Actualitate
1 septembrie: 20 de ani de la masacrul de la școala din Beslan. Un grup de teroriști a luat ostatici peste 1.100 de persoane: 338 de morți
Pe 1 septembrie 2024, a avut loc criza ostaticilor de la Școala din Beslan, când un grup înarmat de terorişti a luat ostatici peste 1.100 de elevi şi profesori. Tot pe 1 septembrie, a avut loc cutremurul devastator din Japonia, unde au murit peste 140.000 de oameni.
1.100 de persoane au fost luate ostatice FOTO Getty Images
1923: Cutremurul devastator din Japonia
Denumit după câmpia care se întinde între
Tokio şi Yokohama, marele cutremur Kanto s-a declanşat la 1 septembrie 1923 la
ora 11 şi 58 de minute.
Magnitudinea a fost
estimată la 7,9 – 8,2, iar epicentrul a fost stabilit în apele golfului
Sagami, la 25 de mile sud de Tokyo. Orașul Yokohama a fost lovit chiar mai rău
decât Tokyo, deși ambele au fost devastate. Cutremurul din larg a declanșat un
tsunami care a lovit insula O-shima la o înălțime de 12 metri, dar și
peninsulele Izu și Boso cu valuri de 6 metri.
Marele cutremur din Japonia, 1923 FOTO: Arhivă
Capitala veche a Japoniei de la Kamakura a fost inundată de un val
de 6 metri care a ucis 300 de oameni. Cutremurul a fost urmat de incendii
devastatoare care au mistuit case și birouri. 90% din casele din Yokohama au
ars, iar 60% din locuitorii din Tokyo au rămas fără adăpost.
S-au înregistrat
aproximativ 142.800 de decese, circa 40.000 de persoane fiind dispărute.
Cutremurul a generat cele mai mari pagube de dinainte de război suferite
de Japonia. Fuvernul Japoniei a declarat, în 1960, ziua de 1 septembrie,
comemorarea cutremurului, drept „Ziua pentru prevenirea
dezastrelor”, arată dictionnaire.sensagent.leparisien.fr.
1939: Germania a
invadat Polonia, declanșat Al Doilea Război Mondial
Este acceptat de către toată lumea că invadarea Poloniei a marcat
începutul celui de-al doilea război mondial în Europa, de vreme ce aliații continentali ai Poloniei (Regatul
Unit și Franța) au declarat război Germaniei pe 3 septembrie, gest urmat la
scurtă vreme de Canada, Australia și Noua Zeelandă.
Soldați germani distrug un punct de trecere al forontierei FOTO Wikipedia
Invazia a început pe 1 septembrie 1939, la
numai o săptămână după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, și s-a încheiat pe
6 octombrie, odată cu ocuparea întregii Polonii de agresorii germani și
sovietici. Invazia a venit după un presupus „atac polonez” de pe 31 august
1939, o înscenare germană de fapt.
1944 – A murit marele prozator şi dramaturg
Liviu Rebreanu
Născut pe 27 noiembrie 1885, la Târlișua, județul Bistrița Năsăud,
Liviu Rebreanu a fost membru titular al Academiei Române. Este considerat, în
tradiția critică românească, romanului modern în literatura română și
unul dintre cei mai mari scriitori români din secolul al XX-lea. Romanele sale
cele mai cunoscute, Ion și Răscoala, reprezintă o amplă frescă a vieții rurale
dinainte de Primul Război Mondial.
Pentru o scurtă perioadă de timp din anul
1909 a lucrat ca funcționar la primăria din Vărarea, actualul Nepos. Participă
la serbările Astrei de la Sibiu. Trece munții și se stabilește la București
unde participă la cenaclul lui Mihail Dragomirescu, unde va prezenta nuvela
„Proștii”.
Scriitorul Liviu Rebreanu FOTO: Arhivă
În luna ianuarie 1910, pe baza convenției cu Austro-Ungaria,
guvernul budapestan cere autorităților românești extrădarea gazetarului
ardelean. În februarie, Rebreanu a fost arestat și deținut la Văcărești.
