și talentul său creativ au fost
recunoscute și apreciate pe scară largă.
În viața personală, Zina Dumitrescu a avut trei căsătorii. Prima
sa căsătorie a fost cu regizorul Marin Negreanu, cu care a avut un
fiu, Cătălin. Ulterior, a fost căsătorită cu Nicolae Rădulescu
Botică, secretarul Sectorului 1, și apoi cu conferențiarul Costin
Dumitrescu, care a decedat în 2009.
În ultimii ani din viață, Zina Dumitrescu a locuit într-un azil
de bătrâni în apropierea Bucureștiului. Aici, pe 28 martie 2019,
a părăsit această lume, trăindu-și ultimele clipe singură în
camera sa.
Actualitate
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea în care era un loc de refugiu al partizanilor anticomuniști, dar și despre spionii parașutați în munți și chilia lui Arsenie Boca.
Valea Sâmbetei a fost în trecut un loc de refugiu pentru partizanii anticomuniști. Foto: Daniel Guță
Munții Făgăraș, dominați de cele mai înalte vârfuri ale Carpaților Românești, Vârful Moldoveanu având 2.544 metri, au devenit una dintre marile destinații turistice ale țării. Sunt explorați pentru peisajele spectaculoase, natura sălbatică, puțin alterată de intervențiile umane, și așezările pitorești de la poalele versanților nordici. Aici, în ținutul traversat de Valea Oltului vizitatorii găsesc
Cetatea medievală a Făgărașului, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, orașul Victoria, Palatul Brukenthal din Avrig, satele săsești din zona Sibiului, parcurile de distracții, păstrăvăriile, cabanele și zonele de agrement și, cea mai spectaculoasă șosea montană din România: Transfăgărășanul.
Ascunzătorile partizanilor din Făgăraș
În primii ani ai instaurării regimului comunist, începută în 1945 și consolidată după 1947, mii de români s-au ascuns în munți, fie pentru a se opune noii puteri, fie pentru a scăpa de arestări și de condamnări grele. Grupurile de partizani și fugarii s-au răspândit în Carpați, din Banat și Apuseni până în Bucovina și Carpații Orientali, dar și în Dobrogea, alegând locuri greu accesibile. În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, care au reușit să se ascundă aici ani în șir.
În Munții Făgăraș au acționat unele dintre cele mai cunoscute grupări ale rezistenței armate anticomuniste din România, ai căror membri au reușit să se ascundă aici ani în șir. Ion Gavrilă Ogoranu (1923–2006), liderul grupului de partizani care a acționat pe versantul nordic al Munților Făgăraș, arăta în volumul „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc” că lupta anticomunistă s-a extins în aproape toate regiunile muntoase ale țării.
El explica faptul că grupările mici, formate din tineri, studenți, elevi și ofițeri, au adoptat tactica de gherilă, prin care câțiva oameni hotărâți puteau ține în alertă forțe mult mai numeroase, fără a fi ușor învinși.
„Rezistența noastră, de aproape opt ani, poate fi explicată în parte: eram un grup de tineri care ne cunoșteam de mici, crescuserăm într-o sfântă frăție. Infiltrarea dușmanului între noi era exclusă. Aveam la îndemână cel mai compact masiv muntos al țării, Munții Făgărașului, lung de 100 de kilometri și lat de 60 de kilometri, care ne-a apărat. Ne împărțeam în grupe mici, mobile; nu aveam un punct fix de rezistență, puteam să fim peste tot și nicăieri”, relata Ogoranu.
Fostul lider al partizanilor din Făgăraș amintea că aceștia primeau hrană, informații și sprijin de la localnicii satelor de la poalele munților, lucru care îngreuna operațiunile militare organizate pentru capturarea lor.
„Ca o simplă curiozitate – deși, în afară de trei, au murit toți luptătorii –, în munți n-a murit niciunul dintre noi. Răniți am fost, dar morți, niciunul”, scria acesta.
Valea Sâmbetei și chilia lui Arsenie Boca
Unul dintre locurile-cheie ale rezistenței anticomuniste de la începutul anilor ’50 a fost Valea Sâmbetei, devenită cu timpul una dintre cele mai populare zone de drumeție din Munții Făgăraș.
