Connect with us

Politica

Horodincă, James Bond de România eșuat în SUA. Viața de film a spionului care dezertat pe tărâmul făgăduinței

Publicat

pe

Horodincă, James Bond de România eșuat în SUA. Viața de film a spionului care dezertat pe tărâmul făgăduinței

Nicolae Horodincă s-a numărat printre puținii români care în anii regimului Ceaușescu au regretat public că au dezertat din România, pentru a cere azil politic în SUA. A fost părăsit de soție, condamnat de statul român și a ajuns să trăiască în mizerie pe „tărâmul făgăduinței”.

Horodincă și soția sa. Sursa: Ziua News / Avertisment.netHorodincă și soția sa. Sursa: Ziua News / Avertisment.net

În vara anului 1978, Ion Mihai Pacepa, șef al spionajului românesc în „epoca Ceauşescu”, a refuzat să se întoarcă în România, în timpul unei misiuni în Republica Federală Germania (RFG) și a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii, unde avea să își înceapă „noua viață”.

Pacepa fusese condamnat la moarte în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare și a devenit cel mai cunoscut oficial al Securităţii române care a părăsit țara în anii de comunism oferindu-și serviciile unui stat occidental,

Însă Pacepa nu a fost singurul dezertor din rândul oficialilor regimului comunist. În anii următori, i-au urmat exemplul și alți ofiţeri ai serviciilor secrete, care au refuzat înapoierea în ţară, cerând azil politic în SUA.

Cazul Horodincă, scandal diplomatic între România și SUA

Nu trecuseră nici doi ani de la tulburările create de fuga lui Pacepa și un alt angajat al serviciilor de informații din România a dezertat în Statele Unite ale Americii. Povestea spionului Horodincă, care în 1980 a cerut azil politic în SUA, a ajuns în paginile ziarelor americane, dar, lucru surprinzător, a fost relatată și de ziarele din România.

În februarie 1980, când Nicolae Horodincă a refuzat să se întoarcă în România, avea 34 de ani, lucra ca secretar al Ambasadei României în SUA. Una din responsabilitățile sale era să discute cu jurnaliștii care solicitau informații Ambasadei României despre acțiunile guvernului român și să strângă informații de la diverși politicieni despre atitudinea Guvernului SUA în ce privește România.

Nicolae Horodincă era căsătorit cu Cristiana Horodincă, angajată și ea în diplomație, iar cei doi aveau împreună un fiu în vârstă atunci de trei ani, Nicolae Horodincă, născut în Washington în 1977.

Diplomatul Horodincă nu ieşea cu nimic în evidenţă printre oficialii statului român trimiși în misiuni în SUA, informa un reprezentatant al Departamentului de Stat al SUA, însă ar fi fost agent al serviciilor externe de informații, instruit pentru spionaj, arăta ziarul Washington Post, care relatase despre dezertarea sa.

În noaptea de 23 februarie 1980, pe neașteptate, Nicolae Horodincă împreună cu soția sa și cu fiul său au ajuns cu mașina la complexul militar Fort Belvoir din Virginia și a cerut azil politic.

„Au fost chemați câțiva agenți FBI și CIA și am discutat cu ei toată noaptea. Mi-au spus că am luat o decizie bună să dezertez, că vom avea o viață minunată, în special fiul meu, și că vor avea grijă de noi”, declara, mai târziu, Horodincă.

Cei trei au fost ținuți în custodie în următoarele zile și mutați în mai multe locuințe, iar trei zile mai târziu au ajuns într-o așa-numită casă sigură, în suburbiile din nordul Virginiei, o locuință închiriată de o firmă de avocatură, ca acoperire pentru CIA, adevăratul proprietar.

În următoarele zile, aveau să cunoască alți locatari ai complexului rezidențial, cu unii au ajuns să împartă locuința, însă nu s-au putut înțelege. În acest timp, Nicolae Horodincă a trecut prin mai multe runde de interogări, pentru care era plătit cu 50 de dolari.

