Actualitate
2 august: 55 de ani de la prima vizită a unui președinte american în România. Nixon: „Cea mai emoţionantă experienţă”
Tot pe 2 august s-au
născut Mihail Jora, compozitor, dirijor si pianist român, Cornel Dinu, fost fotbalist şi antrenor, Marcel Iureş, actor.
Richard Nixon în vizită în România FOTO: Historia
1776: A fost
semnată Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii
Declarația de
independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care
cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat
independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul
pentru care au făcut-o.
Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua
de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului se
găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din
capitala Statelor Unite, Washington, D.C..
1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor
S-a născut pe 14 mai 1727 la Sudbury, în Soffolk. S-a mutat
la Londra, după 1740, studiind împreună cu gravorul francez Hubert Francois
Gravelot.
S-a reîntors la Sudbury, în 1748. În 1752 a pictat o serie
de portrete la Ipswitch. Opera sa conţine lucrări ce reprezintă profiluri şi
portrete, dar şi portrete de grup în cadrul unor peisaje. Primele sale opere
din Suffolk, unde a pictat „Mr. şi Mrs. Robert Andrews”, au reminiscenţe din
picturile lui Salomon van Ruysdael. Treptat, a părăsit observaţia directă a
naturii şi a pictat figuri pe fonduri teatrale de perdele drapate. A realizat
multe peisaje, mare parte din ele doar în creion, cărbune sau cretă. Cei care
îi cumpărau lucrările erau negustorii din oraş şi din târgurile apropiate.
În 1768, a fost membru fondator al Academiei Regale, iar, în
1774, s-a mutat defi nitiv la Londra, potrivit www.nationalgallery.org.uk. A
fost un mare maestru al rococo-ului în Anglia. A devenit pictorul preferat al
familiei regale în condiţiile în care pictorul Joshua Reynolds, cel mai mare
portretist al secolului al XVIII-lea, era principalul pictor al regelui.
A murit în 1788. Lucrările sale sunt considerate ca fiind
cele mai lirice dintre lucrările engleze ale genului, din perioada respectivă.
Uşurinţa tuşei şi farmecul culorii sale îi făceau atrăgătoare până şi
portretele cele mai banale, iar celor mai bune le dădeau o iradiere, un fel de
bucurie a vieţii. Urmaşul lui Thomas Gainsborough, în interpretarea lirică a
naturii, a fost John Constable.
1891: S-a
născut Mihail Jora, compozitor, dirijor si pianist român
A fost membru titular al Academiei Române, profesor şi
Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti. Şi-a numit cele peste o
sută de partituri “Cântece”, pentru a sugera caracterul românesc şi
particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului
german, reprezentat în special de compoziţiile lui Schubert, Schumann şi
Brahms.
Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează
anual la Bucureşti “Concursul Naţional de
Interpretare Muzicală Mihail Jora”. Numele lui Mihail Jora îl poartă şi
Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte
simfonice şi corale din România.
1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor,
pianist şi dirijor
S-a născut pe 18 februarie 1959, la Bucureşti. A studiat la
Conservatorul Bucureşti (1903-1911), la „Schola Cantorum” din Paris (1913-1914,
1923-1924), urmând în paralel Facultatea de Drept din Paris (1913-1914), după
cum indică volumul „Muzicieni români. Compozitori şi muzicologi”, autor Viorel
Cosma (Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, Bucureşti, 1970).
A fost pianist de muzică de cameră, dirijor al Operei Române
din Bucureşti, dirijor, apoi subdirector al Filarmonicii din Bucureşti,
director artistic al Orchestrei Simfonice Radio-Bucureşti (1933-1959), director
muzical al Radiodifuziunii Române. A fost, de asemenea, profesor de
teorie-solfegii şi de armonie-contrapunct la Conservatorul Bucureşti.
În 1911 a obţinut Premiul de compoziţie al revistei „Muzica”
din Paris, apoi Premiul II onorific (1913) şi Premiul I de compoziţie „George
Enescu” (1916). Ulterior, a primit distincţiile de Cavaler al Legiunii de
Onoare Franceze (1930), „Maestru Emerit al Artei” (1954). A compus: muzică
simfonică („Amurg de toamnă”, 1910; „Fantezie română”, 1913; „Acteon”, 1915);
muzică de cameră („Vals lent”, 1910; „Adagio pentru 2 viori şi pian”, 1916);
muzică vocală („Sagesse”, 1910„Aube”, 1915; „Berceuse”, 1917); orchestraţii şi
transcripţii (lucrări de Bach, Brahms, Ceaikovski, Rossini, Verdi, Iacob
Mureşianu, L. Profeta, A. Vieru).
1922: A murit
Alexander Graham Bell, considerat inventatorul telefonului
Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția –
d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință,
inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat
pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze
cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă
de care era atașat un magnet permanent.
Încă din 1861 profesorul german Johann Philipp Reis,
descoperise un „aparat de vorbit la distanță”, care funcționa, mulțumindu-se cu
acesta și fără a căuta perfecționarea lui.
Alexander Graham Bell a experimentat cu aparatul inventat de
profesorului german Johann Philipp Reis care isi si denumise aparatul
„Telephon” si este inventatorul initial a aparatului de telefon construit in
Germania deja in octombrie 1861.
Bell a depus pe data de 14 Februarie 1876 cererea de patent
in America, dar patentul acordat gresit lui Bell aparatul lui nu putea sa
functioneze niciodata, fapt care a dus la mari controverse.
Acordarea falsa a patentului lui Graham Bell are loc cu
câteva ore înaintea lui Elisha Gray, care perfecționase aparatului construit de
profesorul de fizică Reis si a prezentat spre deosebire de Bell un aparat in
stare de funcționare. Bell a prezentat si el un aparat in stare de functionare
mult mai târziu, iar acest aparat nu era construit dupa patentul care ii fusese
acordat inițial.