Traseul turistic de pe Valea Sâmbetei începe în apropierea Mănăstirii Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, cunoscută pentru arhitectura sa și ca locul în care, în anii ’40, a slujit duhovnicul Arsenie Boca (1910–1989). Drumul forestier urcă aproximativ șapte-opt kilometri prin pădure, însoțind cursul învolburat al râului Sâmbăta spre izvoarele sale.
În partea superioară a văii, călătorii ajung sub creasta Munților Făgăraș, în zona unde se află cabana Valea Sâmbetei și un schit. De aici, poteca urcă prin căldarea glaciară până în creasta principală. Drumeții pot continua spre vest, către Gălășescu, Viștea Mare și Moldoveanu, sau spre est, în direcția vârfurilor Dara și Hârtopul Darei și a Curmăturii Zârnei.
O altă potecă abruptă urcă spre chilia lui Arsenie Boca, o amenajare săpată în stâncă în perioada în care acesta slujea la Mănăstirea Brâncoveanu. Mărturiile unor localnici și cunoscuți ai duhovnicului arătau că acesta a început lucrarea cu ajutorul mai multor oameni, însă nu există dovezi că ar fi locuit aici.
„În 1946 începuse lucrarea la chilia din munte și am lucrat acolo o săptămână, dormind pe jos, pe cetină de brad. Dintr-un perete de stâncă curgea un mic pârâiaș de apă. Nu l-am întrebat pe Părintele, dar am înțeles că, pentru rugăciunea lui, Dumnezeu a lăsat acest pârâiaș pentru trebuințele noastre. Autoritățile au interzis apoi lucrarea”, relata preotul Nicolae Streza, unul dintre cei care susțineau că au participat la amenajarea locului.
Locul cunoscut drept chilia părintelui Arsenie Boca a devenit tot mai popular în ultimii ani, fiind vizitat de mulți români care ajung la Mănăstirea Brâncoveanu.
Fereastra Sâmbetei, trecătoarea vitală din Făgăraș
În anii ’50, Valea Sâmbetei era atent supravegheată de trupele Securității, care încercau să îi captureze pe partizanii ascunși în Munții Făgăraș. Unul dintre reperele importante ale zonei era Fereastra Mare a Sâmbetei, o șa montană aflată la aproximativ 2.188 de metri altitudine, care permite trecerea dintre versantul nordic al masivului și văile care coboară spre sudul Carpaților.
„De la Sâmbăta spre apus îs munții cei mai înalți și cei mai prăpăstioși din tot masivul Făgăraș. Că erau mai accidentați nu era un lucru rău pentru noi, erau însă două inconveniente mari care ne-au făcut să nu-i preferăm de la început. Mai întâi, creasta se putea traversa doar prin câteva puncte obligatorii, trecerea nefăcându-se decât cu lanterna. Dacă aceste puncte erau ocupate de Securitate, la creastă nu mai aveai scăpare. Or, de la Fereastra Sâmbetei spre răsărit se putea trece creasta aproape peste tot. Reușeai asta noaptea, fără frică de a cădea în prăpastie”, scria Ion Gavrilă Ogoranu.
Documentele legate de operațiunile desfășurate împotriva grupului Gavrilă arătau că militarii și milițienii supravegheau Valea Sâmbetei, cabanele și trecerile din creastă.
„Se propune: milițieni îmbrăcați în uniforme de turist, bine echipați, să nu fie cunoscuți nici de ciobani, nici de cabanieri, să facă naveta în special pe versantul «Ferestre», unde deseori legitimează și jefuiesc turiști. Această navetă să se facă zilnic, până la atingerea scopului”, se arăta într-o notă informativă din 26 august 1950.
Povestea arestării celui mai căutat partizan din România. Cum s-a ascuns Ion Gavrilă Ogoranu timp de 28 de ani de Securitate FOTO VIDEO
Potrivit documentului păstrat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, actele de identitate purtate de milițieni nu trebuiau să fie reale, pentru ca aceștia să nu fie demascați atunci când se legitimau și se înscriau în registrele cabanelor.
Deasupra Văii Sâmbetei, în apropierea traseului care urcă spre Fereastra Mare, un monument amintește de grupurile de rezistență anticomunistă care au acționat în Munții Făgăraș și de localnicii care le-au sprijinit. Un alt monument dedicat luptătorilor anticomuniști se află în fața Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus.