„Soția îmi spunea că este ca într-un film de groază și că nu mai poate sta aici. Nu îi plăceau deloc de oamenii din jur”, relata, în 1981, Nicolae Horodincă, într-un reportaj publicat de jurnalistul William Beecher, care spunea povestea dezertorului.

A doua zi, în timp ce Horodincă era „stors de informații” de către serviciile secrete ale SUA, soția sa și-a luat fiul, au urcat într-un taxi și au pornit către Ambasada României din Washington D.C.

Soția a vrut să se întoarcă în România

Americanii aveau atunci să afle despre dezertarea spionului, un eveniment care a stârnit controverse, nu doar prin faptul în sine, dar și pentru că s-a transformat într-o scenă demnă de telenovele, în care soția lui Horodincă a devenit protagonistă.

Thomas Reston, un oficial al Departamentului de Stat, citat de ziarul american Washington Post, susţinea că în acele zile, Cristiana Horodincă ar fi înştiinţat oficialii SUA că dorea să se întoarcă în țară şi nu a cerut azil politic în SUA, împreună cu soţul ei.

„Este politica noastră să respectăm dorinţele celor care aleg să plece. Soţul ei ne-a informat săptămâna trecută că el nu doreşte să interfereze cu dorinţele ei”, arăta acesta.

Cristiana și fiul au fost conduși la aeroport, însă chiar înainte de a se urca în avionul care urma să îi aducă împreună în România, femeia a leșinat.

A fost transportată la spital, iar în timp ce presupuși angajați ai Securității din România au urmărit ambulanța și au încercat să o ia cu forța și să o trimită în România, autoritățile americane i-ar fi îndepărtat din spital. După orele petrecute în secția medicală, timp în care a fost vizitată și de ambasadorul român Nicolae Ionescu, Cristiana Horodincă s-a răzgândit și decis să rămână în SUA, dar nu pentru mult timp.

Presa din România prezenta o versiune complet diferită a evenimentelor: arăta că femeia fusese răpită de soțul ei cu complicitatea americanilor și cerea insistent să fie lăsată să se întoarcă în țară.

Spionul Horodincă nu a mai vrut să se întoarcă în România

În 24 februarie 1980, relata Washington Post în ediția din ziua următoare, Nicolae Horodincă, atunci diplomat de nivel mediu, angajat la Washington, şi-a condus familia la un post militar din suburbiile Virginiei, unde a solicitat azil politic, potrivit reprezentanților Departamentului de Stat al USA.

„Oficialii l-au identificat pe dezertor ca fiind Nicolae Ion Horodincă, secretar III la Ambasada României şi au refuzat să spună ce s-a întâmplat în afară de faptul că solicitara acestuia de azil este în studiu. Împreună cu soţia sa, Cristiana, şi copilul în cărucior, diplomatul în vârstă de peste 30 de ani, confruntat cu ordinul de întoarcere acasă, unde îl aştepta regimul comunist, s-a prezentat la un post al Poliţiei Militare de Fort Belvoir, duminică, în jurul orei 1 a.m., solicitând să i se asigure protecţie”, arăta „Washington Post”.

Câteva zile mai târziu, jurnaliștii americani au revenit asupra întâmplării, după ce au aflat că soția spionului a fost împiedicată de o „stare de leșin” să urce împreună cu fiul ei, în avionul care urma să o aducă în România.

O ambulanță a adus-o într-un spital din orașul Arlington, Washington, unde Cristiana Horodincă a fost ținută sub pază de forțele de ordine americane.

„Femeia a fost internată ”pentru propria protecţie”, au spus oficialii spitalului, după ce şase bărbaţi care purtau pălării de blană sovietice au urmat-o la spital şi au vrut să plece cu copilul ei, o acţiune care a fost zădărnicită de poliţiştii din Arlington, chemaţi la faţa locului. Oamenii au făcut cunoscut oficialilor americani că au legături cu Ambasada României”, relatau jurnaliştii americani.