Într-un Memoriu adresat
autorităților românești în luna mai, tânărul scriitor a
menționat că adevărata pricină a cererii de extrădare constă în activitatea sa
publicistică pe care, anterior, a desfășurat-o în slujba românilor de peste
munți.
1951: S-a născut
Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu
A fost al treilea copil al lui Nicolae Ceaușescu. Numit în funcția
de prim-secretar al organizației PCR Sibiu către sfârșitul regimului comunist
din România, Nicu Ceaușescu fost considerat un potențial succesor în funcție al tatălui său.
A fost arestat în zilele Revoluției din 1989 și condamnat ulterior la o
pedeapsă cu închisoarea, fiind eliberat pe motive medicale.
A fost acuzat inițial pentru genocid, omor
deosebit de grav și subminare a economiei naționale, a fost condamnat în cele
din urmă la doar cinci ani pentru nerespectarea regimului munițiilor și armelor
de foc.
Nicu Ceaușescu FOTO: Wikipedia
S-a îmbolnăvit de ciroză. A decedat în clinica Allgemeines
Krankenhaus der Stadt Wien (AKH) din Viena în septembrie 1996. Bunurile
confiscate i-au fost returnate parțial.
1957: S-a născut Gloria Estefan, cântăreață
americano-cubaneză
Cântăreață și compozitoare americano-cubaneză, este supranumită
„Regina muzicii latino pop”. A intrat în topul 100 al celor mai buni artiști
din lume cu peste 100 de milioane de exemplare ale albumelor ei vândute în
întreaga lume, dintre care 30,5 milioane de exemplare vândute numai în Statele
Unite.
Laureată a șapte Premii
Grammy și a numeroase single-uri clasate pe primul loc în topuri, ea este una
dintre cele mai mari cântărețe de muzică latino din prezent. Estefan a primit
câte o stea pe Hollywood Walk of Fame și Las Vegas Walk of Fame.
1955: A fost
înființată Filarmonica de Stat din Cluj
A fost fondată în data de 1 septembrie 1955
sub denumirea de Filarmonica de Stat Cluj, ca o instituție artistică dedicată
exclusiv concertelor. Avea 75 de muzicieni, aleși sub supravegherea maestrului
Wilhelm Demian. Antonin Ciolan a fost numit dirijorul orchestrei, primul
concert având loc pe data de 4 decembrie 1956.
Sub bagheta maestrului Ciolan și datorită
efortului tinerilor muzicieni de la Academia de Muzică din Cluj (pe atunci,
Conservatorul de Muzică), Filarmonica a devenit curând una dintre principalele
promotoare ale culturii în România. În 1972, sub conducerea lui Sigismund Toduță,
a fost fondat corul filarmonicii, condus de maestrul Dorin Pop, iar apoi de
Florentin Mihăescu și Cornel Groza.
2004: Începe criza ostaticilor de la școala din orașul rusesc Beslan
Criza ostaticilor de la Şcoala nr. 1 din
Beslan (Osetia de Nord) a început la 1 septembrie 2004, când un grup înarmat de
terorişti a luat ostatici peste 1.100 de elevi şi profesori. S-a încheiat
tragic pe 3 septembrie 2004 cu 338 de morţi, dintre care 186 copii.
În prima zi de toamnă a anului 2004, la
ora locală 9.30, 32 de civili înarmaţi au ocupat Şcoala numărul 1 din Beslan.
Forţe ale poliţiei sosesc imediat la faţa locului şi declanşează un schimb de
focuri cu teroriştii, moment în care aproximativ cincizeci de ostatici reuşesc
să fugă.
În urma schimbului de focuri, sunt ucişi cinci poliţişti şi un
terorist. Şcoala a fost înconjurată de un cordon de forţe ale poliţiei, trupe
Spetsnaz ale armatei ruse, echipa anti-teroristă Alpha şi Detaşamentul special
de luptă al Miliţiei Ruse (OMON) din cadrul Ministerului rus de Interne.
Ostaticii au
fost îngrămădiți în sala de sport a școlii, sub explozibili care
fuseseră atârnați de coșurile de baschet.
