Actualitate
Kremlinul tratează incursiunea ucraineană în Kursk ca pe un dezastru natural. Ce nu vrea să admită Putin
În contextul în care o armată străină se află pe teritoriul Rusiei pentru prima dată în ultimii 80 de ani, președintele Vladimir Putin s-a întâlnit vineri cu oficiali de rang înalt în cadrul reuniunii regulate a consiliului de securitate pentru raportul ministrului apărării, Andrei Belousov. Subiectul principal nu a fost capturarea șocantă de către Ucraina a teritoriilor din regiunea de frontieră Kursk. În schimb, Vladimir Putin a spus că vor fi dezbătute „noile soluții tehnice adoptate în timpul operațiunii militare speciale”, eufemismul Rusiei pentru războiul său din Ucraina, într-un scurt fragment televizat, relatează Bloomberg.
Vladimir Putin la ședința Consiliului de Securitate din 16 august FOTO PROFIMEDIA
Încercarea Kremlinului de a transmite un sentiment de normalitate cu privire la incursiunea ucraineană este reprodusă în mass-media de stat. Acestea s-au concentrat mai ales pe eforturile de a acorda ajutor umanitar celor aproape 200 000 de ruși care și-au părăsit casele, de parcă ar fi victime ale inundațiilor sau ale altui dezastru natural, mai degrabă decât ale primei incursiuni militare străine de la al Doilea Război Mondial, notează Bloomberg
„Kremlinul nu vrea să transmită mesajul că inamicul este la poartă”, a apreciat Olga Oliker, director pentru Europa și Asia Centrală la International Crisis Group (Bruxelles). „Nu vor să transmită un mesaj care să evidențieze puterea Ucrainei și propria lor slăbiciune”, a adăugat ea.
Kievul a anunțat că continuă să-și extindă operațiunile în Kursk și controlează zeci de sate și orașe, incursiunea intrând deja în doua săptămână.
Ministerul rus al Apărării a trimis de urgență întăriri pentru a încerca să restabilească controlul, până acum fără succes. Autoritățile au declarat stare de urgență și în regiunea învecinată Belgorod, unde oficialii raportează atacuri transfrontaliere dinspre Ucraina.
O răsturnare a situației războiului
Este o răsturnare de situație surprinzătoare, la mai mult de 900 de zile după ce Putin a ordonat invazia din februarie 2022, care era menită să aducă o victorie rapidă. Atacul militar al Ucrainei i-a luat prin surprindere și pe aliații săi din SUA și Europa, de unde au venit îngrijorări că a permite Kievului să ducă războiul în Rusia ar constitui o linie roșie susceptibilă să provoace o ripostă nemiloasă din partea lui Putin, poate chiar una nucleară.
Pentagonul a declarat că SUA „încă încearcă să afle mai multe” despre obiectivele Ucrainei, după ce secretarul Apărării, Lloyd Austin, a vorbit miercuri la telefon cu omologul său ucrainean Rustem Umerov.
Pe de altă parte, Kremlinul pare reticent să admită până și faptul că a avut loc o invazie, rezumându-se să spune că Putin a discutat „probleme actuale” cu înalți oficiali legat de ceea ce el a numit „situația” de la graniță la o ședință, luni.
„Este de la sine înțeles că obiectivul principal al Ministerului Apărării este de a sili adversarul să se retragă de pe teritoriul nostru”, a subliniat Putin, amenințând cu un „răspuns puternic”.
Totuși, anumite tensiuni au ieșit la iveală la reuniune. Putin l-a întrerupt brusc pe guvernatorul regiunii Kursk, Alecsei Smirnov, în momentul în care acesta a început să descrie amploarea operațiunilor ucrainene. El i-a cerut să se concentreze pe acordarea de ajutor locuitorilor strămutați și să lase evaluările militare în seama armatei.