În spital, arătau jurnaliștii, Cristiana Horodincă ar fi cerut să poată vorbi cu soțul ei, pentru a-i încredința copilul, dacă ea se va întoarce în România.

Scânteia acuza răpirea soției spionului Horodincă

În martie 1980, ziarul Scînteia oferea publicului din România o versiune cimplet diferită a cazului Horodincă, într-un articol cu titlul „O flagrantă încălcare a normelor de drept internaţional”

„Agerpres a cerut lămuriri la Ministerul Afacerilor Externe şi a aflat următoarele: într-adevăr, cetăţeanul Nicolae Horodincă s-a dovedit a fi un trădător. El a încercat, fugind de la ambasadă, să-şi ia cu forţa familia şi astfel se face că Cristiana Horodincă, împreună cu copilul ei de trei ani, s-a trezit fără voia sa dusă la o bază militară americană. Cristiana Horodincă a fost transmutată succesiv in trei locuri şi supusă ore în şir interogatoriilor şi presiunilor pentru a o determina să accepte să rămână în Statele Unite ale Americii. Însuşi Departamentul de Stat a recunoscut că Cristiana Horodincă nu ştia nimic In prealabil de trădarea soţului şi că ea a reclamat să i se permită repatrierea, împreună cu copilul”, informa ziarul Scînteia.

Potrivit jurnaliștilor români Cristiana Horodincă a reuşit să fugă cu copilul de sub pază, după trei zile de detenţie, refugiindu-se la ambasada română.

„Aici ea a relatat despre întâmplările dramatice prin care a trecut și şi-a reafirmat hotărîrea de a veni în ţară în faţa reprezentanţilor Departamentului de Stat şi Serviciului de imigrare, cărora le-a cerut personal, în mod oficial, să i se înapoieze paşaportul diplomatic ce i-a fost confiscat în mod abuziv, pentru a putea pleca cât mai grabnic, împreună cu copilul, spre patrie. Departamentul de Stat a înapoiat paşaportul şi, la cererea expresă a Ambasadei române de a se acorda sprijin în vederea evitării oricăror provocări la plecare, a dat asigurările că s-au luat toate măsurile de rigoare”, arăta ziarul Scânteia.

Potrivit oficiosului Partidului comunist Român, în momentul în care se pregătea să se urce la bordul avionului, pe aeroportul din Washington, Cristiana Horodincă a recunoscut pe unul din anchetatorii ei.

„A fost bruscată de oameni care au încercat să-i smulgă copilul. În această înfruntare cu reprezentanţii serviciilor americane, Cristiana Horodincă a leşinat. Deşi reprezentanţii ambasadei române au cerut în mod expres să li se permită transportarea de urgenţă a Cristianei Horodincă la punctul sanitar din aeroport, organele americane au intervenit şi au transportat-o într-o ambulanţă, care, după cât se pare, era pregătită dinainte, la Spitalul naţional ortopedic (!) din apropierea Washingtonului, unde se afla ”întâmplător“ un doctor care, aşa cum relata o altă ştire U.P.I., „o cunoştea, se pare“, şi a identificat-o ca fiind soţia lui Nicolae Horodincă”, nota ziarul Scînteia.

La spital, după ce şi-a revenit, potrivit oficiosului partidului comunist, Cristiana Horodincă a cerut să i se permită să se întoarcă la aeroport, însă între timp, agenții FBI i-ar fi obligat pe membrii Ambasadei române să plece și i-au interzis acesteia să părăsească unitatea medicală.

„De-abia după patru zile s-a permis reprezentanţilor Ambasadei române să meargă la spital, însoţiţi de reprezentanţi ai Departamentului de Stat, care au declarat că trebuie să se convingă dacă Cristiana Horodincă doreşte cu adevărat să se întoarcă acasă, pretinzând că, după cunoştinţa lor, ea şi-ar fi schimbat hotărârea. După cum se pare, Departamentul de Stat uitase că el însuşi recunoscuse faţă de ambasada română că Cristiana Horodincă nu a cerut azil politic şi că ea şi-a manifestat clar voinţa de a se întoarce în ţară în faţa reprezentanţilor autorităţilor americane”, mai informa Scînteia.

