Connect with us
agentie marketing politic

Actualitate

Campanii inedite ale voluntarilor ca o nouă armă împotriva Rusiei. Mărturia unui polonez: „Nu-mi pot imagina că m-aș opri acum”

Publicat

pe

Campanii inedite ale voluntarilor ca o nouă armă împotriva Rusiei. Mărturia unui polonez: „Nu-mi pot imagina că m-aș opri acum”

Creatori din SUA și Germania până în Polonia și Ucraina și-au pus voluntar munca și talentul în sprijinul inițiativei United24 , platforma oficială de strângere de fonduri a guvernului ucrainean, recreând monumente ucrainene din piese Lego, relatează CNN.

Brigăzi de artilerie ucrainene pe frontul din est FOTO PROFIMEDIA

Acestea pot fi câștigate în urma unei tombole, donând cel puțin 24 de dolari către United24, contribuțiile fiind destinate eforturilor de  reconstrucție și celor umanitare în timp ce Ucraina se luptă să respingă agresiunea rusă.

Proiectul a luat naștere la inițiativa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în scopul de a atrage mai mult ajutor internațional prin proiecte de strângere de fonduri precum meciuri de fotbal, spectacole de artă, videoclipuri muzicale, personalităților ce acționează ca ambasadori și chiar un centru de donații pe Minecraft, care a recreat virtual minele de sare a orașului ucrainean distrus Soledar.

Potrivit coordonatorului United24, Yaroslava Gres, numele United24 provine de la „obiectivul inițiativei de a oferi asistență 24/7… în sprijinul Ucrainei”.

United24 a strâns până în prezent peste 650 de milioane de dolari de la lansare, în mai 2022, donatorii din 110 țări contribuind la reconstrucția a cinci spitale, 18 clădiri rezidențiale, 24 de poduri și achiziționarea a 240 de ambulanțe și 659 de generatoare de curent pentru spitale. Donațiile au contribuit, de asemenea, la finanțarea sistemelor de apărare împotriva dronelor kamikaze, precum și a zeci de mii de drone pentru armata ucraineană și la dezvoltarea roboților pentru câmpul de luptă.

Pe fondul îngrijorărilor cu privire la corupția guvernamentală endemică a Ucrainei, inclusiv un recent scandal privind achizițiile de arme, strângerea de fonduri United24 este supravegheată de compania internațională de contabilitate Deloitte, care și-a oferit serviciile pro bono.

Banca Mondială a estimat recent că, între februarie 2022 și decembrie 2023, daunele totale aduse infrastructurii și economiei ucrainene se ridică la 152 de miliarde de dolari.

Gres a dezvăluit pentru CNN că 391 de școli au fost distruse și alte 3.282 au fost avariate, fiind necesare aproape 14 miliarde de dolari pentru reconstrucția lui. Alte 14 miliarde de dolari sunt necesare pentru  restabilirea unităților medicale.

Campania artiștilor Lego

Începând din martie 2022, Fundația Lego a donat aproximativ 30 de milioane de dolari pentru reconstrucția școlilor și a altor instituții de învățământ din Ucraina, dar și pentru asistență educațională refugiaților ucraineni din alte țări.

În martie 2022, producătorul de jucării Citizen Brick din Chicago a strâns peste 145.000 USD din vânzarea unei figurine Lego a președintelui ucrainean.

Inspirația pentru o campanie Lego a venit și de la Lego Architecture, o linie de jucării orientată spre adulți care recreează repere emblematice din toată lumea.

Primul val de seturi United24 a fost lansat în noiembrie 2023 și s-a numit #LEGOWITHUKRAINE. Aceasta a inclus crearea din piese Lego a Mama Ucraina din Kiev, Cuibul de rândunică din Crimeea și Vechiului Turn de apă din Mariupol. Al doilea val, #UKRAINEinLEGObricks, lansat luna trecută , cuprinde Poarta de Aur din Kiev, Palatul Khan din Crimeea, Castelul Pidhirți din regiunea Liov, Opera Națională Academică din Odesa și Observatorul Astronomic din Mikolaiv.

Toate modelele sunt realizate din piese Lego autentice, deși compania Lego nu este afiliată proiectului și nici artiștii participanți. .