Rușii sunt îngrijorați
În vreme ce televiziunea de stat minimalizează criza, îngrijorarea crește din ce în ce mai mult în rândul rușilor. Un sondaj realizat între 9 și 11 august pe 1500 de persoane din 53 de regiuni de către compania de sondaje FOM a arătat că 45% dintre acestea consideră că familia și prietenii lor au o stare de neliniște, ceea ce reprezintă o creștere de 12 puncte procentuale față de luna iulie și cel mai ridicat nivel din aproape un an.
Proporția rușilor care s-au declarat nemulțumiți de conducerea țării a crescut cu 7 puncte procentuale în ultimele două săptămâni, ajungând la 25%, mai mult de jumătate dintre respondenții FOM considerând incursiunea de la Kursk drept principalul eveniment de actualitate.
De ce se ferește Vladimir Putin
Potrivit lui Serghei Markov, un consultant politic apropiat Kremlinului, Putin dorește să mențină nivelul de stres la un nivel minim în rândul rușilor, care sunt deja nemulțumiți de faptul că obiectivele președintelui în Ucraina nu au fost atinse. „Dar autoritățile au un plan B și dacă societatea cere să se facă totul pentru a obține victoria, atunci vom efectua o mobilizare”, a spus el.
Potrivit lui Denis Volkov, director al institutului independent de sondaje Levada Center din Moscova, reacția publică va rămâne probabil moderată, deoarece nu există o mare dorință în rândul populației de a merge să lupte.
Proporția rușilor care sunt în favoarea negocierilor de pace a crescut la 58% la sfârșitul lunii iulie, cea mai mare din februarie 2022, a spus el.
Ministerul Apărării de la Moscova a transmis vineri că trupele sale continuă încercările de a respinge forțele ucrainene, el susținând că a distrus sute de vehicule blindate de luptă, inclusiv zeci de tancuri, de la începutul incursiunii din 6 august.
Deși afirmațiile nu au putut fi verificate în mod independent, acestea au lăsat să transpară imaginea unei intervenții majore pe care instituțiile de securitate și apărare ale Rusiei nu au reușit să o anticipeze și să o prevină.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a numit incursiunea în Kursk „o problemă de securitate pentru Ucraina, pentru a elibera zonele din apropierea graniței de trupele ruse”. El a promis că va face „următorii pași cheie importanți” pentru a menține inițiativa, fără a detalia.
Pentru Kremlin, în contextul în care tot mai mulți ruși ăși părăsesc casele și cu cât trupele ucrainene rămân mai mult pe teritoriul Rusiei, crește riscul ca Putin să pară slab în calitate de garant al securității națiunii.
Putin evită „declarațiile emoționale, astfel încât să nu fie nevoit să acționeze radical, mai ales în circumstanțe în care nu este sigur că are resursele pentru a acționa dur”, a spus Vinogradov. „În orice criză, el preferă să facă o pauză și să aștepte.”
Regiunea sa fiind acum în prima linie a războiului, Smirnov, guvernatorul Kurskului, și-a schimbat fotografia de pe canalul său Telegram. Acum apare îmbrăcat într-o cămașă verde kaki.
Actualitate
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit să obțină prin forță militară obiectivele pe care și le propusese inițial. Analiza documentului convenit între cele două părți sugerează că administrația americană a renunțat la o serie de condiții considerate anterior esențiale în negocierile privind programul nuclear iranian.
Donald Trup a semnat acordul cu Iranul la Versailles/FOTO:X
Semnarea memorandumului la Versailles – loc asociat în memoria colectivă cu tratatele impuse în urma conflictelor majore – a atras atenția observatorilor internaționali. Pentru criticii administrației Trump, alegerea locului simbolizează diferența dintre obiectivele declarate înaintea conflictului și rezultatul final al negocierilor, scrie The Guradian.
De la cerințe maximale la compromisuri majore
Înainte de izbucnirea războiului de 12 zile dintre Israel și Iran, susținut de Statele Unite, Washingtonul prezentase un set de condiții stricte pentru un eventual acord nuclear.