Personalul ambasadei române ar fi constatat că pacienta se afla în depresie profundă, pusă pe seama evenimentelor dramatice prin care a trecut.

„Cine poate crede că o femeie care şi-a riscat viaţa fugind din locul unde era anchetată, după ce a fost supusă unor presiuni şi încercări de a fi reţinută cu forţa şi obligată să-şi urmeze soţul trădător, îşi poate schimba de la o zi la alta hotărârea? În lumina celor de mai sus, este evident că ceea ce s-a întâmplat la aeroport este un act tipic de răpire, iar declaraţiile ulterioare ale Departamentului de Stat reprezintă o poveste cusută cu aţă albă care încearcă să acopere această operaţiune a serviciilor americane. Este limpede că ne aflăm în faţa unui act inadmisibil şi incalificabil de răpire a unui diplomat străin şi de menţinere a sa ca ostatic, de violare flagrantă a principiilor relaţiilor între state, precum şi a principiilor umanitare”, concluziona ziarul Scînteia.

Ministerul Afacerilor Externe român anunța că a solicitat „eliberarea” Cristianei Horodincă, pentru ca aceasta să se poată întoarce în România cu fiul ei. Mama tinerei a cerut și ea ambasadorului SUA să facă demersurile pentru a sprijini revenirea în România a soției spionului, arăta presa din România comunistă.

Ce s-a întâmplat după dezertarea spionului Horodincă

Cristiana Horodincă a mai rămas în SUA, alături de soțul ei, încă un an. Apoi s-a întors în România, împreună cu fiul ei, iar în 1983 și-a schimbat numele și pe al copilului, din Horodincă în Șițeanu.

Spionul abandonat a primit azil politic în martie 1980, însî a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în lipsă, de justiția română. I se spusese însă că era condamnat la moarte și se temea pentru viața lui.

În 1981, Horodincă a revenit în atenția presei din SUA, împreună cu un alt oficial român, Traian Nicola, – și el secretar la ambasadă, dar în Islamabad, Pakistan. Nicola dezertase în noiembrie 1979, a cerut azil politic în SUA, și a reușit să își convingă soția, împreună cu care avea doi copii, să rămână cu el. Cei doi se plângeau, însă, în primăvara anului 1981, că promisiunea unei vieți mai bune în SUA nu s-a adeverit.

„Horodincă spune că CIA l-a jupuit de informații, i-a redus ajutorul financiar promis și nu l-a ajutat să își găsească de muncă”, informau jurnaliștii Reuters în 1981.

Cei doi dezertori locuiau în Virginia, SUA, având identități noi, iar Horodincă se arăta revoltat după ce primise un telefon de la un oficial al CIA, în care era înștiințat că va trebui să părăsească apartamentul închiriat, până în mai 1981, iar mobilierul pus la dispoziție de CIA va fi încărcat într-un camion. Horodincă declara în articol că după ce auzise vestea l-a sunat pe ambasadorul României, Nicolae Ionescu și i-a cerut o întrevedere, în care l-a întrebat dacă ce i s-ar întâmpla dacă se va întoarce acasă. „Nu a putut să îi spună”, informa Reuters, însă fostul secretar din ambasadă știa că fusese condamnat la moarte, în absență, și a renunțat la ideea revenirii în România.

Prin aceeași situație treceau și soții Nicola, arătau jurnaliștii americani, care au fost sunați și ei de angajații Agenției pentru a fi înștiințați că vor trebui să elibereze apartamentul. În cele din urmă li s-a spus că mobilierul nu le va fi luat cu totul deodată, ci piesă cu piesă. Cei doi se plângeau că au promisiunile care li s-au făcut în SUA erau doar verbale, astfel că ar fi ajuns la mila ofițerului care se ocupa de aranjamentul mutărilor lor.