Donatorii pot alege la care dintre tombole să participe și pe care dintre cele cinci obiective ale United24 să le sprijine cu donații- apărare, deminare umanitară, ajutor medical, reconstrucția Ucrainei sau educație și știință. Încasările din al doilea val sunt destinate reconstrucției școlii Velykokostromska, a unei grădinițe și școli generale din regiunea Dnipropetrovsk, care a fost bombardată în octombrie 2022.

Mark Segedie este un artist american Lego din Chicago și creatorul Castelului Pidhirtsi. „Acesta a fost o modalitate originală de a îmbina pasiunea mea pentru Lego cu o cauză foarte vrednică– să ajut la reconstruirea unei școli distruse… Datorită acestui proiect, 250 de copii din Ucraina se vor putea întoarce la studii”, a spus el.

I-au luat aproximativ 80 de ore pentru a proiecta și construi clădirea emblematică și cinci luni pentru a finaliza proiectul.

Eric Law, un alt artist american Lego, a creat setul Golden Gate . Spune s că a auzit de proiect pe un site-ul de fani Lego „The Brothers Brick”  și „s-a alăturat pentru că, când am văzut Golden Gate, m-am gândit că ar fi o clădire interesant de construit. … dar după ce am citit istoria lui, m-am îndrăgostit de idee”.

I-a luat o lună să-l proiecteze digital, prima dată pe un computer, apoi încă o săptămână pentru a construi setul propriu-zis.

„Trăiesc într-o zonă de lângă Tacoma, care are o comunitate mare de ucraineni. Lucrez și cu mulți”, a continuat Law. „Când am avut modelul, le-am arătat-o ​​și expresia de pe fețele lor mi-a provocat o mare bucurie.”

Voluntarul polonez care aduce mașini de teren soldaților din prima linie

Un cetățean polonez care se prezintă ca Exen s-a implicat într-o campanie de donații de vehicule și transportarea lor din Polonia în Ucraina, la soldații ucraineni de pe front.

Acesta a livrat până acum aproape 250 de vehicule off-road și a strâns peste 1 385 000 de dolari pentru finanțarea lor. A vizitat de trei ori Ucraina însoțit de prim-ministrul polonez Donald Tusk și de Radosław Sikorski, actualul ministru polonez al afacerilor externe.

„Sunt un polonez de rând care a decis să-și doneze vechiul vehicul de teren armatei ucrainene în urmă cu doi ani. În iunie 2022, împreună cu vecinul meu, am condus până la Kiev și am oferit un vehicul Suzuki Grand Vitara soldaților belaruși voluntari din regimentul Kastuś Kalinoŭski. Concomitent, am lansat o strângere de fonduri online în speranța că poate voi mai putea cumpăra și livra alte 2-3 vehicule. Așa a început totul. Până acum, am livrat 241 de vehicule și alte câteva așteaptă la Kiev. Au fost în service și voi veni în curând să le iau și să le livrez soldaților împreună cu altele. Cred că atingerea pragului de 250 de mașini livrate este o chestiune de două săptămâni […]

Mi-a fost greu la început, dar acum este mult mai ușor. Pe atunci, era greu să strâng bani și puțini oameni știau despre campania mea. Cumpăram una sau două mașini pe lună. Acum, am ajuns la câteva pe săptămână. Îmi promovez proiectul în mass-media pentru a atrage noi donatori.

Datorită acestui fapt, am reușit să-mi extind activitățile la scara de astăzi. În ultimii doi ani, am petrecut mult timp călătorind în Ucraina. Am întâlnit mulți oameni care luptă și, de asemenea, m-am împrietenit cu mulți soldați. Îți intră în sânge. Nu-mi pot imagina că m-aș opri acum pur și simplu. După doi ani, nu mai sunt animat de aceeași curiozitate și entuziasm, să livrez  vehicule de teren a devenit oarecum o obișnuință. Sunt convins că este important. Vehiculele sunt extrem de necesare în prima linie și de la bun început, m-am concentrat aproape exclusiv pe livrarea lor.