1940: Stalin a
semnat un decret abuziv de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească
A fost creata de Moscova, după ruperea provinciei Basarabia
din trupul României ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca,
o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (fără
niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei așa zise
“republici unionale” constituita prin
ruperea unor teritorii din vechea Basarabie fără județele Hotin, Ismail și
Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ corespunzătoare
teritoriului actual al Transnistriei).
Stalin FOTO: Arhivă
Este începutul unui șir nesfârșit de
umilințe si atrocități la care sunt supuși romanii basarabeni, de către
ocupanții comuniști ruși
1948: S-a născut Cornel Dinu, fost fotbalist şi antrenor
S-a născut la Târgoviște. A început să joace la echipa din
orașul natal, Metalul Târgoviște. La seniori a jucat numai pentru Dinamo
București, având 454 de meciuri în Liga 1 și 53 de goluri marcate.
Cel căruia i se spune „Procurorul”, în semn de apreciere
pentru justețea opiniilor sale, a fost mulți ani căpitanul echipei naționale,
pentru care a jucat de 75 de ori și a marcat 7 goluri.
A fost titular în echipa României la Campionatul Mondial de
Fotbal 1970. „Procurorul” (cum este poreclit) a mai deținut și funcția de
secretar de stat în Ministerul Sporturilor imediat după revoluția din 1989,
respectiv între anii 1990-1992. Cornel Dinu a câștigat de trei ori titlul de
„fotbalistul anului” în ancheta ziarului Gazeta Sporturilor, în anii 1970, 1972
și 1974. A debutat în Divizia A la 25 septembrie 1966 (în meciul Dinamo –
Steagul Roșu 0-1). Ultimul meci l-a jucat la 18 iunie 1983.
1951: S-a născut Marcel Iureş, actor
S-a născut la Băilești, Dolj. Absolvent al
Institutului de Arta Teatrală și Cinematografică din Bucuresti, promoția 1978,
Marcel Iureș a debutat pe scena teatrului Bulandra în piesa „Ferma”.
Din 1978 până în 1981 a fost angajat al Teatrului Național
Cluj, unde a jucat în piese precum „Afară în fața ușii” și „Perșii”. În
paralel, Marcel a primit primul său rol de cinema, Franz Lizt, din filmul „Vis
de ianuarie” (regia Nicolae Oprițescu), pottivit Cinemagia.
În anii ’80, Marcel a jucat atât la Bulandra cât și la Odeon
iar dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanți
eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea și Richard al III-lea. În
paralel, actorul și-a continuat cariera cinematografică cu roluri în filmele
„Artista, dolarii si ardelenii” și „Să mori rănit din dragoste de viață” (r.
Mircea Veroiu), „Domnișoara Aurica” și „Cei care plătesc cu viața” (r. Șerban
Marinescu), „Un bulgare de humă” (r. Nicolae Mărgineanu), „Balanța” și „O vară
de neuitat” (r. Lucian Pintilie).
Marcel Iureș FOTO: Arhivă
Cariera internațională a lui Marcel Iureș a început după
turneul din 1994, susținut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al
III-lea”, în regia lui Mihai Măniuțiu. După un mic rol în „Interviu cu un
vampir” (r. Neil Jordan), alături de Tom Cruise și Brad Pitt, a urmat un
rol episodic dar crucial pentru plotul filmului în „Misiune imposibilă” (r.
Brian De Palma), tot cu Tom Cruise și trei roluri principale, în
„Pacificatorul” (r. Mimi Leder), cu Geroge Clooney și Nicole Kidman, „Războiul
lui Tom Hart” (r. Gregory Hoblit), cu Colin Farrell și Bruce Willis și „Layer
Cake”(r. Matthew Vaughn), cu Daniel Craig.
Din 1995, Marcel Iureș este președinte al Fundației Cultural
Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de
teatru din România.
În stagiunea 1992-1993, Marcel Iureș a fost nominalizat la
premiul UNITER pentru rolul principal din spectacolul „Richard III”; în 1998 și
2001 a primit premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolurile din
„Richard al II-lea” și, respectiv, „Creatorul de teatru”; în 2003 a prmit
premiul UNITER de excelență pentru fondarea Teatrului Act – catalizator al
mișcării teatrale independente; în 2009 a primit premiul Festivalului de
Dramaturgie Contemporană pentru cel mai bun rol masculin din spectacolul
„Acasă la tata” de Mimi Brănescu.
Din 2004 este președintele Festivalului Internațional de
Film Independent Anonimul.
Actorul este distins cu Ordinul Serviciu Credincios în grad
de Mare Cruce de către președintele României.
1969: A
avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon
În zilele de 2 şi 3 august 1969, a avut loc vizita oficială
în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon, aceasta fiind prima vizită a
unui preşedinte american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după
cel de-al Doilea Război Mondial, se arată în volumul ”Istoria României în
date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Sute de mii de români au ieşit în stradă ca să-i aclame pe
americanii atât de îndelung aşteptaţi. Vizita a fost socotită foarte importantă
de ambele părţi. Ceauşescu a amânat din cauza ei congresul partidului. Iar
Nixon, informându-i pe politicienii americani despre călătoria la Bucureşti,
insistase asupra renunţării la „abordarea monolitică“ a ţărilor din lagărul
comunist, conform documentelor citate de Mircea Răceanu (Istoria clauzei
naţiunii celei mai favorizate în relaţiile româno-americane, Institutul
Naţional pentru Memoria Memoria Exilului Românesc, Bucureşti, 2009). În
viziunea preşedintelui american, „o politică externă independentă“ merita
răsplătită. Avertisment usturător, perceput de Moscova ca atare.