„Nicolae Horodincă este un spion care a venit aici din ”frig”. Acum, la mai mult de un an de la defectarea lui în SUA, el crede că a fost o greşeală. Descurajat, deziluzionat şi umilit de tratamentul la care a fost supus de autorităţile Inteligence-ului american, abandonat de soţia sa şi de copil, Horodincă spune că se gândeşte să se întoarcă în România, deşi ar putea înfrunta o posibilă condamnare de 20 de ani de închisoare, pentru trădare… mai important, nefericirea lui Horodincă dă naştere unor întrebări dacă plângerile sale despre Inteligence-ul american va speria alţi posibili dezertori”, scria Willian Beecher în articolul „Regretele unui dezertor”, din Boston Globe Magazine (19 iulie 1981).

Autorul relata pe larg povestea spionului român care reuşise să îşi facă prieteni în Congresul american , dar care susţinea că nu a încălcat legea din SUA şi nu a căutat să cumpere documente secrete sau să compromită pe nimeni.

„Este puţin timid în a discuta toate motivele dezertării sale. Dar atât el cât şi Traian Nicola, un prieten ofiţer de Securitate, susţin că un motiv major a fost şocul din ierarhia Securităţii din ţara sa, care le-au făcut viaţa în teren intolerabilă. Amândoi au susţinut că nu au fost recrutaţi ca defectori de Serviciile americane, ci au venit pe cont propriu”, informa Willian Beecher.

Horodincă i-a povestit jurnalistului că în timp ce era mutat dintr-o locuinţă provizorie în alta, I s-au făcut o mulţime de promisiuni, care includeau plata unor cursuri de recalificare pentru el şi pentru soţia sa, locuri de muncă mai bune, bani pentru creşterea coplului, o casă mai bună.

În finalul sesiunilor de interogări, i-au fost daţi 16.000 de dolari pentru a-şi cumpăra o maşină, mobilă şi haine şi o alocaţie de circa 1.000 de dolari pe lună.

Cei trei locuiau în chirie, iar timp de mai multe luni, Nicolae Horodincă și-a căutat de lucru. A încercat să obțină cetățenie americană, dar i s-au pus piedici, relata acesta.

A parcurs un test de aptitudini care arăta că ar fi fost un bun predicator, că putea fi militar sau administrator de pompe funebre, însă niciuna dintre meserii nu i se protrivea, cu adevărat, relata Horodincă.

Nicolae Horodincă a cerut ajutor și unor politicieni pe care îi cunoștea, pentru a primi un loc de muncă, însă agenții CIA l-au oprit spunându-i că nu are nimic în comun cu ei și că nu are voie să se mai apropie de ei.

Părăsit de soția întoarsă în România

În toamna anului 1980, fostul spion reușise să își găsească un job cu jumătate de normă la încărcarea camioanelor cu marfă și la așezarea mărfurilor pe rafturi, Muncea trei zile pe săptămână, de la 5 la 9 seara, și toată ziua sâmbăta și duminica, și era plătit cu salariul minim pe economie. Soția sa nu era mulțumită de serviciul său, pentru că nu putea rămâne în weekend cu familia. A cerut din nou ajutor CIA, pentru cumpărarea unei locuințe, însă i s-a spus că nu sunt suficiente fonduri.

„Soţia sa i-a spus că în ţară aveau locurile lor de muncă, apartamentul lor, o viaţă bună. Dar în SUA au incertitudine şi hărţuire. Horodincă a telefonat mamei sale şi a întrebat-o ce sentinţă a primit în absenţă. Condamnare la moarte, a spus ea. Horodincă avea dubii, spune el, pentru că pedeapsa cu moartea este impusă pentru trădare doar în vreme de război”, informa autorul articolului.

Fostul spion, nemulțumit de veniturile primite de statul american, s-a adresat chiar și Ambasadei României în speranţa că ar putea fi găsite soluţii pentru a se întoarce în România. Aflase însă că în cazul său lucrurile au fost tranșate: era considerat trădător și fusese condamnat la 20 de ani de închisoare.