Episodul tulburător cu parașutiștii capturați în Munții Făgăraș
Munții Făgăraș au fost locul mai multor confruntări între forțele de represiune și grupările de partizani anticomuniști. Un episod memorabil s-a petrecut în toamna anului 1951, când cinci români pregătiți în Occident au fost parașutați pe versantul nordic al masivului, cu misiunea de a lua legătura cu rezistența din țară.
1/18
Valea Sambetei din Fagaras Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Grupul era condus de Constantin Săplăcan și îi mai cuprindea pe Wilhelm Spindler, Gheorghe Bârsan, Mathias Bohm și Ilie Puiu. Cei cinci au fost lansați în noaptea de 18 spre 19 octombrie 1951, însă operațiunea a fost rapid compromisă.
Ion Gavrilă Ogoranu amintea că veștile despre soarta grupului parașutat la Sărata erau puține și nesigure. Oamenii rezistenței aflaseră că unul dintre tineri s-ar fi sinucis în momentul arestării, iar satul de la poalele Munților Făgăraș fusese încercuit de trupele Securității.
„Se știa că în tren s-a sinucis un tânăr, în momentul arestării, că satul Sărata a fost înconjurat de Securitate cu mitraliere și controlat casă cu casă, că au fost arestați mulți oameni, că un om în vârstă, Gheorghe Serafim, a fost ridicat cu întreaga familie”, relata Ogoranu în „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”.
El amintea că în zonă circulau numeroase zvonuri, unele lansate chiar de Securitate, pentru compromiterea morală a celor prezentați de propaganda regimului drept „spioni și trădători”.
Presa vremii îi prezenta drept „spioni, teroriști și diversioniști americani”. În decembrie 1951, ziarul Scînteia relata că aceștia fuseseră trimiși în Munții Făgăraș dintr-un avion american decolat din Grecia.
„Spionii diversioniști fuseseră parașutați pe teritoriul RPR de către serviciul de spionaj al Statelor Unite ale Americii, de pe un avion american decolat din Grecia. Parașutarea lor a avut loc la 18 octombrie, noaptea, în regiunea Munților Făgăraș”, informa publicația.
Potrivit relatării oficiale, Constantin Săplăcan, Wilhelm Spindler, Mathias Bohm și Ilie Puiu au fost capturați de Securitate, iar Gheorghe Bârsan s-ar fi sinucis înghițind o capsulă cu cianură. Autoritățile susțineau că asupra grupului au fost găsite pistoale, arme automate, grenade, aparate de emisie-recepție, hărți militare, acte false, bani și capsule cu otravă.
Cei patru prizonieri au fost acuzați că fuseseră instruiți în Italia și Germania Occidentală pentru a culege informații despre armată, aerodromuri, uzine militare, poduri feroviare și obiective petroliere. Tribunalul Militar București i-a condamnat la moarte pentru trădare și spionaj. Cererile lor de grațiere au fost respinse, iar cei patru au fost executați prin împușcare la sfârșitul anului 1951.
Zona strategică de la poalele Făgărașului
De la începutul anilor ’50, numeroase așezări de la poalele Munților Făgăraș au trecut prin transformări ample. Regiunea din centrul României a fost militarizată și industrializată, în timp ce rezistența anticomunistă din munți a fost slăbită treptat prin operațiunile Securității.
Victoria, fostul oraș muncitoresc din umbra Făgărașului, așteaptă autostrada: „A ajuns atât de liniștit, că îți auzi pașii”
Orașul Făgăraș a devenit unul dintre centrele strategice ale noii industrii de apărare. În apropierea sa au funcționat importante uzine de explozibili și substanțe chimice, iar armata a înființat aici un centru pentru pregătirea în domeniul războiului chimic. Unele rapoarte secrete din anii ’50 , ale Agenției Centrale de Informații (CIA) din SUA susțineau că în zonă s-ar fi aflat și depozite subterane de uraniu și instalații cu destinație atomică.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat orașul Victoria, ridicat aproape de la zero în jurul platformei chimice ascunse în pădurile de la poalele muntelui. Uzinele Ucea, deschise în 1938 pentru producerea pulberilor explozive, au fost extinse după război, iar în jurul lor au apărut cartiere muncitorești construite după modelul orașelor monoindustriale sovietice. Localitatea a fost declarată oraș în 1949, iar combinatul cunoscut ulterior sub numele Viromet a produs metanol și alte substanțe chimice.