Nixon a propus astfel tematica: „Aş sugera ca întreaga gamă
a discuţiilor să includă chestiunile bilaterale – relaţiile comerciale,
culturale, consulare etc -, relaţiile referitoare la pacea în lume, la
relaţiile Est-Vest, la Vietnam, unde domnul prim-ministru Maurer a avut o
contribuţie atât de însemnată.“
În plus, Nixon i-a încredinţat că politica sa nu
presupune condiţionarea prieteniei cu America de inamiciţia cu alţii. Şi
că doreşte „extindere cât mai mare a schimburilor“ dintre România şi Statele
Unite. Ceauşescu a etalat apoi următoarele solicitări: cooperare în
ştiinţă şi tehnică (nominalizând chimia, fizica nucleară, electronica, maşinile
de calcul), licenţe şi utilaje din SUA (spre exemplu, procedeele şi
instalaţiile de fabricaţie de la apa grea şi cauciucul izoprenic), credite de
la EXIMBANK şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate.
Medierea cu China
Îndelung au zăbovit cei patru lideri, în întrevederea 2
august, asupra situaţiei intrenaţionale. Iar Nixon a solicitat continuarea ei
şi în ziua următoare.
În prima zi, discuţiile s-au focalizat pe China.
Conform stenogramei părţii române, Nixon i-a făcut lui Ceauşescu următoarea
propunere: „Dacă veţi considera că este în interesul dvs, al guvernului dvs, să
vă asumaţi cândva rolul de mediator între China şi Statele Unite, noi am salute
aceasta.“ Ceauşescu i-a răspuns astfel: „Cred că Statele Unite dispun de atâtea
mijloace, inclusiv directe, încât nu văd necesitatea de a apela la
intermediari. Noi am spus şi vom spune însă chinezilor părerile noastre despre
probleme internaţionale, inclusiv despre relaţiile cu Statele Unite“; „Vă rog
să mă scuzaţi; nu am folosit cuvântul potrivit. De fapt, chiar aceasta am avut
în vedere“,a admis Nixon ştiind prea bine că angajamentul românilor, fără a-i
consulta pe chinezi, i-ar ofensa pe aceştia din urmă.
Problema războiului americano-vietnamez
A doua zi, Nixon a deschis convorbirea cu chestiunea
Vietnamului. După memorandumul alcătuit de partea americană, i-a mulţumit lui
Maurer pentru rolul asumat în deschiderea canalelor de comunicare pentru
rezolvarea problemei Vietnamului. Dezbătând îndelung situaţia, Nixon a încheiat
întrevederea prin aceste asigurări şi solicitări: „Noi vrem să punem capăt
războiului şi vom fi rezonabili. Vreau să stabilesc un canal de comunicare cu
dumneavoastră în această privinţă. Aceasta se poate realiza prin ambasadă, dar
când apar chestiuni de importanţă majoră, acestea ar trebui transmite prin
intermediul lui Henry A. Kissinger. Ceea ce am discutat rămâne în această
cameră. Ceea ce îmi veţi trimite, va rămâne confidenţial. Probabil că vă voi contacta
în acest sens“.
Canal direct şi secret
Stenograma părţii române nu face decât să detalieze oferta
şi să precizeze nominalizarea lui Macovescu pentru înştiinţări deosebite:
„Am convingerea fermă că vrem să încheiem acest război şi vom fi rezonabili, a
încheiat Nixon. Aş vrea să avem un canal de comunicare directă între noi, în
cazul când vom dori să ne transmitem lucruri de cea mai mare importanţă, să
avem garanţia că putem discuta ca şi cum am vorbi direct. Din partea mea va fi
Dr. Kissinger. Dacă îi vorbiţi lui este ca şi cum mi-aţi vorbi mie la ureche.
Aş prefera să nu folosim pentru asemenea comunicări canale diplomatice
obişnuite, care introduc pe circuit zeci de oameni şi până la urmă ştirile
ajung în 60 de capitale.“
„Cea mai emoţionantă experienţă“
Bucuros de înţelegerile încheiate, Nixon a declarat presei
americane că-n România a trăit „cea mai emoţionantă experienţă“ dintre toate
cele peste 50 de vizite în străinătate făcute. A doua zi după revenirea lui
Nixon acasă, unul dintre deputaţii americani a pus în Congres chestiunea
clauzei celei mai favorizate pentru România. Un ajutor de 11,5 milioane de
dolari a acordat apoi guvernul american României după inundaţiile din 1970.
În ceea ce-l priveşte pe Ceauşescu, înţelegerile cu Nixon l-au făcut să se
simtă un politician importanta al planetei. În orice caz, cel mai mare om
politic din istoria României. În raportul prezentat la congresul din 1969,
făcând bilanţul timpului trecut de la Congresul al IX-lea, Ceauşescu declară că
România a fost vizitată de 48 delegaţii guvernamentale. Iar vizite în
străinătate efectuaseră 52 de delegaţii guvernamentale româneşti.
Întreţinea relaţii economice cu peste o sută de state şi relaţii diplomatice cu
94. „Putem spune, concluzia Ceauşescu, că niciodată în istoria sa, România nu a
desfăşurat o politică intrenaţională atât de activă şi nu a avut atât de mulţi
prieteni ca azi”.
1990: Irakul
a invadat Kuweitul, declanșând războiul din Golf
La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice
asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și
l-a anexat. Peste 100.000 de soldaţi irakieni, susţinuți de 700 tancuri si
aviație, au invadat statul vecin Kuweit, în primele ore ale dimineții.
Forţele irakiene au instalat un “ guvern provizoriu” iar
președintele Irakului Saddam Hussein a ameninţat să transforme oraşul Kuweit
intr-un “cimitir”, dacă o altă ţară ”îndrăznește “ sa conteste aceasta anexare.
Invazia a stârnit proteste si condamnarea
internaţională. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial
împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a
declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea “Furtună în
deșert”), grosul forțelor aeriene fiind asigurat de SUA.
În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat (27
februarie), dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU,
existând indicii că autoritățile de la Bagdad fabrică în secret arme
bacteriologice și chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele
de control a determinat acțiunea de pedepsire americano-engleză
(bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operațiunea “Vulpea
deșertului”).
2015: Ziua naţională de comemorare a Holocaustului
împotriva romilor
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de
exterminare Auschwitz-Birkenau au
căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de
romi au fost uciși în perioada Holocaustului.
Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost
declarată Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluția
Parlamentului European din 15 aprilie 2015, notează site-ul MAE.
Holocaust romi FOTO: Arhivă
Totodată, prin Legea nr. 124/2020, ziua de 2 august a fost
instituită în plan național ca Zi națională de comemorare a Holocaustului
împotriva Romilor – Samudaripen. Cuvântul samudaripen înseamnă ucidere în masă
în limba romani.
Conform Raportului final al Comisiei Internaționale pentru
Studierea Holocaustului în România, aproximativ 25.000 de romi din România au
fost deportaţi de regimul Antonescu în Transnistria. Dintre aceştia, circa
11.000 au murit.
Nu aceste alegeri de la jumătatea mandatului vor rămâne în
istorie. Dincolo de importanța lor pentru viitorul imediat al celor cinci
continente, această toamnă va rămâne în istorie ca fiind cea a sfârșitului
secolului american, inaugurat de Woodrow Wilson atunci când a rupt cu
izolaționismul țării sale, intervenind în 1917 în Europa sfâșiată de război.
Foto: AFP
De atunci, Statele Unite nu au încetat să conducă lumea,
învingând nazismul, ținând sub control sovietismul până la căderea acestuia,
reconstruind democrațiile europene sau sprijinind cele mai îngrozitoare
dictaturi din America Latină.
Dolarul și CIA, Casa Albă și Departamentul de Stat – în bine
și, mult prea des, în rău – Washingtonul a fost cartierul general al ultimilor
110 ani, dar în ultimele zile a sunat ceasul schimbării de eră.
Mai întâi, luni, 26 octombrie, am văzut sosind la Teheran
reprezentanți ai Turciei, Pakistanului și Arabiei Saudite, veniți să discute
despre posibile reconfigurări ale Orientului Apropiat, chiar în timp ce
iranienii și saudiții se află într-un conflict deschis.
Iranul a bombardat Arabia Saudită în timpul celui de-al
doilea război israelo-american. Astăzi, Iranul o bombardează prin intermediul
aliaților săi houthi din Yemen. Se străduiește să răstoarne monarhia saudită
încă de la căderea șahului, dar bastioanele sunismului și ale șiiismului
uitaseră, în acea zi, chiar și rivalitatea seculară dintre cele două ramuri ale
islamului și, ceea ce este și mai spectaculos, saudienii uitaseră, de asemenea,
Pactul de la Quincy.
Pe această navă militară ancorată în Canalul Suez, Abdelaziz
ibn Saud și Franklin Roosevelt au încheiat, în februarie 1945, un acord verbal
prin care Arabia Saudită beneficia de protecția Statelor Unite în schimbul
petrolului său. Acest pact a modelat în mare măsură lumea postbelică, dar,
devenind autosuficiente, Statele Unite ale lui Donald Trump au refuzat să
sprijine regatul împotriva atacurilor houthi. Au abandonat pur și simplu Arabia
Saudită, care se apropie astfel de Turcia, a doua armată a Alianței Atlantice,
și de Pakistan, singura putere nucleară din lumea musulmană.
Monarhia saudită încearcă să-și asigure securitatea fără
Statele Unite, iar cu câteva zile înainte de această întâlnire, aceste trei
țări s-au consultat la Cairo cu Egiptul, Franța, Germania și Marea Britanie.
Față de Statele Unite, care nu mai reprezintă o sursă de
încredere în ochii săi, Arabia Saudită dorește să încheie alte alianțe, în
special cu Franța, deoarece protecția americană îi lipsește. Acest lucru va
cântări greu în bilanțul lui Donald Trump, iar între Casa Albă, Europa și
Canada nu se întâmplă nimic altceva.
Cu excepția Franței, întreaga Europă s-a mulțumit, încă de
la Yalta, să-și accepte vasalitatea în schimbul protecției americane. Cu
singura condiție ca țările europene din Alianța Atlantică să accepte să
finanțeze mai bine NATO, această situație ar fi putut dura încă mult timp, dar
Donald Trump avea un alt vis, acela de a ajunge la o înțelegere cu Vladimir
Putin pe seama Ucrainei și a europenilor.
Rezultatele acestei trădări nu sunt prea convingătoare, dar
conturează deja o nouă alianță democratică. Bombardați cu insulte și zguduiți
economic de un război comercial care a afectat și popularitatea lui Donald
Trump prin creșterea prețurilor în supermarketurile americane, Canada și
europenii s-au apropiat, la fel cum au făcut-o și saudiții, turcii și
pakistanezii. Aceștia au încheiat la Montreal o „Alianță pentru viitor”,
deschisă tuturor celorlalte democrații care nu mai doresc, la rândul lor, să-și
pună toate ouăle în coșul Washingtonului.
Aceasta este alianța occidentală a erei americane care se
destramă acum, exact așa cum Casa Albă zguduie alianțele asiatice ale Statelor
Unite, creând incertitudine cu privire la apărarea Taiwanului.
Trump va trece, dar nimic nu va reda Statelor Unite
fiabilitatea pierdută. Secolul lor s-a încheiat.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T14:31:05.935Z”,”page”:{„created_at”:”2025-01-30T08:29:14.723Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{„blog_page”:true},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:106,”last_published_at”:”2025-01-30T08:29:17.203Z”,”name”:”Content layout (article) – BLOG”,”published”:1,”s3_hash”:null,”slug”:null,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-08-07T14:53:02.463Z”,”version_id”:30},”path”:”/blogurile-adevarul/sfarsitul-secolului-american-2568601.html”,”pathArray”:[„”,”blogurile-adevarul”,”sfarsitul-secolului-american-2568601.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/sfarsitul-secolului-american-2568601.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/sfarsitul-secolului-american-2568601.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Actualitate
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei forțe multinaționale. Aceasta ar urma să contribuie la protejarea Ucrainei de o eventuală nouă agresiune rusă, după un armistițiu.