La câteva ore de la izbucnirea crizei, preşedintele Vladimir Putin
i-a convocat de urgenţă pe ministrul de interne, Raşid Nurgaliev, şi pe şeful
Serviciului Federal de Securitate, Nikolai Patruşev. La Beslan a fost creată o
celulă de criză condusă de preşedintele republicii Osetia de Nord, Aleksandr
Dzasohov, şi aceasta a declanşat negocierile cu teroriştii care cereau în mod
expres eliberarea rebelilor ceceni deţinuţi de autorităţile ruse.
Negocierile între doctorul
Roşal şi terorişti se desfăşoară în cea de-a doua zi a crizei, însă fără sorţi
de izbândă, luptătorii ceceni refuzând chiar şi primirea oricărei forme de
asistenţă pentru ostatici, constând în apă, alimente şi medicamente. Fostul
preşedinte al Inguşeţiei Ruslan Auşev reuşeşte să-i convingă pe terorişti să
elibereze 26 de persoane, printre care femei şi copii mici.
Un elev rănit la școala din Beslan este transportat la spital FOTO arhivă Adevărul
În cea de-a treia zi se permite, iniţial,
echipelor medicale să ia din curtea şcolii cadavrele celor ucişi în timpul
schimbului de focuri. Imediat după prânz, personalul medical se apropie să ia
cadavrele, dar teroriştii deschid focul şi ucid două persoane.
Concomitent cu această acţiune ucigaşă a teroriştilor, are loc o
explozie şi un perete al sălii de sport se prăbuşeşte permiţând unui grup de 30
de copii să încerce să fugă. Schimbul de focuri s-a amplificat şi prin
intervenţia unor civili înarmaţi, părinţi ai unor copii luaţi ostatici, dar şi
a forţelor ruse care au încercat să-i acopere pe cei care reuşiseră să fugă.
Intervenția a fost soldată cu peste 330 de morți, dintre care 186 de copii. Alte 332 de persoane au fost rănite
1996: S-a născut Zendaya, actriță, cântăreață
și dansatoare americană
A crescut făcând parte din California Shakespeare Theater în
Orlando, unde mama ei a lucrat ca manager. Zendaya a ajutat-o pe mama ei la
slujbă și în vânzarea de bilete.
Primul ei single a fost Swag it out cu
care a avut un mare succes mondial, organizând chiar și un turneu prin America.
Locuiește în Los Angeles împreună cu
familia ei, asistentul ei și un câine, Giant Schnauzer numit Noon. Interesele
ei includ cântatul, actoria și designing-ul. Este într-o relație cu actorul Tom
Holland.
2017 – A murit Zoe Petre, istoric, publicist,
consilier prezidenţial
S-a născut pe 23 august 1940, la București, fiind un istoric,
publicist și om politic român. În perioada 1990-1996 a fost decan al Facultății
de Istorie a Universității din București.
După Revoluția din decembrie 1989,
Zoe Petre s-a manifestat activ ca o personalitate culturală de prim rang, în
cadrul societății civile.
Zoe Petre, scriitor și om politic FOTO: Arhiva
După ce în anii 1992 și
1996, a activat ca director de comunicare al campaniei prezidențiale a candidatului
CDR, Emil Constantinescu, la data de 1 decembrie 1996, prof. dr. Zoe Petre a
fost numită în funcția de consilier prezidențial pe probleme de politică
internă și externă al Președintelui României, Emil Constantinescu și
coordonator al Departamentului de Politici Publice al Președinției României.
A
îndeplinit această funcție până la data de 21 decembrie 2000, când a fost
eliberată din funcție după ce Emil Constantinescu a părăsit postul de
președinte al României.
2021: A murit Romulus Cristescu, matematician român
A avut contribuții importante în domeniul analizei funcționale, membru titular (din 1990) al Academiei Române. A fost exponent al școlii române de calcul
al probabilităților, al cărei creator a fost Octav Onicescu.
În perioada 1955-1956 a predat la Facultatea de
Matematică-Fizică un curs de teoria spațiilor semiordonate, iar în anii 1956,
1957 un curs de calcul numeric. În 1960 obține gradul de
conferențiar, iar din 1966 deține titlul de profesor la Catedra de Analiză matematică și Analiză funcțională. A fost șef de sector
la teoria distribuțiilor în cadrul Institutului de Matematică al Academiei, iar din 1966 prodecan la Facultatea de
Matematică-Mecanică. În 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Române,
iar în 1990 membru titular.