În schimb, soția sa încă se mai putea întoarce în România, fără a fi pedepsită. Cu ajutorul ambasadei, Cristiana Horodincă și fiul ei și-au procurat un pașaport și, la un an de la dezertarea soșului lor, în februarie 1981, au zburat spre România. Doi ani mai târziu și-au schimbat numele de familie, iar femeia s-a recăsătorit.

În 1985, Nicolae Horodincă avea 38 de ani, lucra la o firmă de import-export din SUA şi câştiga anual 15.000 de dolari, nu devenise cetăţean american şi susţinea că nu mai are vreo relaţie cu SUA. Regreta că nu îşi angajase un avocat în ziua în care a cerut azil politic şi afirma că se afla la limita supravieţuirii, nemulţuit că nu primise mai mult de la autorităţile SUA.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politica

România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”

Publicat

pe

România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”

Declarațiile recente ale președintelui Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, au reaprins dezbaterea despre direcția și independența politicii externe românești. Totul a pornit de la reacția ministrului român de Externe, Oana Țoiu, după ce Budapesta a fost aleasă drept gazdă pentru un posibil summit istoric între Donald Trump și Vladimir Putin, întâlnire anunțată drept o inițiativă pentru pace.

Într-un comunicat al Ministerului de Externe, Oana Țoiu a declarat că România „așteaptă o solicitare oficială din partea Moscovei” pentru a permite survolul aeronavei președintelui rus spre Ungaria. În opinia lui Claudiu Târziu, această reacție dovedește nu doar o lipsă de experiență diplomatică, ci și pierderea totală a capacității României de a acționa suveran în plan internațional.

„Un ministru cu minimă experiență, sau un politician cât de cât orientat, ar fi făcut din proprie inițiativă o ofertă curajoasă de a permite survolarea spațiului aerian românesc, cu intenția declarată de a contribui la efortul de oprire a războiului. Vizita lui Putin la Budapesta este inevitabilă, indiferent de traseu – dar România a ratat șansa de a juca un rol pozitiv, de a arăta că mai contează pe harta geopolitică”, a declarat Târziu.

Potrivit acestuia, gestul de pasivitate al ministrului Țoiu demonstrează încă o dată că România a abandonat orice formă de politică externă independentă, alegând „rolul de executant umil al ordinelor primite de la Bruxelles”.

În contextul geopolitic actual, în care Europa se confruntă cu tensiuni majore și nevoia de lideri capabili să construiască punți de dialog, reacția Bucureștiului pare mai degrabă o dovadă de teamă decât de prudență diplomatică.

Dezbaterea deschisă de Claudiu Târziu scoate la suprafață o întrebare esențială: mai are România capacitatea de a-și defini singură prioritățile de politică externă? Sau s-a mulțumit să fie un spectator obedient într-un joc în care alții decid direcția?

Cert este că, într-un moment în care vecinii din regiune caută să-și afirme vocea, România pare să se mulțumească din nou cu tăcerea. O tăcere care, în plan internațional, costă scump — în influență, în demnitate și în respectul partenerilor strategici.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Politica

România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii

Publicat

pe

De

România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii

Intrarea României în spațiul Schengen a deschis nu doar granițele aeriene și maritime, ci și o nouă etapă de maturitate europeană. Țara noastră devine, dintr-un stat aflat la periferia Uniunii, un actor-cheie în protejarea frontierelor externe ale Europei. Este o transformare remarcată de Comisarul european pentru Afaceri interne şi migraţie, Magnus Brunner, aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, care nu s-a produs peste noapte, ci a fost rezultatul unui efort instituțional constant, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne, sub conducerea vicepremierului Cătălin Predoiu.