Franța va participa cu peste 1000 de soldați Foto: Shutterstock
Exercițiul, numit Koalicja („Coaliția“ în poloneză), se va desfășura între 9 și 22 noiembrie lângă Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina. Detaliile au fost anunțate marți, 3 noiembrie, de Marea Britanie și Franța.
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U), condusă de Franța și Marea Britanie, a fost înființată în 2025. Ea reprezintă componenta militară a „Coaliției de voință“, o inițiativă europeană care pregătește garanții de securitate pentru Kiev după un eventual armistițiu.
Forța nu este o operațiune NATO. Ea ar urma să intre în Ucraina doar după încheierea luptelor și la solicitarea Kievului.
„Nu este un plan ipotetic, ci o forță reală, pregătită să ajute Ucraina de îndată ce luptele încetează“, a declarat ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting.
Cine participă
Franța va trimite cel mai mare contingent, de aproximativ 1.100 de militari. Marea Britanie va contribui cu 300 de militari, avioane de vânătoare Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) și o aeronavă de realimentare în zbor Voyager.
La exercițiu participă forțe din zece țări: Belgia, Estonia, Franța, Germania, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Marea Britanie. Turcia va conduce separat, de la Istanbul, o simulare maritimă a unor operațiuni de deminare în Marea Neagră. Scopul este refacerea siguranței transporturilor comerciale către porturile ucrainene.
Militarii vor exersa transportul de personal și echipamente, coordonarea structurilor de comandă multinaționale, apărarea antiaeriană și contracararea dronelor. Potrivit AFP, exercițiul presupune în principal echipament ușor, inclusiv drone, și nu armament greu sau tancuri.
Activitatea va fi coordonată de generalul francez Armel Dirou și de locotenent-generalul britanic Tom Bateman. Ei vor urmări în ce măsură forțele armatelor europene pot acționa rapid împreună.
„Nu este o forță ofensivă“
Bateman, comandantul forței, a subliniat că misiunea nu va desfășura operațiuni ofensive și nu va monitoriza respectarea armistițiului.
„Forța nu este concepută pentru operațiuni ofensive. Scopul ei este de a oferi reasigurare și de a sprijini refacerea forțelor armate ale Ucrainei, consolidându-le capacitatea de a descuraja și, la nevoie, de a se apăra în fața unei agresiuni ruse viitoare“, a spus el.
Oficiali occidentali au declarat că militarii britanici și europeni ar avea voie să răspundă prin foc dacă ar fi atacați de ruși. Totodată, ei au precizat că acțiunile ar fi „defensive prin natura lor“.
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
„Ne vom proteja în mod clar forțele împotriva oricărei agresiuni“, a afirmat un oficial familiarizat cu planurile.
Potrivit oficialilor, forța nu s-ar baza pe sisteme sau tehnologii americane, precum rețeaua Starlink a lui Elon Musk, și ar fi aproape exclusiv europeană. „Nu depindem de sisteme americane“, a spus un oficial, întrebat dacă forța se bazează pe sateliții Starlink pentru comunicații.
Bateman a subliniat că misiunea ar fi „non-NATO“, adică în afara Alianței Nord-Atlantice, și că ar beneficia de un sprijin american redus sau chiar inexistent. Un obiectiv-cheie ar fi „regenerarea și consolidarea“ armatei ucrainene după război. Trupele occidentale ar fi însă amplasate departe de linia frontului.
Forțele de menținere a păcii ar avea dreptul să riposteze împotriva rușilor
Regulile de angajare ar permite totuși militarilor să se apere în cazul unor atacuri cu drone rusești. Asta ridică întrebarea cum ar reacționa Moscova la eventuale incidente armate. Toate armatele sunt pregătite să acționeze în autoapărare, dar această doctrină este adesea interpretată extensiv, scrie The Guardian.
Avioanele de vânătoare ar urma să ajute la redeschiderea aeroporturilor comerciale ucrainene prin misiuni de patrulare. Turcia va conduce operațiunea de deminare a Mării Negre, pentru reluarea exporturilor de cereale și a altor transporturi maritime comerciale.
Garanții de securitate, fără un armistițiu la orizont
Forța multinațională ar urma să ajute la reconstrucția armatei ucrainene, la întărirea securității spațiului aerian și la redeschiderea rutelor comerciale din Marea Neagră. Desfășurarea ei ar face parte din eforturile europene mai ample de a-i împiedica pe ruși să lanseze o nouă invazie după un posibil acord de pace. Sediul misiunii, aflat în prezent la Paris, ar urma să fie mutat la Londra spre sfârșitul anului.
Exercițiul are loc în timp ce Rusia își continuă invazia pe scară largă, fără ca un armistițiu să fie la vedere. Moscova se opune în continuare prezenței trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean. Un nou val de eforturi diplomatice din această toamnă a produs puține progrese, dar sunt planificate discuții trilaterale, mediate de SUA, la sfârșitul acestei luni.
Președintele american Donald Trump a spus că nu va angaja trupe americane într-o misiune de menținere a păcii în Ucraina, nici în cazul unui armistițiu durabil. SUA nu contribuie la exercițiu, dar continuă discuțiile cu Ucraina și cu aliații europeni despre viitoarele garanții de securitate, inclusiv despre un posibil rol al Washingtonului.
Încrederea în sprijinul american este totuși pusă sub semnul întrebării. Luna trecută, SUA au restricționat brusc, timp de aproximativ zece zile, folosirea de către Ucraina a Starshield, varianta militară a Starlink, ceea ce a afectat misiunile cu drone cu rază medie de acțiune.
Între timp, Ucraina și Rusia continuă să se atace reciproc infrastructura energetică. Duminică și luni, aplicațiile de alertă aeriană din ambele țări au fost ssparte de hackeri. Cea ucraineană a emis pentru scurt timp avertizări privind amenințări nucleare și chimice și „lupte stradale“.
Un scenariu de desfășurare în Ucraina rămâne ipotetic. Totuși, el arată că un conflict ar putea reizbucni cu implicarea trupelor britanice, având în vedere că Rusia a desfășurat atacuri de mică intensitate și în perioada armistițiului din 2014–2022.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T08:15:06.470Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”europa”,”aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/aproape-2800-de-militari-europeni-se-antreneaza-2568505.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina. Informația este publicată de The Wall Street Journal, care citează oficiali americani, europeni și ucraineni.
Președintele SUA, Donald Trump vrea să vandă gaz rusesc Europei Foto: EPA/EFE
Ideea a fost prezentată de trimișii speciali ai SUA Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie. Ea ar presupune vânzarea gazului rusesc printr-un intermediar american, pentru a ocoli sancțiunile europene. Planul ar putea crea o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au spus persoane care au participat la discuții.
Potrivit legislației în vigoare a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale rusești trebuie eliminate treptat până la sfârșitul lui 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu sunt interesați să redevină dependenți de energia livrată de o țară pe care o consideră principala amenințare strategică.
Planul fusese amânat
Luna trecută, planul a fost pus pe pauză după ce Ucraina a încetat unilateral loviturile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a oprit atacurile asupra rafinăriilor din Rusia timp de aproape două săptămâni, în ciuda atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, deoarece Moscova începuse să livreze motorină în SUA. Washingtonul și-a concentrat atenția asupra unui acord de pace mai amplu.
Pe 30 octombrie, însă, Kievul a reluat campania aeriană, cu trei atacuri asupra a trei mari rafinării rusești în ultimele trei zile. Astfel, un armistițiu energetic mai cuprinzător a redevenit o urgență, înaintea negocierilor tripartite dintre SUA, Rusia și Ucraina, programate la jumătatea lui noiembrie la Abu Dhabi. Până acum, Rusia a respins încercările Americii de a încheia un astfel de acord.
Argumentele Washingtonului
Negociatorii americani consideră că revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale i-ar oferi președintelui Vladimir Putin un stimulent puternic să accepte. Folosirea rețelei de conducte sovietice, care duce spre Europa prin Ucraina din câmpurile gazeifere Urengoi din Siberia, i-ar aduce Kievului, de asemenea, venituri din taxe de tranzit de care are mare nevoie.
Potrivit unui înalt oficial american, oficialii Casei Albe au propus ca Rusia să depună banii obținuți din vânzarea gazului către Europa într-un cont escrow într-o jurisdicție terță, pentru ca Kremlinul să nu îi poată folosi la finanțarea războiului. Ei au încercat să vândă ideea liderilor europeni ca pe o modalitate de a reduce prețurile la energie înaintea iernii, când rezervele de gaze ale Europei au ajuns la cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii ani.
Presiunea reprezintă o întoarcere completă față de politica administrației Trump din primul mandat. Atunci, Trump o criticase în repetate rânduri pe cancelarul german Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El avertizase că Nord Stream 2 va transforma Germania într-o „captivă a Rusiei“ și, la sfârșitul lui 2019, a impus sancțiuni împotriva proiectului.
La puțin peste doi ani de atunci, Rusia, ale cărei cheltuieli militare sunt finanțate din veniturile din exporturile de energie, a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.
Poziția Europei
Războiul i-a determinat pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc o vulnerabilitate strategică în fața unei puteri ostile în care nu mai au încredere. UE a adoptat legislație care restrânge drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a Europei este că UE nu va relua achizițiile de gaze rusești nici după un acord de pace deplin cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil, care i-ar permite lui Putin să continue războiul și i-ar finanța armata.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat într-un interviu pentru un ziar maghiar, în octombrie, că interdicția asupra importurilor de gaze rusești trebuie să fie permanentă.
„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Nici dacă mâine ar veni pacea la care sperăm cu toții“, a spus el.
Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai slabă decât pare la prima vedere. În discuții private, unii oficiali europeni de rang înalt se exprimă însă mai direct. Un înalt oficial din nordul Europei a spus că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine a tot ceea ce susțin europenii. Un înalt oficial dintr-o țară europeană mare a comparat-o cu gestul fostului premier britanic Neville Chamberlain, care l-a sacrificat pe Hitler Cehoslovacia în schimbul unor înțelegeri de afaceri.
Ungaria oprește livrările de gaz către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol prin Drujba: „Vom stoca gazul care rămâne la noi în țară”
Nord Stream, parte dintr-o înțelegere mai largă
SUA analizează acum reluarea funcționării Nord Stream ca pe o componentă potențial importantă a unui acord mai mare, nu doar pentru încheierea războiului din Ucraina, ci și pentru rezolvarea unor dispute vechi dintre Rusia și aliații europeni ai Washingtonului. Greșeala lui Merkel, potrivit unui înalt oficial american, a fost că a continuat construcția conductei fără să obțină în prealabil un acord de securitate mai larg cu Rusia, cu care Moscova să se simtă confortabil.
Oficialul american a spus că negociatorii au discutat diverse propuneri economice. Europenii și-au exprimat interesul pentru o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaze pe întregul continent. El a adăugat că orice înțelegere economică ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.
Rusia și Germania au construit prima conductă Nord Stream, ocolind rețelele care trec prin Ucraina, în 2011. Nord Stream 1, ale cărei livrări au fost oprite în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pus în funcțiune, au fost grav avariate de explozii submarine în septembrie 2022. Repararea lor ar dura mult, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar fi depășite cumva.
În schimb, rețeaua care trece prin Ucraina și are conexiuni cu Slovacia, apoi cu Austria și Germania, ar putea fi repusă în funcțiune aproape instantaneu. Prin ea au continuat să sosească cantități limitate de gaze până la închiderea din ianuarie 2025, când războiul la scară largă dintre Rusia și Ucraina era deja în curs.
Presiunea crizei din Golf
Astăzi, doar 11% din gazele naturale din Europa provin din Rusia, față de 45% înainte de război. Gazul natural lichefiat american reprezintă 30% din consumul european. Gazul rusesc ajunge fie cu tancuri de GNL, fie prin conductele TurkStream, care alimentează Ungaria și Slovacia.
Oficialii europeni recunosc că urmările războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea submina rezistența Europei. Livrările de GNL din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea mondială a prețurilor la energie continuă, chiar și în condițiile în care livrările de petrol prin strâmtoarea Ormuz au crescut. Potrivit UE, Europa a cheltuit suplimentar 100 de miliarde de euro, circa 112 miliarde de dolari, pe energie din cauza războiului cu Iranul.
Europa continuă să cumpere gaz rusesc: 2,35 miliarde de euro au ajuns în UE în șapte luni
Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, depozitele subterane de gaze naturale ale Europei sunt pline în proporție de aproximativ 75%, iar continentul va intra în iarna următoare cu stocuri sub media din ultimii nouă ani.
Principalul partid de opoziție din Germania, formațiunea de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze ieftine din Rusia un element-cheie al campaniei pentru alegerile naționale programate în 2028.
Potrivit diplomaților, Europei i-ar fi mai ușor să-și schimbe poziția dacă Kievul ar aproba vânzarea de gaze în cadrul unui acord de încetare a focului care ar preveni pene de curent și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene. Aceasta ar putea declanșa un nou val de refugiați în lunile următoare. Situația este cu atât mai gravă cu cât Ucrainei i s-au epuizat mijloacele de apărare antiaeriană, iar SUA limitează livrările de rachete interceptoare Patriot din cauza deficitului global provocat de războiul împotriva Iranului.
Țările europene continuă să cumpere gaze rusești. Din ianuarie până în septembrie, porturile UE au primit 12,18 milioane de tone de gaz lichefiat rusesc, cu 9,5% mai mult decât în perioada anterioară.
Ideea reluării livrărilor de gaze rusești către Europa nu este nouă. Încă din 8 octombrie se aflase că oficiali americani și ruși iau în calcul atragerea unor investitori din SUA pentru repunerea în funcțiune a gazoductului Nord Stream. La aceste discuții au participat Jared Kushner și Kirill Dmitriev, consilier al lui Vladimir Putin. Potrivit surselor, Germania și alte țări europene se vor opune ferm unui asemenea plan.
\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\” async=\”true\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cdiv data-ad=\”adevarul.ro_728x90_sticky_display_bottom_adevarul_bottom_center_leaderboard\” data-devices=\”m:0,t:1,d:1\” class=\”demand-supply\”>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}}\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\n{{/if}}\n\n\n”,”html_mobile”:”\n\n\n\u003C!– CHECK PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\u003Cscript>\n const _iprc = performance.now();\n\u003C/script>\n\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\”>\nconsole.log(\”*** cookieconsent done:\”, Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000);\n gtag(‘event’, ‘cookieconsent’, {\n name: ‘load’,\n value: Math.round(performance.now() – _iprc) / 1000\n });\n\u003C/script>\n\u003C!– END PERFORMANCE COOKIE PRO –>\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\n\u003Cscript\n class=\”optanon-category-C0004\”\n type=\”text/plain\”\n src=\”//a.teads.tv/page/99553/tag\”\n async=\”true\”\n>\u003C/script>\n\n{{/unless}} \n\n\u003Cdiv\n data-ad=\”adevarul.ro_sticky_mobile_bottom\”\n data-devices=\”m:1,t:0,d:0\”\n class=\”demand-supply\”\n>\u003C/div>\n\n{{#if context.content}} \n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\u003Cscript class=\”optanon-category-C0004\” type=\”text/plain\” src=\”https://cnt.trvdp.com/js/1544/6545.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n{{/if}}\n\n”},”updated_at”:”2025-11-01T11:31:21.462Z”},”AdPosition_head”:{„data”:{„custom_fields”:{},”for_desktop”:true,”for_mobile”:true,”html_desktop”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n\n\n\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://pagead2.googlesyndication.com/pagead/js/adsbygoogle.js?client=ca-pub-3345426167175409\” crossorigin=\”anonymous\”>\u003C/script>\n\n \u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\n\u003Cstyle>\n.google-adposition > div {\n flex-grow: 1;\n}\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\n\u003C/style>\n\n \u003C!– Facebook Pixel Code –>\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0002\”>!function(f,b,e,v,n,t,s){if(f.fbq)return;n=f.fbq=function(){n.callMethod?n.callMethod.apply(n,arguments):n.queue.push(arguments)};if(!f._fbq)f._fbq=n;n.push=n;n.loaded=!0;n.version=’2.0′;n.queue=[];t=b.createElement(e);t.async=!0;t.src=v;s=b.getElementsByTagName(e)[0];s.parentNode.insertBefore(t,s)}(window,document,’script’,’https://connect.facebook.net/en_US/fbevents.js’); fbq(‘init’, ‘1346397800155390’); fbq(‘track’, ‘PageView’);\u003C/script>\u003Cnoscript> \u003Cimg height=\”1\” width=\”1\” src=\”https://www.facebook.com/tr?id=1346397800155390&ev=PageView&noscript=1\”/>\u003C/noscript>\u003C!– End Facebook Pixel Code –>\n\n\u003C!– alternativeAds –>\n”,”html_mobile”:”\u003Cmeta name=\”profitshareid\” content=\”934cd37887433d585a2a227ef0576fcc\” />\n\n\n{{#unless context.ads_disabled}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://widgets.adh.reperio.news/adevarul.ro/agri-next-2026/embed.js\”>\u003C/script>\u003C/script>\n\n{{#if context.content}}\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://jsc.mgid.com/site/960965.js\” async>\u003C/script>\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\”>\n (function () {\n if (document.location.pathname.indexOf(„https://adevarul.ro/ghid-de-cumparaturi”) === 0) {\n return;\n }\n\n const s = document.createElement(\”script\”);\n s.src = \”https://srv.divee.ai/storage/v1/object/public/sdk/divee.sdk.latest.js\”;\n s.setAttribute(\”data-project-id\”, \”4428864e-2da6-4fef-a83c-c16c2dfe86d9\”);\n s.async = true;\n document.head.appendChild(s);\n })();\n\u003C/script>\n\n{{/if}}\n\n\u003Cscript>\n window.teads_analytics = window.teads_analytics || {};\n window.teads_analytics.analytics_tag_id = \”PUB_26459\”;\n window.teads_analytics.share = window.teads_analytics.share || function() {\n ;(window.teads_analytics.shared_data = window.teads_analytics.shared_data || []).push(arguments)\n };\n\u003C/script>\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://a.teads.tv/analytics/tag.js\”>\u003C/script>\n\n{{#unless context.features.nolivesupply}}\n\u003Cscript async data-cfasync=\”false\” type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://live.demand.supply/up.js\”>\u003C/script>\n{{/unless}}\n\n\u003Cscript type=\”text/plain\” class=\”optanon-category-C0004\” src=\”https://terrific.live/terrific-sdk.js\” storeid=\”iN6X0VPTDIicsVPKX6p0\”>\u003C/script>\n\n{{/unless}}\n\u003Cstyle>\n\n.google-adposition:has(iframe) {\n background-image: none !important;\n}\n\n.menu-fixed .menu .headContainer .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\narticle header .title .google-auto-placed {\n display: none;\n}\n\n#onetrust-banner-sdk #onetrust-accept-btn-handler {\n margin-bottom: 10px;\n }\n\n #onetrust-banner-sdk #onetrust-reject-all-handler {\n visibility: hidden;\n }\n\u003C/style>\n”},”updated_at”:”2026-10-28T16:09:53.450Z”}},”last_changed”:”2026-11-03T01:35:12.040Z”,”page”:{„created_at”:”2026-09-01T11:41:23.049Z”,”created_by”:1,”custom_fields”:{},”domain”:”adevarul.ro”,”id”:99,”last_published_at”:”2026-09-01T11:41:24.572Z”,”name”:”Content layout (article)”,”published”:1,”s3_hash”:”a5e0764cf3bce051367545eab1538b4619e8ecb9″,”slug”:null,”title”:”Content layout”,”type”:”layout”,”updated_at”:”2022-07-21T08:27:20.732Z”,”version_id”:272},”path”:”/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”pathArray”:[„”,”stiri-externe”,”sua”,”planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”],”type”:”content”,”url”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”features”:{},”query”:{},”domain_config”:{„MISC”:{„logo”:{„width”:320,”height”:50}},”SYSTEM_TAGS”:[„noads”,”nocomments”,”sex”,”advert”,”advertorial”,”video”,”galerie”,”live”,”foto”,”exclusiv”,”analiza”,”interviu”,”reportaj”,”breaking news”],”default”:{„lang”:”ro”,”domain”:”adevarul.ro”,”alternateDomain”:”adevarul-ro.adh.reperio.news”,”friendlyName”:”Adevărul”,”logoURL”:”https://adevarul.ro/favicon-144-precomposed.png”}},”canonical”:”https://adevarul.ro/stiri-externe/sua/planul-lui-trump-gaz-rusesc-in-europa-printr-un-2568314.html”,”client”:{„is_mobile”:false}}
Sfârșitul secolului american | adevarul.ro
Nu aceste alegeri de la jumătatea mandatului vor rămâne în istorie. Dincolo de importanța lor pentru viitorul imediat al celor...
Aproape 2.800 de militari europeni se antrenează în Polonia pentru o posibilă desfășurare în Ucraina după încetarea focului
Aproape 2.800 de militari europeni vor participa luna aceasta, în Polonia, la un amplu exercițiu menit să repete desfășurarea unei...
Planul lui Trump: gaz rusesc în Europa, printr-un intermediar american
Statele Unite promovează din nou, în cadrul negocierilor pentru un armistițiu energetic, reluarea rapidă a livrărilor de gaze rusești către...
Șase magazine din România, vizate de un posibil atac cibernetic. Temperaturile din frigidere au crescut brusc în toiul nopții
În noaptea de duminică spre luni, frigiderele din șase magazine ale aceluiași lanț comercial din România au înregistrat brusc temperaturi...
Un lider liberal cere un nou Congres al PNL: ar putea „lămuri definitiv apele” din partid
Liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, consideră că organizarea unui nou Congres al PNL ar putea fi benefică pentru clarificarea disputelor interne...
Taxa pe coletele Shein și Temu ar putea aduce șase miliarde de euro anual la bugetul UE
Noile taxe impuse de Uniunea Europeană coletelor de mică valoare provenite din afara blocului comunitar ar putea genera venituri de...
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
Guvernul a alocat două miliarde de lei pentru stingerea unor plăți restante acumulate de administrațiile locale, instituțiile publice finanțate integral...
-
Breakingacum 2 zileRogobete a fost întrebat dacă își dă demisia din Ministerul Sănătății în cazul unui conflict cu ministrul Finanțelor sau în urma altei divergențe. Ce a răspuns
-
Economieacum 2 zileBlack Friday 2026 la Mobila Simex: reduceri de până la 60% la mobilier din lemn masiv, sufragerii, dormitoare și scaune, între 13 și 29 noiembrie
-
Breakingacum 2 zileSenatorul american Chris Murphy a suferit un AVC în timp ce urmărea un meci de hochei al fiului său. Reacția lui Trump
-
Actualitateacum 2 zile
„E o mică picătură”. Două miliarde de lei pentru datoriile primăriilor, în timp ce facturile neplătite continuă să se adune
-
Breakingacum 2 zileUrsula von der Leyen o felicită pe Iliana Iotova după victoria la alegerile prezidențiale din Bulgaria. „Aștept cu nerăbdare să continuăm colaborarea”
-
Actualitateacum 3 zilePorcul din gospodărie, între tradiție și faliment: „În următoarele trei săptămâni trebuie să vândă”
-
Breakingacum 2 zile„Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 2 noiembrie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu
-
Actualitateacum 2 zileȘofer de Bolt, înjunghiat după ce a cerut plata cursei. Agresorul abia ieșise din închisoare