Printre acestea se numărau eliminarea aproape completă a capacităților iraniene de îmbogățire a uraniului, transferul în afara țării al stocurilor existente de material nuclear îmbogățit și interzicerea construirii unor noi facilități de procesare.
Documentul actual reflectă însă o abordare mult mai flexibilă. Președintele Donald Trump a recunoscut, în cadrul summitului G7 de la Évian, că Iranul va putea continua îmbogățirea uraniului pe propriul teritoriu, argumentând că și alte state din regiune dețin programe nucleare.
De asemenea, Washingtonul nu mai insistă asupra eliminării imediate a stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogățit. Oficialii americani acceptă acum posibilitatea ca acestea să fie diluate sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), chiar pe teritoriul Iranului.
Relaxarea sancțiunilor, un pas cu implicații majore
Memorandumul prevede și o relaxare treptată a regimului de sancțiuni economice. Pentru ca exporturile de petrol iranian să poată fi reluate, Statele Unite vor trebui să acorde derogări nu doar pentru tranzacțiile comerciale directe, ci și pentru servicii conexe precum transportul, asigurările și operațiunile bancare.
Experți în sancțiuni avertizează că o asemenea măsură ar afecta însăși arhitectura sistemului de presiune economică construit de Washington împotriva Teheranului în ultimele decenii.
Dacă negocierile nucleare vor evolua favorabil, ar putea urma și ridicarea unor sancțiuni primare și secundare, precum și a unor restricții internaționale, într-o schimbare care ar redefini relațiile americano-iraniene într-un mod fără precedent de la Revoluția Islamică din 1979.
Strâmtoarea Ormuz, miza principală
În centrul negocierilor se află și redeschiderea completă a traficului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Paradoxal, susțin criticii acordului, conflictul militar a contribuit la destabilizarea unei căi maritime care funcționa înainte de izbucnirea ostilităților. Textul memorandumului sugerează că actualul regim de navigație liberă este garantat doar pentru o perioadă de 60 de zile, după care Iranul și statele din Golf vor începe discuții privind administrarea viitoare a zonei.
„A fost păcălit”. Presa americană îl critică pe Donald Trump, după concesiile făcute Iranului
Reconstrucția Iranului, o provocare financiară
Documentul include și propunerea creării unui fond de reconstrucție de aproximativ 350 de miliarde de dolari pentru Iran. Statele Unite afirmă că vor facilita înființarea mecanismului financiar, însă nu intenționează să contribuie direct la finanțarea acestuia.
Pentru ca proiectul să devină realitate, statele din Golf ar trebui să suporte o parte semnificativă a costurilor, în pofida tensiunilor generate de conflictul recent și a impactului economic pe care l-au resimțit propriile economii.
Analiștii consideră că nici măcar deblocarea activelor iraniene din străinătate, estimate la aproximativ 24 de miliarde de dolari, nu va fi suficientă pentru a rezolva problemele structurale ale economiei iraniene.
Comparat cu acordul din 2015
Mulți dintre participanții la negocieri resping comparațiile directe cu acordul nuclear din 2015, negociat în timpul administrației Barack Obama. Contextul actual este diferit, în special după deteriorarea infrastructurii nucleare iraniene în urma conflictului recent.
Totuși, diferența fundamentală constă în natura documentelor. Acordul din 2015 era un tratat complex de control al armamentului, cu mecanisme detaliate de verificare și monitorizare. Memorandumul actual reprezintă mai degrabă un cadru pentru negocieri viitoare, fără a oferi soluții concrete privind verificarea programului nuclear iranian.
Textul se limitează la reafirmarea poziției Iranului potrivit căreia nu urmărește obținerea unei arme nucleare. Pentru experții în neproliferare, însă, declarațiile de intenție au o valoare limitată în absența unor mecanisme solide de control și verificare.