Tot la poalele Făgărașului, mai aproape de Sibiu, la Mârșa, a fost extinsă una dintre marile uzine mecanice ale României comuniste. Întreprinderea a produs basculante și utilaje grele pentru șantierele naționale, dar și tancuri, turele pentru blindate și alte componente militare. În anii ’80, aproape 10.000 de oameni lucrau pe platforma industrială și în sectoarele sale speciale, iar în vecinătate a fost ridicată o colonie muncitorească de aproximativ 4.000 de locuitori.
După 1990, cele trei centre industriale au intrat în declin. Numeroase secții au fost închise sau abandonate, iar orașele și coloniile muncitorești ridicate în jurul lor au pierdut o mare parte din populație. Ruinele uzinelor, clădirile ascunse de pădure și vechile instalații militare au rămas printre locurile mai puțin cunoscute de turiștii care ajung la poalele Făgărașului.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-04T00:31:18.452Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”pathArray”:[„”,”stil-de-viata”,”calatorii”,”valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stil-de-viata/calatorii/valea-sambetei-poarta-feerica-spre-fagarasul-2547454.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va reduce doar intensitatea luminoasă, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Măsuri similare au fost anunțate și în Constanța și Oradea.
Digital Twin Iași. FOTO FB Primăria Iași
Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Local pentru Situații de Urgență , iluminatul stradal din Iași va funcționa la o intensitate redusă cu 50%-70% acolo unde infrastructura permite acest lucru, iar pe restul rețelei vor fi aplicate măsuri de reducere a consumului prin deconectarea unor faze.
În schimb, iluminatul arhitectural al Primăriei și al altor clădiri și obiective publice administrate de municipalitate va fi oprit după miezul nopții.
„Măsurile adoptate de CLSU Iași: Obiectiv de economie: Păstrarea unei reduceri a consumului de energie electrică cu minimum 10 MW la fiecare 24 de ore. Iluminat public inteligent: Sistemul telegestionat (circa 50% din oraș, pe tehnologie LED) va funcționa la o intensitate redusă cu 50% până la 70% pe tot parcursul nopții. Pentru restul rețelei se vor face deconectări de fază. Nu se oprește iluminatul complet, ci se scade consumul și intensitatea luminoasă. Iluminat arhitectural oprit: Va fi sistat începând cu ora 24.00 la sediul Primăriei și la toate celelalte clădiri/obiective publice unde este asigurat de municipalitate”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
Autoritățile locale au cerut, de asemenea, spitalelor să verifice de urgență generatoarele și sursele alternative de energie, iar instituțiilor aflate în subordinea primăriei să reducă la minimum consumul de electricitate, în special în intervalul de vârf 19:00-23:00.
„Siguranță în spitale: Toate unitățile medicale din oraș sunt obligate să verifice de urgență grupurile electrogene și sursele alternative de energie pentru a garanta continuitatea actului medical în orice scenariu.Transport public și companii municipale: Activitățile mari consumatoare de energie din cadrul companiilor și direcțiilor Primăriei se sistează între orele 19.00 și 23.00. Transportul public rămâne prioritar, însă încărcarea autobuzelor electrice se va face exclusiv în afara intervalului orar 19.00 – 23.00. Baze de agrement: Se va diminua iluminatul pe parcursul săptămânii (cu excepția weekendurilor, dacă va fi cazul)”, transmite Primăria Iași, într-o postare pe Facebook.
„Recomandări pentru mediul privat: CLSU recomandă centrelor comerciale să reducă iluminatul din parcări după finalizarea programului și să oprească/limiteze stațiile de încărcare pentru mașini electrice în intervalul orar 19.00 – 23.00. Siguranță pe străzi: Poliția Locală și Poliția Municipiului vor intensifica patrulele de noapte, circulând cu semnalele luminoase în funcțiune pentru a garanta ordinea și siguranța publică”.
Criza se adâncește, regimul cedează. Cuba permite privaților să intre în 46 de noi sectoare. Petrecerile, ca formă de rezistență
Decizia vine după ce anunțul privind oprirea completă a iluminatului public a generat numeroase reacții critice în mediul online, inclusiv amenințări cu proteste din partea unor locuitori ai orașului.
Primarul Mihai Chirica a făcut apel la populație și la agenții economici să economisească energia electrică, apreciind că situația trebuie tratată cu maximă responsabilitate.