Romulus Cristescu a fost președinte al Secției de Științe
Matematice a Academiei Române. În anul
2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în
grad de Mare Cruce.
Actualitate
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
Organizarea spațiului de lucru reprezintă unul dintre factorii determinanți ai productivității și siguranței în orice mediu profesional. De la ateliere industriale și fabrici, până la centre logistice și săli de sport corporative, ordinea și modul de depozitare a echipamentelor influențează direct eficiența angajaților și atmosfera generală de lucru. În acest context, vestiarele metalice s-au impus ca o soluție practică și durabilă pentru gestionarea uniformelor, echipamentelor personale și uneltelor de lucru.
Vestiarele metalice nu doar că oferă spațiu de depozitare, dar contribuie la reducerea dezordinii, la creșterea productivității și la crearea unui mediu de lucru mai sigur și mai curat. Articolul de față analizează impactul lor asupra organizării muncii și modul în care acestea transformă spațiile profesionale.
Reducerea dezordinii și a distragerilor
Unul dintre cele mai evidente efecte ale vestiarelor metalice este capacitatea lor de a reduce dezordinea. În lipsa unui sistem de depozitare bine structurat, uniformele, echipamentele și obiectele personale ajung să fie lăsate pe scaune, bănci sau pe jos, creând un spațiu aglomerat și neplăcut vizual. Această dezordine nu doar că afectează aspectul general al încăperii, dar generează și distrageri care pot reduce concentrarea angajaților.
Vestiarele metalice permit fiecărui angajat să aibă propriul spațiu clar delimitat, în care își poate depozita hainele de lucru, încălțămintea sau accesoriile personale. Sertarele și rafturile integrate facilitează separarea obiectelor pe categorii, iar ușile închise împiedică răspândirea vizuală a echipamentelor. În practică, acest lucru reduce timpul petrecut în căutarea obiectelor și minimizează distragerile, permițând angajaților să se concentreze pe sarcinile esențiale.
De asemenea, ordinea vizuală creată de vestiarele metalice are un impact psihologic pozitiv. Spațiile bine organizate induc o senzație de control și profesionalism, ceea ce poate încuraja angajații să mențină disciplina și să adopte comportamente mai eficiente în desfășurarea activităților lor.
Creșterea productivității angajaților
Productivitatea angajaților este strâns legată de eficiența modului în care aceștia accesează și depozitează echipamentele necesare muncii lor. Fiecare minut pierdut în căutarea uniformei sau a uneltei potrivite reprezintă timp în care activitatea productivă este suspendată. Vestiarele metalice contribuie semnificativ la reducerea acestei pierderi de timp, oferind un sistem de organizare clar și rapid.
Sertarele etichetate și spațiile dedicate pentru fiecare tip de echipament permit angajaților să găsească totul imediat. Aceasta reduce frustrările și crește satisfacția profesională, iar studiile au demonstrat că un mediu de lucru organizat stimulează implicarea și eficiența personalului.
În plus, angajații sunt mai motivați să respecte procedurile de depozitare și igienă atunci când spațiul le oferă soluții practice. Vestiarele metalice facilitează acest comportament, contribuind la crearea unui flux de lucru coerent și la reducerea timpilor morți în activitățile zilnice.
Un spațiu de lucru mai curat și sigur
Siguranța și igiena sunt două componente fundamentale ale unui mediu profesional eficient. Dezordinea și echipamentele lăsate la întâmplare pot genera accidente, precum alunecări, împiedicări sau căderi de obiecte. Vestiarele metalice ajută la prevenirea acestor riscuri, deoarece permit depozitarea uniformelor, încălțămintei și echipamentului voluminos într-un mod ordonat și securizat.
Mai mult, metalul este un material ușor de curățat și rezistent la uzură. Suprafețele vestiarelor pot fi dezinfectate rapid, iar structura solidă previne deteriorările cauzate de utilizarea zilnică intensă. Prin urmare, un spațiu echipat cu vestiare metalice rămâne curat și igienic, reducând riscul contaminării sau al accidentelor de muncă.