Factorul economic
Explicând motivele care au stat la baza acordului, Donald Trump a invocat în mod direct riscurile economice globale generate de continuarea conflictului.
Președintele american a avertizat că prelungirea războiului ar fi putut provoca o recesiune internațională și perturbări severe ale aprovizionării cu petrol.
„Nu am vrut să fiu președintele asociat cu o catastrofă economică”, a declarat Trump, făcând referire la Herbert Hoover, liderul american adesea asociat cu Marea Criză Economică.
Pentru mulți observatori, această justificare reflectă realitatea strategică a momentului: în fața riscurilor economice și energetice globale, Washingtonul a ales compromisul diplomatic în locul continuării confruntării, chiar dacă acest lucru a presupus renunțarea la o serie de obiective pe care anterior le considera ne-negociabile.
Actualitate
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat gunoi” în coșul de cumpărături, deși, în realitate, a fost vorba de singură frunză de kale rămasă prinsă în cărucior.
Femeia nu a observat că în cărucior căzuse o frunză. FOTO Shutterstock
Monica Serro, 42 de ani, se afla în parcarea unui supermarket Sainsbury’s, unde încărca în mașină alimente colectate pentru persoane vulnerabile, potrivit Daily Mail Online.
Când a returnat căruciorul, nu a observat că o frunză mare de kale se desprinsese și rămăsese blocată în cadrul metalic. În acel moment, un agent de la Gedling Borough Council a abordat-o, insistând că frunza reprezintă „deșeu alimentar”.
„Mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”
Agentul a emis pe loc amenda.
„Am fost uluită. Îi arătam că e doar o frunză de kale, dar mi-a spus să folosesc un coș de gunoi data viitoare”, a declarat ea.
Monica, care strânge gratuit alimente pentru comunitate, spune că agentul a amenințat-o cu o amendă mai mare dacă nu îi furnizează datele. „Mama mea era foarte afectată, nu am vrut să escaladez situația”, a spus ea.
După ce a contestat sancțiunea, femeia a descoperit că pe procesul-verbal figura o altă adresă și că motivul amenzii era trecut ca „aruncarea unui muc de țigară”, deși ea nu fumează. Consiliul a anunțat ulterior că a existat „o eroare tehnică” și a anulat amenda, cerându-și scuze.
„Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale”
Într-un mesaj oficial, Gedling Borough Council a transmis că incidentul „nu a fost un act deliberat de aruncare a gunoiului” și că sancțiunea a fost anulată după verificarea imaginilor de pe camera agentului.
Monica spune însă că experiența a lăsat-o cu anxietate: „Nu am mai auzit pe cineva amendat pentru o frunză de kale. M-a făcut să mă simt urmărită pentru orice gest mărunt”.
Actualitate
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei, a anunțat joi premierul Donald Tusk. Alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment. Anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima.
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de asasinarea unui rus. FOTO: X/@HannaLiubakova
Potrivit acestuia, reținerea a fost realizată în cooperare cu Agenția de Securitate Internă a Poloniei, suspectul folosind un pașaport georgian. Poliția locală din Lublin a precizat că documentul aparține unui bărbat în vârstă de 36 de ani.
În același dosar, alți doi cetățeni belaruși au fost reținuți, însă nu au fost puși sub acuzare până în acest moment.
Victima, cunoscut critic al Kremlinului
Procurorii au identificat victima ca fiind Robert Kuzovkov, cunoscut și sub pseudonimul Semion Skrepețki, un caricaturist rus stabilit în Polonia din 2021. Acesta era cunoscut pentru desenele sale critice la adresa președintelui rus Vladimir Putin și a altor figuri politice de la Moscova.
Autoritățile au precizat că victima a fost împușcată de cinci ori, printre care o dată în cap. Martorii și anchetatorii susțin că atacatorul ar fi tras inițial mai multe focuri, apoi s-ar fi apropiat și ar fi continuat atacul de la mică distanță.