La mai puțin de un an de la aderare, România se poziționează printre statele membre care dau tonul în aplicarea noilor standarde europene privind controlul la frontiere, migrația și securitatea. Evaluarea recentă a Comisiei Europene privind modul de gestionare a granițelor externe a fost una excelentă, confirmând că structurile românești sunt pregătite și eficiente, fiind o validare politică a faptului că România și-a asumat cu seriozitate rolul de gardian al frontierei estice a Uniunii.

Tehnologie și profesionalism la frontierele Schengen

Ministerul Afacerilor Interne a transformat provocările din ultimii ani – presiunea migratorie, necesitatea modernizării echipamentelor și adaptarea la noile reguli Schengen – într-un proces coerent de reformă. Implementarea sistemelor IT de ultimă generație, interoperabile la nivel european, asigură astăzi o supraveghere eficientă a fluxurilor de persoane și bunuri. Aceste tehnologii, care permit identificarea biometrică și schimbul rapid de informații între statele membre, plasează România în rândul țărilor cu infrastructură de frontieră de top la nivel mondial.

În acest context, rolul ministrului Cătălin Predoiu a fost decisiv. În ultimele luni, el a reușit să mențină un dialog constant cu instituțiile europene și să impună o viziune clară: România nu mai trebuie privită ca un beneficiar al protecției europene, ci ca un partener activ în asigurarea securității comune. Printr-o strategie bazată pe profesionalism, disciplină instituțională și investiții susținute, MAI a devenit un model de eficiență administrativă. Rezultatul este o Românie mai respectată la Bruxelles și o prezență consolidată în structurile de cooperare europeană, inclusiv prin contribuția tot mai mare la misiunile Frontex.

Integrarea în Schengen nu este un obiectiv închis, ci un proces continuu. Pentru România, provocarea majoră este să mențină standardele înalte și să demonstreze că extinderea spațiului de liberă circulație poate merge mână în mână cu o protecție fermă a granițelor. Într-un context geopolitic complicat, cu presiuni migratorii sporite și tensiuni la granițele estice, performanța autorităților române devine un reper de stabilitate regională.

Uniunea Europeană își regândește în prezent politicile de azil și migrație, iar România este printre primele state care aplică noile directive, înainte chiar de termenul oficial din 2026. Această poziționare avantajoasă reflectă capacitatea administrativă și încrederea politică de care țara noastră se bucură la nivel comunitar. Sprijinul logistic și financiar oferit de Comisia Europeană, alături de colaborarea strânsă cu Frontex, confirmă importanța României în arhitectura de securitate a Uniunii.

România, un partener de încredere în Europa securității

Dincolo de cifre și rapoarte tehnice, există și o dimensiune simbolică a acestei reușite. România transmite astăzi un mesaj de responsabilitate și maturitate politică: protejarea frontierelor europene nu este doar o obligație, ci un angajament asumat cu mândrie. Prin activitatea sa, Ministerul Afacerilor Interne demonstrează că poate răspunde standardelor europene nu prin conformism, ci prin performanță.

Într-o Europă tot mai preocupată de echilibrul dintre libertate și securitate, România se dovedește a fi un partener de încredere. Iar acest rezultat poartă semnătura unei echipe conduse cu fermitate și viziune de Cătălin Predoiu – un lider care a reușit să transforme un dosar tehnic, cel al Schengenului, într-o poveste de succes politic și instituțional.

România nu mai așteaptă recunoașterea, ci o merită. Iar evoluțiile recente arată că munca din spatele acestei realizări continuă – pentru o Europă sigură, deschisă și unită, cu o Românie solidă în centrul ei.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Politica

Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”

Publicat

pe

De

Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, care se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, prezintă într-un clip video, pe Facebook, un mesaj special pentru România de la unul dintre cei mai apropiaţi oameni ai preşedintelui Trump, emisarul special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli, înregistrat chiar la reşedinţa sa din Washington DC.