Vestiarele metalice contribuie, de asemenea, la protecția obiectelor personale ale angajaților. Sistemele de încuietori robuste previn furtul sau accesul neautorizat, creând un mediu sigur în care personalul se poate concentra pe activitatea lor fără grija bunurilor personale.
Concluzie
Impactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii este evident și multidimensional. Ele reduc dezordinea și distragerile, permit creșterea productivității prin acces rapid la echipamente și contribuie la menținerea unui spațiu de lucru curat și sigur. Prin combinarea durabilității, funcționalității și securității, aceste vestiare devin un element esențial al oricărui mediu profesional, fie el industrial, sportiv sau logistic.
Investiția într-un vestiar metalic nu este doar o alegere practică, ci și strategică. Ea sprijină disciplina organizațională, eficiența personalului și crearea unei atmosfere profesionale, contribuind semnificativ la succesul și siguranța activităților desfășurate.
Actualitate
Reabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
În ultimii ani, programele de reabilitare termică au devenit o prioritate atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru instituții publice sau spații comerciale. Creșterea costurilor la energie, dorința de confort sporit și preocupările legate de eficiența energetică fac ca investițiile în termoizolație să fie mai importante ca oricând. Deși cei mai mulți asociază reabilitarea termică în primul rând cu polistirenul de pe fațadă, în realitate tâmplăria PVC joacă un rol central în performanța energetică a unei clădiri.
Ferestrele sunt punctele cele mai vulnerabile ale anvelopei: prin ele se pierd cantități mari de căldură, se creează punți termice, apare condensul, iar confortul interior se schimbă semnificativ în funcție de calitatea lor. Totodată, ferestrele sunt primele care intră în contact direct cu radiația solară, cu diferențele mari de temperatură și cu factorii de mediu, ceea ce le face esențiale în orice proiect de reabilitare.
Un proces de modernizare energetică eficient nu înseamnă doar izolarea pereților, ci îmbinarea corectă a tuturor elementelor – iar fereastra din PVC este una dintre primele decizii care trebuie luate.
Coordonarea montajului cu anveloparea clădirii (termosistemul)
Una dintre cele mai frecvente greșeli în proiectele de reabilitare este lipsa coordonării dintre echipa care montează ferestrele și echipa responsabilă de termosistemul clădirii. De multe ori, tâmplăria se schimbă înainte sau după anvelopare fără a se ține cont de poziția corectă în stratul termoizolant.
Ideal, fereastra trebuie inclusă în planul de izolare al pereților, nu lăsată „în spate” față de termosistem. Astfel se obține:
- Reducerea pierderilor de căldură prin perimetru;
- Eliminarea diferențelor de temperatură în jurul ferestrei;
- Creșterea confortului interior;
- Prevenirea condensului pe margini.
Pentru clădirile reabilitate corect, fereastra se montează în zona termoizolației, nu în zidul rece. Această poziționare poate necesita console speciale sau spumă cu dilatare controlată, dar rezultatul este una dintre cele mai eficiente măsuri de creștere a eficienței energetice.
Evitarea punților termice la îmbinarea cu zidul
O altă problemă des întâlnită în reabilitare o reprezintă punțile termice din jurul ferestrei. Acestea apar atunci când zona de contact între profilul PVC și zidărie nu este corect izolată sau este izolată doar cu spumă poliuretanică, fără etanșare suplimentară. Spuma este necesară, dar nu este suficientă pentru a asigura etanșare la aer și vapori.
Pentru o tâmplărie performantă, îmbinarea trebuie realizată cu:
- Benzi de etanșare hidro și termoizolante (interior și exterior);
- Spumă poliuretanică cu celulă închisă, adaptată pentru eficiență energetică;
- Profile de colț și glafuri corect montate, care să evite pierderile locale de căldură.
Dacă acest detaliu este ignorat, pe lângă pierderile de energie, pot apărea probleme suplimentare: condens, mucegai, miros de umezeală sau deformarea finisajelor în jurul ferestrei. Investiția într-o fereastră performantă poate fi inutilă dacă montajul nu este tratat ca parte a termoizolației clădirii.