„Deși este vacanță și ar trebui să fim mai relaxați, iată că natura nu ne lasă și ne confruntăm cu o situație foarte gravă. Trebuie să tratăm lucrurile cu maximă seriozitate și să facem economie de energie electrică. Efortul trebuie să fie colectiv și solidar pentru a putea parcurge această perioadă dificilă”, a subliniat primarul Mihai Chirica.
Primăria Constanța: „Intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate”
Și Municipiul Constanța a anunțat un set de măsuri temporare pentru reducerea consumului de energie electrică, în contextul stării de alertă energetică instituite la nivel național. Autoritățile locale spun că deciziile au rol preventiv și urmăresc diminuarea presiunii asupra sistemului energetic fără a afecta serviciile publice esențiale.
„Astfel, în perioada următoare, intensitatea iluminatului public va fi redusă la 50% pe bulevardele și străzile reabilitate. Pe bulevardele care nu au beneficiat încă de lucrări de modernizare a sistemului de iluminat public vor funcționa două dintre cele trei faze existente. De asemenea, pentru evitarea consumului suplimentar în intervalele de vârf, toate autobuzele electrice din flota CT BUS vor fi alimentate după ora 23:00”, se arată într-un comunicat transmis de Primăria Constanța.
Municipalitatea face un apel și la constănțeni să utilizeze responsabil energia electrică și să evite, pe cât posibil, consumurile care nu sunt necesare, în special în intervalele cu cerere ridicată.
„Prin aceste acțiuni, municipiul Constanța se alătură celorlalte orașe și instituții publice care contribuie, prin măsuri concrete de eficientizare, la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național. Fiecare gest contează, iar printr-un efort comun putem contribui la folosirea eficientă a resurselor și la menținerea echilibrului sistemului energetic”, se mai arată în comunicat.
Și Oradea anunță măsuri de economisire a energiei.
În municipiul Oradea, iluminatul stradal va fi aprins cu o oră mai târziu.
„Iluminatul public este unul dintre cei mai importanţi consumatori de energie ai municipiului Oradea. Într-un an consumăm peste 13.000 MWh, iar în luna august consumul este de aproximativ 30 MWh pe zi. Fiecare oră de funcţionare a iluminatului public înseamnă un consum de circa 3,3 MWh. Tocmai de aceea am decis ca, pe perioada acestei crize energetice, să amânăm cu o oră aprinderea iluminatului public, astfel încât să reducem consumul exact în intervalul în care sistemul energetic naţional este cel mai solicitat”, a explicat, luni seară, într-un comunicat de presă, primarul Florin Birta.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T18:14:15.493Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”pathArray”:[„”,”economie”,”primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/economie/primaria-iasi-face-pasul-inapoi-nu-mai-stinge-2547479.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță,
respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut
training de comunicare pentru Diana Buzoianu. Acesta a subliniat că, în ultimii
zece ani, nu a avut niciun contract cu vreun politician.
Lucian Mîndruță FOTO: FB
Controversa a apărut după un articol publicat de HotNews, care susținea că,
în timpul unui live realizat pe Facebook în seara de 22 iunie, după votul din
Parlament privind învestirea Guvernului Adrian Veștea, Lucian Mîndruță ar fi
afirmat că apreciază discursul Dianei Buzoianu independent de faptul că ar fi
făcut training cu aceasta.
Ulterior, publicația a revenit asupra informației
și a precizat că, după reverificarea înregistrării disponibile pe YouTube, o
astfel de afirmație nu apare nicăieri în materialul video.
Mîndruță: „Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu”
Într-o discuție cu publicația respectivă, Lucian
Mîndruță a negat categoric orice colaborare contractuală cu Diana Buzoianu.
„Nu am consiliat-o pe Diana Buzoianu. De 10
ani nu am avut contract cu niciun politician. Doar un exemplu de cum acționez:
am fost invitat la o acțiune a unei entități care aparține de Primăria
Timișoara. Au vrut să-mi plătească deplasarea și i-am refuzat, mă duc pe banii
mei. Nu lucrez pe bani publici”, a declarat jurnalistul.
Acesta a explicat că a apreciat discursul
susținut de Diana Buzoianu în Parlament, însă a subliniat că acest lucru nu are
nicio legătură cu o colaborare profesională.