Am stabilit cu ocazia acestei vizite în Statele Unite o relaţie de caldǎ prietenie cu Paolo, care subliniazǎ în acest mesaj cǎ suntem cel mai important aliat din regiune în NATO, dar şi oportunitǎţile economice comune din energie sau în procesul de reconstrucţie a Ucrainei. Mulţumesc, Paolo, pentru uşa larg deschisǎ României!”, spune Nazare pe Facebook (VIDEO AICI).

Mesajul emisarului pentru români:

Sunteţi cel mai important aliat NATO al nostru şi avem cele mai mari iniţiative NATO, împreună. Sunteţi amplasaţi într-o zonă extrem de importantă, mai ales pentru orice proces de pace care va fi realizat. Preşedintele nostru a făcut pace în Orientul Mijlociu, este incredibil. Acum, în curând va face pace între Ucraina şi Rusia şi apoi, din partea europeană, va exista acest mecanism de protecţie pentru Ucraina şi vecinii săi. Aşadat, datorită acestui fapt, România va avea un rol esenţial. Aveţi o energie bună şi ne place tipul vostru de energie. Domnule ministru, aveţi cheia casei, sunteţi oricând binevenit”, declară Paolo Zampolli.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!” România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”
Politicaacum 2 zile

România, între tăcere și oportunitate ratată – analiza unui moment diplomatic controversat. Claudiu Târziu: ”O nouă dovadă de incompetență diplomatică!”

Declarațiile recente ale președintelui Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, au reaprins dezbaterea despre direcția și independența politicii externe românești. Totul a...

România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii
Politicaacum 2 zile

România, un pilon de stabilitate la granițele Europei. După intrarea în Schengen, eforturile MAI consolidează securitatea Uniunii

Intrarea României în spațiul Schengen a deschis nu doar granițele aeriene și maritime, ci și o nouă etapă de maturitate...

Cum ajută Hidrogeofor localitățile din jurul Capitalei să aibă apă curată și constantă Cum ajută Hidrogeofor localitățile din jurul Capitalei să aibă apă curată și constantă
Actualitateacum 2 zile

Cum ajută Hidrogeofor localitățile din jurul Capitalei să aibă apă curată și constantă

Apa curată devine o prioritate în Ilfov De la Cernica la Snagov, de la Pantelimon la Bragadiru, tot mai mulți...

Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial” Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”
Politicaacum 3 zile

Unul dintre cei mai apropiați oameni de Trump are un mesaj special pentru România: „Țara voastră va avea un rol esenţial”

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prezintă duminică, din SUA, mesajul emisarului special pentru parteneriate globale Paolo Zampolli. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare,...

Novakid.ro aduce în atenția școlilor un program menit să facă predarea limbii engleze o experiență autentică și interactivă Novakid.ro aduce în atenția școlilor un program menit să facă predarea limbii engleze o experiență autentică și interactivă
Actualitateacum o săptămână

Novakid.ro aduce în atenția școlilor un program menit să facă predarea limbii engleze o experiență autentică și interactivă

Limba engleză a devenit mai mult decât un instrument de comunicare, iar deprinderea ei de la vârste fragede facilitează accesul...

Cum să alegi fungicidele potrivite pentru grădina ta: 5 sfaturi de la specialiști Cum să alegi fungicidele potrivite pentru grădina ta: 5 sfaturi de la specialiști
Actualitateacum 2 săptămâni

Cum să alegi fungicidele potrivite pentru grădina ta: 5 sfaturi de la specialiști

Grădina ta este un mic colț de natură, iar sănătatea plantelor este esențială pentru a te bucura de roadele muncii...

Alexandru Nazare anunță un nou pas pentru Autostrada Sibiu-Pitești: finanțare de 500 milioane de euro de la BEI Alexandru Nazare anunță un nou pas pentru Autostrada Sibiu-Pitești: finanțare de 500 milioane de euro de la BEI
Politicaacum 2 săptămâni

Alexandru Nazare anunță un nou pas pentru Autostrada Sibiu-Pitești: finanțare de 500 milioane de euro de la BEI

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a semnat astăzi un nou contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI), în valoare...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro