Breaking
Cum arată președinția lui Iohannis în cifre
După 10 ani și 53 de zile, Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni, lăsând în urmă trei cărți, un proiect de țară considerat un eșec, 14 premieri și o gaură de peste 100 de milioane de lei în buget, reprezentând cheltuieli pentru deplasări în străinătate.
Klaus Iohannis a părăsit miercuri Palatul Cotroceni, după 3.669 de zile în funcția de președinte.
- Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului 2014, candidând din partea Alianței Creștin-Liberale (PNL-PDL). „România lucrului bine făcut” a fost programul prezidențial cu care Klaus Iohannis a candidat în 2014 și l-a învins în turul al doilea al alegerilor pe Victor Ponta, premier în funcție la acel moment.
- Al doilea mandat câștigat de Iohannis a început în 2019. Fără să participe la dezbaterile electorale, Klaus Iohannis s-a impus în alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând 6,5 milioane de voturi (66%) în turul al doilea. Și-a adjudecat victoria după ce în primul mandat, dar și în campania electorală și-a făcut o deviză din a ataca PSD și moștenirea Liviu Dragnea. Același președinte a numit mai târziu cinci premieri PSD: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Mihai Fifor și Marcel Ciolacu. Principalul program cu care a câștigat al doilea mandat este „România Educată”, care în cele din urmă avea să fie considerat cel mai mare eșec al celor 10 ani la putere.
PROIECT DE ȚARĂ – România Educată
În prolificul an 2016, Klaus Iohannis a pus piatra de temelie a proiectului „România Educată”. Cinci ani mai târziu, această inițiativă s-a concretizat într-un memorandum care a ajuns pe masa Guvernului la Palatul Victoria. La opt ani de la lansare, rezultatele sunt dezamăgitoare: mai puțin de jumătate dintre elevii care au început școala acum 12 ani au reușit să susțină bacalaureatul anul acesta.
În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare.
Deplasări de peste 100 de milioane de lei
Costurile cu deplasările externe ale lui Klaus Iohannis au crescut semnificativ de la un mandat la altul. Dacă în 2014 bugetul era unul mai mic, cheltuielile totale ale Administrației Prezidențiale s-au mărit de aproape patru ori pe parcursul celor două mandate.
În 2014 a început mai timid, 8,5 milioane de lei, iar pe parcursul primului mandat, s-au menținut undeva la 6 milioane de lei costurile cu deplasările. Dar, deodată, în 2019, se observă o creștere bruscă, suma cheltuită pentru deplasări ajungând la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat începe în pandemie, așa că s-au dus doar 3 milioane de lei pe deplasări în anul 2020. Însă recuperează mai încolo, fiindcă în 2022 se duc 17 milioane de lei la capitolul deplasări externe.
În 2023 s-a bătut recordul, 29 de deplasări oficiale cu avioane private, cu o sumă totală cheltuită pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.
În 2024, doar până în august, Iohannis a avut călătorii de 20 de milioane de lei. Una din vizitele importante în acest an a fost cea din SUA. Și dacă ne uităm și la bugetul total al Administrației Prezidențiale, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru 2024 a fost programat un buget de 135 de milioane de lei, dar s-au mai cerut 7 milioane de lei în plus la rectificare, în septembrie, potrivit documentelor afișate pe site-ul oficial al Ministerul Finanțelor.
Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterilor din Comisiile parlamentare de buget-finanţe, care au aprobat bugetul pe anul 2025 al Administraţiei Prezidenţiale, consilierul prezidenţial George Vladimir Duhan a apreciat că bugetul este „acoperitor” pentru asigurarea desfăşurării activităţilor instituţiei, iar „eventuale ajustări” vor putea fi realizate cu prilejul rectificării bugetare (n.r. – adică bani consumați efectiv).
„Execuția la deplasări externe pentru 2024 a fost de 28.491.000 lei, iar alocarea care va fi făcută pentru 2025 este de 17.272.000 de lei, credite bugetare. Iar în ceea ce privește comentariul legat de desecretizarea costurilor, țin să subliniez că această informație nu este reală, întrucât toate datele privind execuția lunară aferentă acestui alineat bugetar – de fapt pentru toate alineatele, dar mai ales pentru deplasările externe – sunt disponibile publicului și așa a fost întotdeauna. Clasificarea contractelor, regimul clasificat al contractelor privind prestarea, executarea zborurilor speciale nu ține de voința emitentului, în speță de voința AP, ci reprezintă o situație izvorâtă din cadrul legal incident, și anume din regulamentul pentru pregătirea, organizarea și executarea zborurilor speciale, care prevede în mod expres că sunt clasificate acele contracte”, a spus George Vladimir Duhan.
Cele mai impresionante deplasări oficiale ale lui Klaus Iohannis au fost cele din America de Sud, mai exact Brazilia și Chile, o vizită care a costat 2,7 milioane de lei, și cea din Africa, unde Klaus Iohannis, împreună cu soția sa, au petrecut 10 zile, întâlnindu-se cu oficiali din Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal, suma totală cheltuită fiind de 4,2 milioane de lei.
Aceste deplasări au fost comentate intens în spațiul public, criticate și ironizate din mai multe motive. Unul dintre motive a fost secretizarea cheltuielilor, iar un altul a vizat aeronava utilizată de președinte. De obicei, Klaus Iohannis alege un avion privat de lux, deși a susținut public că este doar „o aeronavă mică”.
Câți premieri „a montat” Klaus Iohannis
Mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se încheie cu un record. România a avut nu mai puțin de 14 prim-miniștri în perioada cât fostul primar al Sibiului a ocupat funcția de președinte.
După Revoluție, România a avut în total 26 de premieri, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au colaborat, într-un fel sau altul, cu Klaus Iohannis.
Premierii lui Iohannis: 5 interimari, 5 de la PSD, 3 de la PNL și un independent
Primul premier cu care a lucrat Klaus Iohannis a fost Victor Ponta, cel pe care l-a învins în alegerile prezidențiale din 2014. Cei doi au colaborat aproape un an, până la demisia lui Ponta în urma incendiului de la clubul Colectiv.
A urmat o scurtă perioadă de interimat, cu Sorin Cîmpeanu în fruntea Guvernului, urmat de un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
După alegerile parlamentare din 2016, PSD a revenit la guvernare, iar liderul partidului, Liviu Dragnea, a numit, pe rând, trei premieri: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. În această perioadă, Mihai Fifor a asigurat interimatul pentru o scurtă perioadă.
La finalul anului 2019, PSD a pierdut guvernarea, iar PNL a preluat conducerea cu trei premieri: Ludovic Orban (două mandate), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă. De asemenea, Cătălin Predoiu a fost premier interimar.
În final, PSD a preluat conducerea Guvernului în iunie 2023, când premier a fost numit Marcel Ciolacu, ajuns la al doilea mandat.
Câți premieri au avut ceilalți președinți
Trăian Băsescu: Eugen Bejinariu (2004, interimar), Călin Popescu Tăriceanu (2004-2008), Emil Boc (2008-2012), Cătălin Predoiu (2012 – interimar), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Victor Ponta (2012-2014).
Emil Constantinescu: Victor Ciorbea (1996-1998), Radu Vasile (1998-1999), Mugur Isărescu (1999-2000).
Ion Iliescu: Petre Roman (1989-1991), Theodor Stolojan (1991-1992), Nicolae Văcăroiu (1992-1996), Mugur Isărescu (2000), Adrian Năstase (2000-2004).
De la „președinte-jucător” la „președinte-autor”
Președintele Klaus Iohannis și-a pus semnătura pe trei volume: „Pas cu pas”, „Primul pas” și „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, toate publicate la editura Curtea Veche Publishing.
„Pas cu pas” (19 noiembrie 2014): O autobiografie care detaliază cariera sa politică, de la profesor și primar al Sibiului până la candidatura la președinție.
„Primul pas” (23 mai 2015): Continuarea volumului „Pas cu pas”, concentrată pe primele luni ale mandatului său prezidențial și pe planurile sale pentru România.
„EU.RO. Un dialog deschis despre Europa” (14 mai 2019): O lucrare care oferă o perspectivă asupra Uniunii Europene, explicând instituțiile și politicile europene într-un limbaj accesibil publicului larg.
În ceea ce privește promovarea acestor volume, Editura Curtea Veche Publishing a investit aproximativ 10.000 de euro pentru toate cele trei cărți, conform declarațiilor Irénei Arsene, directoarea generală a editurii.
De asemenea, conform declarațiilor de avere, Klaus Iohannis a obținut venituri totale de aproximativ 185.517 lei din drepturile de autor pentru aceste trei cărți: 82.844 de lei în 2015, 34.654 de lei în 2016, 31.026 de lei în 2017, 1.275 de lei în 2019, 29.784 de lei în 2020 și 5.934 de lei în 2022.
Aliații nu l-au vrut!
În plan extern, el a fost printre cei care au solicitat în mod constant întărirea flancului estic al NATO, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Apoi, după invazia Rusiei, și-a asumat imediat rolul de sprijin al țării vecine.
Cu toate acestea, nu a reușit să obțină o funcție într-o instituție europeană, așa cum și-a dorit, deși a vizat funcțiile de secretar general NATO și de președinte al Consiliului European.
Tot în 2024, Iohannis a făcut câteva demersuri nereușite pentru a ocupa o funcție înaltă în Senatul României.
Un final fără glorie
Al doilea și ultimul mandat al președintelui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, însă a fost prelungit de CCR, după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. În cele din urmă, Iohannis și-a încheiat șederea la Palatul Cotroceni prin demisie, ca urmare a inițierii procedurii de suspendare în Parlament.
CITEȘTE ȘI:
Klaus IOHANNIS, o președinție eșuată – PROMISIUNI RATATE: „România lucrului bine făcut”, „România Educată”, „România normală”
Ce rămâne din „România lucrului bine făcut”? Analiza celor 10 ani de „DOMNIE” ai lui IOHANNIS. Analist politic: „O PLECARE lipsită de glorie”
Cum văd românii DEMISIA lui IOHANNIS. ”Un act de lașitate” / ”Mai erau câteva luni, dar tot degeaba stătea”
Breaking
Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll
Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.
Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.
- „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”.
- „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”.
- „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
- „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
- „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)
În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.
Despre Elvis Presley
Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.
După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”. Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.
A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.
S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.
După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.
Sursa Foto: The Truth Social/Hepta
Breaking
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.
„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.
De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro
Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.
„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.
Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.
Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023
Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.
„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.
Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.
„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”
În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.
„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.
Breaking
Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune
Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.
Bolojan, replică pentru Grindeanu
Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.
„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.
Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.
„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.
Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.
El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.
Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.
„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.
Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”
-
Economieacum 3 zileCe platformă eCommerce aleg antreprenorii români în 2026 și de ce?
-
Actualitateacum 2 zilePot închiria o mașină în București și să călătoresc în alte județe?
-
Actualitateacum 2 zileAsigurare locuință online vs. polița PAD online: ce trebuie să știe proprietarii înainte să își protejeze casa
-
Uncategorizedacum 2 zileDyson lansează CameraJet™: singura periuță de dinți cu cameră și jet, pentru curățarea spațiilor dintre dinți și îndepărtarea plăcii bacteriene
-
Anunturiacum 3 zileClinica Prevencia: Problemele de memorie, căderile și tratamentele multiple după 65 de ani nu trebuie privite separat
-
Comunicateacum 3 zileUniunea Societăților de Expediții din România solicită intervenția urgentă a autorităților române și europene pentru evitarea blocării frontierelor UE – Balcanii de Vest din 14 septembrie 2026
-
Anunturiacum 2 zileServicii complete SSM și PSI pentru afacerile din Timișoara
-
Anunturiacum 2 zileLegart Timișoara: soluții pentru autori, firme, școli și proiecte personale