„Îmi amintesc că am spus ceva de genul: remarc
asta independent de statutul de om care lucrează în comunicare. Dar nu am spus
că am lucrat pentru ea. Asta nu este adevărat. Am cunoscut-o pe Diana Buzoianu
în urmă cu o lună. Ea mi-a și semnalat că circulă faptul că eu am făcut
training cu ea. Nu este adevărat”, a afirmat Mîndruță.
Jurnalistul a precizat că, de-a lungul
timpului, s-a întâlnit cu mai mulți politicieni și le-a oferit ocazional
sfaturi, însă fără să existe contracte. „Că m-am mai întâlnit cu unii dintre ei,
dintre politicieni, și le-am dat sfaturi, asta e altceva. Dar nu iau bani de la
ei”, a adăugat acesta.
Subiectul a revenit în atenția publică după ce Lucian Mîndruță a publicat,
pe 31 iulie, un mesaj pe Facebook în care îi îndemna pe români să reducă,
voluntar, consumul de energie electrică în orele de seară, ca gest de
solidaritate. Postarea a stârnit sute de reacții și comentarii critice.
Ulterior, jurnalistul a revenit cu o nouă postare, în care a explicat că
inițiativa i-a aparținut în totalitate și că nu a fost îndemnat de nimeni să
transmită acel mesaj.
„Acum două zile am pus o postare cu un mic
apel la solidaritate în privința consumului de curent seara. Nu m-a rugat
nimeni s-o fac, pur și simplu am zis că e o idee bună să ne ajutăm unii pe
alții”, a scris Mîndruță.
Acesta a afirmat că mesajul său a fost urmat
de sute de comentarii ostile. „Au urmat sute de comentarii, în esență cu
același mesaj: «Du-te naibii, consumăm cât vrem, numai să-ți facem în ciudă!».
Practic, oamenii (ok, și boții) au dus ura lor împotriva guvernului până la
anularea completă a vreunei preocupări pentru interesul comun. Acum stau și mă
întreb cum ar fi, Doamne ferește, să dea peste noi vreun cutremur și un
«soroșist» aflat întâmplător la guvernare să ceară bravilor și mândrilor
patrioți să dea o mână de ajutor la căutarea oamenilor de sub dărâmături. «Să
iasă singuri, nu e treaba mea!» va fi, probabil, strigătul lor de luptă”, a
transmis Lucian Mîndruță.
Ce a spus Mîndruță în live-ul din Parlament
Verificarea înregistrării video din
22 iunie a arătat că Lucian Mîndruță a apreciat prestația Dianei Buzoianu din
Parlament, însă nu a făcut nicio declarație despre o presupusă colaborare
profesională cu aceasta.
„Bun și proaspăt! Cu unele ezitări, dar bun,
bun! Cel mai viu discurs de astăzi”, a spus jurnalistul despre intervenția
deputatei.
Totodată, acesta a realizat și un clasament al
celor mai buni vorbitori din dezbaterea parlamentară.
„Singurii onorabili, mențiune notabilă,
numărul 1, după părerea mea, ca speakeri în seara asta, doamna Buzoianu de la
USR. Pe locul 2, Petrișor Peiu de la AUR. Fără foaie, foarte logic, coerent.
Și, pe locul 3, Irinel Darău, tot de la USR”, a mai spus Mîndruță.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-07-22T15:44:05.196Z”}},”last_changed”:”2026-08-03T11:50:26.615Z”,”page”:{„created_at”:”2025-11-07T07:21:20.397Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2025-11-07T07:21:23.058Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:267},”path”:”/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-interne”,”evenimente”,”lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/lucian-mindruta-neaga-ca-ar-fi-consiliat-o-pe-2547397.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”client”:{„is_mobile”:false}}
Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea...
Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va...
Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță, respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut training de comunicare pentru...
„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan,...
KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...
Petrolier din flota fantomă a Rusiei, interceptat de o misiune a UE în Marea Mediterană. Militarii italieni au urcat la bord cu elicopterul
O misiune navală a Uniunii Europene, condusă de Italia, a interceptat duminică un petrolier considerat parte a așa-numitei „flote fantomă”...
Cum a transformat Nicușor Dan o notă de trecere într-un mesaj de stabilitate
Recenta decizie a agenției de rating Fitch de a menține calificativul României – într-un moment de puternică presiune macroeconomică –...