Măsurarea performanței înainte și după schimbare
O reabilitare corectă are la bază nu doar intuiție sau recomandări, ci date măsurabile. Tâmplăria PVC performantă nu ar trebui aleasă doar după preț, ci după specificații și rezultate testabile. Pentru clădirile mari sau pentru proiectele cu finanțare publică, măsurătorile sunt obligatorii, dar ele ar trebui utilizate și la nivel rezidențial.
Evaluarea performanței se poate face prin:
- Termografie, care evidențiază pierderile de căldură înainte și după montaj;
- Testul blower-door, care indică etanșeitatea clădirii;
- Analiza coeficienților ferestrelor: Uf (profil), Ug (geam), Uw (fereastră completă).
După montaj, aceste măsurători nu sunt doar confirmări tehnice, ci pot demonstra eficiența lucrărilor și pot oferi garanția unei investiții corecte. De exemplu, o fereastră PVC cu geam triplu poate reduce pierderile de energie chiar cu 40–60% în comparație cu tâmplăria veche din lemn sau aluminiu neizolat.
Concluzie
Reabilitarea termică a unei clădiri nu înseamnă doar lipirea unui strat de polistiren pe fațadă. Fereastra joacă un rol central în performanța energetică, confortul interior și durabilitatea lucrării. Tâmplăria PVC, datorită eficienței termoizolante, etanșeității crescute și raportului excelent calitate–cost, este una dintre cele mai inteligente investiții dintr-un astfel de proiect.
Totuși, performanța ei depinde în mod direct de modul în care este integrată în anvelopa clădirii. Montajul corect, eliminarea punților termice și verificarea rezultatelor prin măsurători sunt elemente care transformă o simplă lucrare într-o reabilitare energetică reală. În final, succesul proiectului nu stă doar în materiale, ci în modul în care acestea lucrează împreună, creând o clădire eficientă, confortabilă și pregătită pentru viitor.
Actualitate
Adâncimea glafului PVC de interior – Cum afectează estetica și funcționalitatea
Glafurile interioare din PVC reprezintă unul dintre acele elemente aparent mărunte, dar extrem de importante pentru aspectul final al unei ferestre. Ele completează vizual tâmplăria, ascund marginile zidului și creează un spațiu util în apropierea geamului. Deși adesea lăsat la urmă în procesul de amenajare, glaful interior are un rol atât estetic, cât și funcțional, iar una dintre caracteristicile sale esențiale este adâncimea.
Adâncimea unui glaf nu se rezumă doar la cât „iese” în afara peretelui, ci influențează felul în care circulă aerul cald de la calorifer, modul în care lumina pătrunde în încăpere, dar și posibilitățile de decorare a ferestrei. Un glaf prea scurt poate arăta neproporționat, iar unul prea adânc poate crea probleme de circulație a aerului și poate favoriza apariția condensului pe geam. De aceea, este esențial ca alegerea adâncimii glafului să fie adaptată atât ferestrei, cât și spațiului în care este instalat.
Regula de bază – Cât ar trebui să iasă glaful în afara peretelui?
O regulă simplă, dar importantă, spune că glaful ar trebui să depășească peretele cu aproximativ 3–5 cm, în funcție de grosimea zidului și de designul interior. Această depășire permite o protecție eficientă a tencuielii și creează o linie vizuală armonioasă în jurul ferestrei. Totuși, există situații în care se optează pentru glafuri semnificativ mai adânci, fie din rațiuni estetice, fie pentru a obține un spațiu suplimentar utilizabil.
Un glaf prea scurt poate părea „tăiat”, lăsând impresia unei finisări incomplete, în timp ce unul exagerat de lung poate deveni incomod în utilizare sau poate obtura curgerea eficientă a aerului cald din calorifer spre fereastră. Așadar, adâncimea trebuie aleasă echilibrat și evaluată în raport cu amplasarea radiatorului, distanța față de geam și stilul camerei. Pentru ferestre montate pe pereți groși sau în clădiri cu un design mai masiv, glafurile mai adânci pot oferi un aspect elegant, cu linii puternice. În schimb, în spațiile moderne, minimaliste, se poate prefera un glaf mai discret, aproape la nivelul peretelui, pentru a păstra simplitatea vizuală.
Spațiul pentru decorațiuni, plante și obiecte utile
Unul dintre cele mai apreciate avantaje ale unui glaf adânc este posibilitatea de a-l folosi ca spațiu funcțional sau decorativ. Locul din dreptul ferestrei este ideal pentru plante, fiind zona cu cea mai multă lumină naturală. Pe lângă plante, glafurile pot găzdui obiecte decorative, lumânări, fotografii sau chiar elemente utile precum telecomenzi, difuzoare de aromă ori cărți.
Alegerea adâncimii influențează direct acest potențial. Un glaf îngust limitează posibilitățile, împingând proprietarul să renunțe la decorare, în timp ce unul suficient de adânc poate deveni un mic spațiu „activ”, integrat vieții zilnice. Totuși, utilizarea decorativă trebuie făcută responsabil. Un glaf excesiv încărcat poate bloca circulația aerului cald, favorizând răcirea geamului și apariția condensului în sezonul rece. Este important să fie păstrată o zonă liberă sau aerisită pentru ca aerul cald să urce corespunzător spre fereastră.
Evitarea supraîncălzirii glafului de căldura de la calorifer
Un aspect mai puțin discutat, dar extrem de important, este interacțiunea dintre glaf și radiator. În majoritatea camerelor, caloriferul se află sub geam, iar aerul cald urcă în mod natural în sus. Dacă glafurile sunt prea adânci, ele pot acționa ca o barieră, împiedicând aerul să ajungă la sticla ferestrei. Rezultatul? Fereastra se răcește excesiv, ceea ce crește riscul de condens și chiar mucegai. Pe lângă această problemă, glafurile din PVC sunt sensibile la temperaturi extreme. Deși rezistente, ele pot suferi în timp dacă sunt supuse constant la supraîncălzire directă, mai ales dacă suprafața este acoperită cu vopsele, folii sau decoruri care absorb căldura.
Pentru a evita aceste inconveniențe, se recomandă:
- Păstrarea unei grosimi echilibrate a glafului în funcție de puterea caloriferului;
- Evitarea acoperirii complete cu obiecte care blochează aerul;
- Montarea unor grile de ventilație în cazul glafurilor foarte late.
Aceste soluții simple permit radiatorului să funcționeze optim, menținând geamul cald, reducând riscul de condens și protejând în același timp materialul PVC.
Concluzie
Deși pare doar un element decorativ, adâncimea glafului PVC de interior are un impact real asupra confortului, esteticii și chiar eficienței energetice a locuinței. Alegerea unui glaf dimensionat corect contribuie la un aspect armonios al ferestrelor, oferă un spațiu util pentru decorațiuni sau plante și, foarte important, promovează circulația optimă a aerului cald.
În final, un glaf bine ales nu este doar frumos, ci funcțional. Iar în amenajarea locuinței, cele mai reușite rezultate apar atunci când estetica merge mână în mână cu utilitatea. Un detaliu aparent minor devine astfel un element care schimbă cu adevărat felul în care ne bucurăm de spațiul de lângă fereastră.
-
Actualitateacum 3 zileReabilitarea termică – Rolul central al tâmplăriei PVC în proiect
-
Actualitateacum 3 zileImpactul vestiarelor metalice asupra organizării muncii
-
Comunicateacum 3 zileComunicat de presă lansare procedura de achizitie competitiva COSIM SRL
-
Comunicateacum o ziHidroizolații bituminoase profesionale: ghid pas cu pas pentru siguranta cladirii tale
-
Comunicateacum 2 zileOriflame România anunță două promovări-cheie: lideri care accelerează viitorul brandului în Europa
-
Stirea zileiacum 3 zileCauciucuri si masini in centrul stirii zilei – ce se intampla pe drumurile Romaniei
-
Uncategorizedacum 3 zileHONOR Magic8 Pro pus la încercare de fotografi profesioniști în condiții extreme
-
Sanatateacum 2 zileFlora intestinală „distrusă”: ce înseamnă, de fapt, disbioza și care sunt simptomele