Vorbesc cu soldații și îi întreb ce nevoi au. De multe luni, ei au indicat în principal vehicule și drone, deoarece tot restul este asigurat de armată și voluntari ucraineni.

De ce drone și vehicule? Aceste două echipamente se uzează foarte repede. Dronele chiar mai rapid decât vehiculele. Totodată, ambele sunt greu de transportat în Ucraina – trebuie să fie aduse din străinătate, iar ucrainenii nu pot părăsi țara în mod legal. Dacă ar fi altfel, probabil că le-ar aduce ei înșiși din străinătate. De fapt, asta se și întâmplă uneori – ucrainenele aduc aceste vehicule. Acum câteva luni, am văzut „batalioane de femei” care au condus în Marea Britanie și s-au întors în Ucraina cu mașini de teren pentru apărători. […]

Le livrez aceste mașini celor care chiar au grijă de ele. Este important ca un vehicul pe care îl cumpărăm să reziste, spre exemplu, 10 luni în loc de 10 zile. Rentabilitatea acestei investiții crește odată cu durata de funcționare a vehiculului. Găsesc soldați și echipaje care se vor ocupa în mod corespunzător de echipament”.

Cine sunt oamenii care susțin financiar această campanie și ce s-a schimbat în doi de război? 

„După aproape doi ani și jumătate, este vizibilă oboseala de război în rândul oamenilor. Arată diferit față de acum un an sau un an și jumătate.

Cu toate acestea, războiul continuă, iar aceste vehicule sunt din ce în ce mai necesare tocmai pentru că amploarea asistenței a scăzut în timp. Sunt mai puțini donatori și mai puține contribuții, în timp ce nevoile militare ucrainene continuă să crească.

Vizitez frontul cam o dată la două săptămâni și observ mai mulți soldați la serviciu decât oricând. De asemenea, starea tehnică a vehiculelor livrate nu se îmbunătățește niciodată – dimpotrivă, se înrăutățește în timp. Sunt mai puține mașini, sunt în stare mai proastă, iar cererea pentru ele este în creștere. În ceea ce privește donatorii – ei sunt în principal polonezi. De la bun început, mi-am promovat proiectul în principal în Polonia. Acești oameni au încredere în mine, felul în care sunt  cheltuiți banii donați este transparent și clar.

Dezvălui cheltuielile pentru achiziționarea vehiculelor, reparații, vopsire, anvelope și alte piese. De asemenea, fac publice informații despre livrarea de vehicule către soldați – aceștia le documentează cu imagini și videoclipuri ce confirmă că vehiculele ajung unde trebuie. Încrederea este crucială. Poate că în acest fel au fost livrate mai multe vehicule decât de către orice stat aliat”, a relatat Exen pentru Kyiv Post.

Comentarii Facebook

Actualitate

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Publicat

pe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și județele Ilfov și Ialomița, precum și o avertizare de Cod portocaliu pentru județele Constanța și Tulcea. În zonele vizate au fost transmise și mesaje RO-Alert.

FOTO: Shutterstock

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit ANM, primul Cod roșu este valabil între orele 18:00-18:45, fiind vizată Capitala. Va fi o vijelie puternică cu rafale de 80…90 km/h, averse torențiale (20…40 l/mp), frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni (1-2 cm).

Cetățenii au fost avertizați și prin RO-Alert.

FOTO: Mesaj RO-Alert pentru bucureșteni

Al doilea Cod roșu este valabil între orele 17:50-18:40, fiind vizate următoarele localități din Ilfov: Voluntari, Pantelimon, Afumați, Moara Vlăsiei, Găneasa, Ștefăneștii de Jos, Tunari, Dascălu.

Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula 20–40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).

Al treila Cod roșu este valabil între orele 17:35 – 18:20, fiind vizate două localități din Ialomița (Fierbinți-Târg, Sinești) și patru din Ilfov (Găneasa, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu).

Se vor semnala vijelii puternice, cu rafale ale vântului de peste 90 km/h, averse torențiale ce vor acumula între 20 și 40 l/mp, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).

Ultimul cod, cel portocaliu, este valabil miercuri, 1 iulie, între orele 17:20 și 18:30, pentru localități din județele Constanța (Gârliciu, Saraiu) și Tulcea (Topolog, Casimcea, Dăeni, Stejaru, Ciucurova, Dorobanțu, Beidaud).

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Meteorologii anunță averse torențiale ce vor acumula între 35 și 40 l/mp, grindină de mici și medii dimensiuni (1–3 cm), frecvente descărcări electrice și intensificări ale vântului, cu rafale de 55–70 km/h.

Recomandările DSU

Dată fiind avertizarea de Cod roșu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU BIF) a transmis cetățenilor următoarele recomandări:

  • Să evite adăpostirea sau trecerea prin apropierea copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi ușor dislocate, precum și a imobilelor aflate în construcție;
  • Să sisteze activitățile desfășurate în teren deschis sau la înălțime;
  • Să închidă ferestrele locuințelor și ale altor categorii de construcții;
  • Să nu atingă stâlpii sau conductoarele electrice căzute la pământ.

„Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență pot fi obținute prin accesarea platformei naționale de pregătire în situații de urgență https://fiipregatit.ro

ISU B-IF a emis informări pentru populație prin intermediul canalelor de comunicare instituționale și al panourilor electronice stradale”, adaugă sursa citată.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Publicat

pe

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de bani pe litru, în timp ce benzina a rămas aproape neschimbată la unii operatori. Dincolo de revenirea accizelor, prețurile nu sunt explicate doar de taxe sau de evoluția cotațiilor internaționale.

Carburanții s-au scumpit imediat după anularea reducerii accizelor. Foto AEI

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Piața românească
se încadrează în cele trei scenarii analizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), însă
nivelul actual al prețurilor ridică întrebări privind
fiscalitatea, concurența și modul în care sunt formate prețurile
la pompă, a declarat pentru „Adevărul” expertul în energie Dumitru Chisăliță.

România nu depinde integral de petrolul din
import

Una dintre principalele concluzii ale studiului AEI este că
România nu este dependentă exclusiv de petrolul importat, așa cum
se afirmă adesea atunci când sunt justificate scumpirile
carburanților.

În cazul motorinei, aproximativ 16% este produsă din
țiței extras în România, iar restul de 84%
provine din țiței importat și rafinat în țară.

În cazul benzinei, ponderea producției interne este și mai
mare: 35% provine din țiței extras în România,
iar 65% din țiței importat și procesat în rafinăriile
românești.

Potrivit studiului AEI, această structură ar trebui să
funcționeze ca un amortizor în perioadele în care cotațiile
internaționale cresc puternic, deoarece o parte importantă din
materia primă nu este cumpărată la prețurile pieței
internaționale.

Prin urmare, susține AEI, prețurile carburanților nu ar trebui
să urmeze automat fiecare fluctuație a petrolului sau a produselor
petroliere tranzacționate pe piețele externe.

Trei scenarii arată cât ar trebui să coste
carburanții

Pornind de la costurile de extracție, rafinare, transport,
distribuție și comercializare, AEI a construit trei scenarii
privind prețurile teoretice ale carburanților.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Primul scenariu, bazat exclusiv pe costurile
efective și pe o marjă comercială de 10%, indică un preț mediu
de 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.

Al doilea scenariu ia în calcul faptul că între
momentul cumpărării țițeiului și vânzarea produsului finit
există un decalaj de aproximativ o lună. Folosind cotațiile
produselor petroliere de acum 30 de zile, rezultă un preț mediu de
9,01 lei/litru pentru motorină și 8,69
lei/litru pentru benzină.

Al treilea scenariu folosește cotațiile
internaționale actuale și conduce la un preț teoretic de 9,99
lei/litru pentru motorină și 8,88 lei/litru pentru
benzină.

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, primul scenariu nu înseamnă
că toate companiile ar putea vinde la același preț.

„Fiecare lanț de benzinării are propria marjă de profit. La o
medie de 10%, pornind de la costurile reale de extracție, rafinare,
transport, distribuție și comercializare, ar trebui să avem un
preț mediu de circa 8,58 lei/litru pentru motorina standard și 8,31
lei/litru pentru benzină.

Dar vorbim de o medie, pentru că Petrom are un cost mai mic
pentru că produce în România, în timp ce Socar are un preț mai
mare, pentru că produce în afară, iar dacă ar vinde cu 8,6
lei/litru ar fi pe pierdere.