Caricaturistul locuia în Polonia de mai mulți ani deoarece se temea de persecuții politice în Rusia. În exil, acesta a continuat să participe la evenimente ale opoziției ruse și să publice conținut critic la adresa regimului de la Kremlin.
Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima
Premierul Donald Tusk a declarat că anchetatorii încearcă să stabilească cine a ordonat crima, fără a oferi detalii suplimentare, subliniind că există indicii privind o posibilă motivație politică.
„Totul indică faptul că este vorba de un asasinat politic”, a afirmat anterior Tusk, adăugând că, în cazul în care implicarea Rusiei va fi confirmată, incidentul ar avea „o dimensiune internațională extrem de gravă”.
Joi dimineață, viceministrul de Externe Władysław Bartoszewski a declarat pentru Radio Zet că printre posibilii suspecți ar putea fi și persoane de origine cecenă, având în vedere criticile frecvente ale victimei la adresa acestora.
Anchetă în desfășurare
Poliția și procurorii polonezi continuă investigațiile pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și eventualele legături internaționale ale cazului.
Autoritățile nu au confirmat deocamdată dacă reținerile efectuate sunt direct legate de autorul sau comanditarii crimei.
Limitele puterii americane în Orientul Mijlociu: Ce spune acordul cu Iranul despre noua strategie globală a SUA
Acordul de pace încheiat între Statele Unite și Iran reprezintă o recunoaștere implicită a faptului că Washingtonul nu a reușit...
Amenda uriașă primită de o femeie după ce a uitat o frunză în căruciorul de cumpărături. Sancțiunea a iscat un adevărat scandal
O femeie din Nottingham (UK)a fost amendată de 150 de lire sterline (aprox. 175 euro) pentru că ar fi „aruncat...
Polonia a reținut un suspect în cazul uciderii caricaturistului rus exilat. Premierul Tusk: „Totul indică faptul că e vorba de un asasinat politic”
Poliția poloneză a reținut un bărbat suspectat de implicare în asasinarea unui caricaturist rus exilat, ucis luni în nord-estul Poloniei,...
Companiile din România caută angajați rezistenți la stres. Unii le cresc salariile cât să acopere inflația
Într-un climat economic marcat de scăderea consumului, creșterea costurilor și incertitudine politică, companiile din România își schimbă prioritățile. Angajatorii caută...
Care sunt cele mai bine plătite nișe în dezvoltarea web?
Am avut cândva trei anunțuri deschise în același timp, într-o dimineață în care cafeaua se răcise lângă laptop și browserul...
Cum și-au recăpătat culoarea satele din Banat. Radu Trifan: „Nimeni nu vrea să-și crească copiii într-un sat decăzut”
Radu Trifan, fondatorul Asociației Acasă în Banat și managerul Muzeului Satului Bănățean, a cutreierat aproape toate satele din Banat. El...
Debut de coșmar pentru Ronaldo la Mondial! Portugalia s-a chinuit cu RD Congo, 1-1, în grupa K
Portugalia și RD Congo s-au duelat la Houston, într-o partidă din Grupa K a Campionatului Mondial 2026. Meciul a fost...
-
Actualitateacum 3 zileCum înregistrezi o companie străină în scopuri de TVA în România: pas cu pas, 2026
-
Breakingacum 3 zileRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zilePește de sezon în mai-iunie: ce specii merită să cumperi și cum le prepari
-
Actualitateacum 3 zileCum te poate ajuta Infinity să ajungi mai rapid la clienți din toată țara
-
Actualitateacum 3 zile
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
-
Actualitateacum 3 zile
Marea Britanie va furniza uraniu îmbogățit Ucrainei și anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei înaintea summitului G7
-
Actualitateacum 2 zile
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
-
Breakingacum 2 zileCele 3 alimente la care trebuie să renunțăm după 40 de ani. Mihaela Bilic explică motivul pentru care nu ar trebui să le mai mâncăm