Per total, benzinăriile din România se încadrează ca prețuri
în cele trei scenarii pe care le-am luat în calcul”
, a declarat
Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

Cum se compară teoria cu prețurile reale din
benzinării

Analiza AEI arată că, în ziua expirării măsurilor de criză,
OMV și MOL au majorat prețul motorinei la 9,60 lei/litru,
în timp ce Petrom a urcat la 9,54 lei/litru.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Din majorarea de 38 de bani aplicată de OMV și MOL, 36
de bani reprezintă revenirea accizei la nivelul anterior măsurilor
de criză, iar aproximativ 2 bani pot fi explicați
prin eliminarea plafonării adaosului comercial.

Petrom a aplicat o strategie diferită. Motorina s-a scumpit cu
numai 32 de bani, ceea ce înseamnă că societatea a absorbit
aproximativ patru bani din impactul fiscal.

În același timp, la momentul realizării studiului, Rompetrol și
Lukoil nu modificaseră încă prețurile față de ziua precedentă.

Potrivit AEI, aceste diferențe demonstrează că piața nu
reacționează uniform și că există spațiu comercial pentru
decizii diferite.

Motorina este cu peste un leu peste scenariul
bazat pe costurile efective

Comparația dintre cele trei scenarii și prețurile reale este
una dintre cele mai importante concluzii ale studiului.

Motorina comercializată la 9,54-9,60 lei/litru
este cu aproximativ 1,02 lei peste scenariul bazat pe
costurile efective și cu aproximativ 59 de bani
peste scenariul construit pe costurile de aprovizionare de acum o
lună.


Motorina ar putea costa 9,60 lei/litru la 1 iulie

În schimb, ea este foarte apropiată de scenariul maxim,
construit pe baza cotațiilor internaționale actuale.

Situația este diferită în cazul benzinei.

Prețurile de 8,62-8,68 lei/litru sunt cu numai
aproximativ 20 de bani peste scenariul bazat pe costurile efective și
chiar sub nivelurile rezultate din celelalte două scenarii.

Concluzia AEI este că piața motorinei reacționează mult mai
agresiv la evoluțiile externe decât piața benzinei.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

De ce motorina se scumpește mai repede

Potrivit studiului, explicația nu ține doar de structura
aprovizionării, ci și de cerere.

Motorina este combustibilul folosit de transportul rutier,
agricultură, construcții și logistică, ceea ce înseamnă că
orice majorare se transmite rapid în costurile economiei și
ulterior în inflație.

Tocmai de aceea, susține AEI, diferența dintre costurile
teoretice și prețurile practicate ridică întrebări legitime
privind mecanismele concurențiale din piață.

Faptul că Petrom a absorbit o parte din impactul fiscal, iar alți
operatori au avut strategii diferite demonstrează că nu toate
scumpirile sunt inevitabile și că există spațiu pentru decizii
comerciale diferite.

Chisăliță: România are prețuri apropiate de
Vestul Europei, deși produce petrol

Președintele AEI atrage atenția asupra unui paradox.

Deși România este al doilea mare producător de țiței din
Uniunea Europeană, prețurile carburanților sunt apropiate de cele
din statele vest-europene și peste nivelurile din multe țări din
regiune.

Prețurile din România se aliniază mai mult țărilor din
Vestul Europei, ceea ce nu e normal și ar fi trebuit să avem
prețuri similare țărilor vecine precum Bulgaria și Ungaria”
, a
declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit datelor analizate de AEI, motorina costă aproximativ
1,85 euro/litru în România, față de 1,588
euro în Bulgaria, 1,603 euro în Polonia,
1,579 euro în Slovacia, 1,661 euro în
Cehia și 1,774 euro în Ungaria.

În schimb, România se apropie de state precum Austria, Franța
sau Belgia, deși dispune de o producție internă importantă de
țiței.


Carburanții, mai scumpi chiar și cu acciza redusă. De ce plafonarea nu a ajutat șoferii. Economist: „Singurul efect a fost eliminarea unor jucători din piață”

„Nu e normal, asta nu e concurență”

Chisăliță spune că reacția aproape simultană a marilor
companii după expirarea măsurilor de criză ridică semne de
întrebare privind concurența.

„Miercuri dimineață, primul lanț de benzinării care a
scumpit motorina a fost Petrom, urmat îndeaproape de OMV, Rompetrol
și Lukoil.

Nu e normal, asta nu e concurență”, a declarat expertul pentru
„Adevărul”.

În opinia sa, faptul că operatorii pot adopta politici
comerciale diferite arată că prețurile nu sunt dictate exclusiv de
taxe sau de cotațiile internaționale.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Prețurile reflectă o realitate care se regăsește în cele
trei scenarii, dar ridică și semne de întrebare legate de taxarea
din România, legate de concurență și legate de modul de formare a
prețurilor
”, a adăugat acesta.

Ce măsuri ar putea stabiliza piața

În opinia președintelui AEI, stabilizarea prețurilor nu depinde
doar de evoluția pieței internaționale.

Acesta consideră că sunt necesare trei direcții de acțiune:

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”

Publicat

pe

Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie să se pregătească din timp de pace pentru un astfel de scenariu. Acesta este principalul mesaj transmis la conferința „The Road to Ankara. Eastern Flank Priorities”, organizată la București de Centrul Agora pentru Democrație, unde oficiali NATO, decidenți politici și experți militari au avertizat că războiul din Ucraina schimbă fundamental modul în care statele își construiesc apărarea.

Exercițiu de tragere organizat de NATO. FOTO: Ministerul Apărării

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Generalul-maior Adrian Ciolponea, reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR) și totodată românul cu cea mai înaltă funcție în cadrul NATO, a arătat că provocarea Alianței nu mai este doar creșterea bugetelor pentru apărare, ci transformarea acestor fonduri în capabilități reale. El a vorbit și despre programele Alianței dedicate dezvoltării tehnologiilor pentru drone și sisteme anti-dronă, inclusiv inițiativa LCI-X, în cadrul căreia sunt testate noi tehnologii în poligoane din România, Finlanda, Lituania și Olanda. Generalul a explicat cât de rapid evoluează acest domeniu, subliniind că armatele trebuie să se adapteze într-un ritm fără precedent.

„Trebuie spus că dronele nu mai sunt o tehnologie marginală. Ele acoperă un spectru larg de misiuni, de la cercetare și recunoaștere până la atac, război electronic și lovituri de precizie. De asemenea, sunt utilizate în domenii care anterior nu erau asociate cu acest tip de platforme, inclusiv comunicare, retransmisie de semnal sau suport pentru conștientizarea situațională în timp real. În prezent, vorbim despre aproximativ zece tipuri principale de misiuni pe care dronele le pot executa, un lucru care acum câțiva ani nu era posibil. Mai mult, volumul de utilizare crește exponențial. Se estimează că, în Ucraina, numărul dronelor ar putea ajunge la aproximativ 80 de milioane până în 2027, iar Federația Rusă încearcă să țină pasul cu acest ritm, în ciuda constrângerilor de cost și producție”, a afirmat generalul NATO.

Potrivit generalului Ciolponea, peste 228 de companii europene activează deja în domeniul dronelor și al sistemelor anti-dronă, însă doar aproximativ 10% reușesc să dezvolte soluții integrate care să acopere întregul lanț operațional, de la detectare și identificare până la neutralizare.

„Primul avantaj major al dronelor este costul redus și capacitatea de a fi utilizate în număr mare împotriva unei ținte. Al doilea este ritmul rapid de evoluție. Dronele se schimbă constant, atât din punct de vedere software, cât și hardware, ceea ce produce o transformare mult mai rapidă decât în cazul sistemelor militare tradiționale. Avem o schimbare de paradigmă: nu mai vorbim despre cicluri lungi de utilizare a unui sistem de armament, ci despre evoluții rapide, iterative, în care designul și software-ul devin decisive. Acest lucru face ca adaptarea să fie esențială. În acest context, aproximativ 228 de companii europene activează în domeniul dronelor și contradrone, însă doar o mică parte dintre acestea, aproximativ 10%, dezvoltă sisteme complete, integrate, capabile să includă detecție, clasificare, urmărire și neutralizare, fie prin mijloace cinetice, fie non-cinetice, integrate în sisteme coerente de comandă și control. În paralel, ACT a dezvoltat și un studiu important împreună cu industria și mediul academic, denumit FNX, un studiu privind creșterea stabilității și eficienței operaționale. Acesta analizează 20 de categorii de capabilități și evaluează integrarea sistemelor autonome și semi-autonome în forțele armate”, a explicat generalul NATO.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

„Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară”

Cel mai puternic avertisment al generalului a vizat capacitatea NATO de a răspunde unui atac masiv cu drone. În opinia sa, Alianța nu dispune încă de doctrine și structuri adaptate unui asemenea tip de conflict.

„Dar pe timp de război, și mai ales pe timpul unui război viitor, se schimbă total situația, iar forțele și populația trebuie pregătite pentru războiul viitorului, care include sisteme autonome performante, care acționează în roi. Și pentru asta nu mai există la ora actuală o doctrină foarte clară, sau nu avem concepte și structuri distincte care să ne permită să luptăm contra unui atac masiv al dronelor. Gândiți-vă că, în Ucraina, la ora actuală, forțele ucrainene doboară undeva la 600-700 de drone pe seară. Un astfel de volum, pentru că acum ne impactează orice forță NATO, fără o pregătire corespunzătoare, nu am face față unui astfel de atac”, a explicat Adrian Ciolponea.

Generalul a precizat că Ucraina reușește în prezent să intercepteze aproximativ 90% dintre dronele lansate de Rusia, însă a subliniat că inclusiv stabilirea zonelor în care acestea trebuie interceptate reprezintă încă o problemă asupra căreia statele NATO trebuie să ajungă la o poziție comună.


Ambasadorul SUA la București: România are un rol strategic în Marea Neagră și a contribuit la evitarea unei crize alimentare globale

Lavinia Teodorescu: Lipsa sistemelor de supraveghere este principala vulnerabilitate

Lavinia Teodorescu, expert în cadrul Statului Major Militar Internațional al NATO și absolventă a Universității Harvard, a arătat că una dintre cele mai mari vulnerabilități ale flancului estic este lipsa unor capacități suficiente de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).

„Când un incident cu drone are loc, reacția imediată este adesea aceea că nu a fost detectat la timp. Iar motivul pentru care nu l-am detectat, sau nu suficient de devreme, ține de lipsa unor capacități adecvate de intelligence, surveillance and reconnaissance, ISR. Multe dintre dronele moderne sunt ele însele platforme foarte capabile de recunoaștere, ceea ce complică suplimentar situația. De aceea, una dintre prioritățile flancului estic ar trebui să fie investiția în capacități ISR și în modalități mai eficiente de colectare a informațiilor, astfel încât să nu depindem exclusiv de resurse externe”, a explicat Lavinia Teodorescu,

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Ea a atras atenția și asupra unui paradox al apărării moderne. România dispune de sisteme performante pentru apărarea aeriană la mare altitudine, însă rămâne vulnerabilă în fața dronelor ieftine, care zboară la joasă înălțime și sunt folosite pe scară largă în Ucraina.

Un alt subiect abordat de Lavinia Teodorescu a fost controlul infrastructurii critice europene și dependența de tehnologii și componente produse în state care nu împărtășesc interesele strategice ale NATO.

„Suntem cu toții conștienți că porturi, aeroporturi, infrastructuri critice și chiar infrastructuri digitale din Europa sunt deținute sau dezvoltate de actori din state care nu sunt aliniate complet cu direcțiile noastre strategice. Acest lucru poate limita capacitatea noastră de a acționa independent din punct de vedere strategic. De aceea, este esențial să păstrăm controlul asupra infrastructurii critice, atât fizice, cât și digitale. Iar zona digitală este, în prezent, una dintre cele mai expuse”, a subliniat experta.

De asemenea, Lavinia Teodorescu a atras atenția asupra problemelor de mobilitate militară din regiune, arătând că numeroase drumuri și poduri nu respectă standardele NATO pentru transportul echipamentelor grele.

„Peste 70% dintre victimele din Ucraina sunt provocate de drone”

Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Pavel Popescu, a subliniat că războiul din Ucraina demonstrează fără echivoc rolul decisiv pe care dronele îl au pe câmpul de luptă.

„Datele din Ucraina arată foarte clar că un procent extrem de mare din victime este cauzat de utilizarea dronelor. În funcție de perioadă, vorbim de variații între 70 și 90%, ceea ce confirmă că, dincolo de discursurile strategice, realitatea de pe teren este dominată de aceste tehnologii. Comunicarea prin sateliți pe orbită joasă schimbă, la rândul ei, infrastructura de comunicații. Este o transformare profundă, care afectează atât modul în care societățile civile comunică, cât și modul în care forțele armate își asigură reziliența și protecția. Din acest punct de vedere, schimbarea nu este incrementală, ci structurală”, a transmis Pavel Popescu, președintele ANCOM.


7 riscuri majore pentru România

Prioritățile României pentru Summitul de la Ankara

Simona Cojocaru, director al Direcției Politici de Apărare din Ministerul Apărării, a prezentat principalele teme aflate pe agenda viitorului summit NATO de la Ankara.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Potrivit acesteia, prioritățile Alianței sunt consolidarea posturii de apărare și descurajare, menținerea angajamentelor privind cheltuielile pentru apărare, dezvoltarea industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei prin Ukraine Defense Contact Group.

Oficialul MApN a subliniat că România resimte deja efectele războiului de la graniță, inclusiv în regiunea Mării Negre, și că lecțiile învățate din Ucraina trebuie integrate rapid în planificarea militară a Alianței.

„Obiectivele României sunt aliniate acestor patru mari priorități, au fost reconfirmate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar România își asumă rolul de aliat responsabil, cu îndeplinirea angajamentelor asumate. Ne-am propus să evidențiem progresele privind angajamentele financiare, valorificarea inițiativelor din industria de apărare, sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, susținerea fermă a necesității ca NATO să mențină o postură consolidată pe flancul estic și pe teritoriul național, mai ales în contextul incidentelor cu drone din ultimele luni”, a explicat Simona Cojocaru.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Actualitateacum 11 minute

Bucureștiul, vizat din nou de furtuni. Cod roșu de ploi torențiale în mai multe județe

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri, 1 iulie, trei avertizări de Cod roșu de furtună pentru București și...

Actualitateacum 7 ore

Cât ar trebui să coste motorina dacă benzinarii ar avea un profit de numai 10%. Cele trei scenarii care explică prețurile de la pompă

Expirarea măsurilor de criză pe piața carburanților s-a văzut imediat la pompă: motorina s-a scumpit cu până la 38 de...

Actualitateacum 13 ore

Avertisment fără precedent al unui general NATO: „Ucraina doboară 600-700 de drone pe seară. Fără pregătire, nu am face față unui astfel de atac”

Amenințarea dronelor a devenit una dintre cele mai mari provocări de securitate pentru flancul estic al NATO, iar România trebuie...

Actualitateacum 19 ore

Bacalaureat 2026. Elevii dau miercuri proba la Matematică sau Istorie, cu o zi mai târziu față de calendarul inițial

Examenul de Bacalaureat 2026 continuă miercuri cu proba scrisă obligatorie a profilului, amânată din cauza caniculei. Elevii de la Real...

Actualitateacum o zi

„Nu vreau să ne jucăm de-a prim-ministrul”. Cum explică Nicușor Dan blocajul politic

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, 30 iunie, de ce, de această dată, nu dorește să desemneze un candidat înainte...

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii
Actualitateacum o zi

Economia de proximitate: rolul tichetelor de masă în susținerea afacerilor locale din orașele mici și medii

Pentru un angajat dintr-un oraș mic, un beneficiu este cu adevărat util doar dacă îl poate folosi aproape de casă...

Actualitateacum o zi

Olanda, eliminată de la Mondial! Maroc s-a calificat în optimi după ce a produs șocul la penalty-uri. Ratări incredibile

Maroc a produs o nouă surpriză la Cupa Mondială 2026 și a eliminat Olanda în optimi, după o victorie dramatică la loviturile...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro