Breaking
Cum arată președinția lui Iohannis în cifre
După 10 ani și 53 de zile, Klaus Iohannis pleacă de la Cotroceni, lăsând în urmă trei cărți, un proiect de țară considerat un eșec, 14 premieri și o gaură de peste 100 de milioane de lei în buget, reprezentând cheltuieli pentru deplasări în străinătate.
Klaus Iohannis a părăsit miercuri Palatul Cotroceni, după 3.669 de zile în funcția de președinte.
- Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului 2014, candidând din partea Alianței Creștin-Liberale (PNL-PDL). „România lucrului bine făcut” a fost programul prezidențial cu care Klaus Iohannis a candidat în 2014 și l-a învins în turul al doilea al alegerilor pe Victor Ponta, premier în funcție la acel moment.
- Al doilea mandat câștigat de Iohannis a început în 2019. Fără să participe la dezbaterile electorale, Klaus Iohannis s-a impus în alegerile prezidențiale din noiembrie, obținând 6,5 milioane de voturi (66%) în turul al doilea. Și-a adjudecat victoria după ce în primul mandat, dar și în campania electorală și-a făcut o deviză din a ataca PSD și moștenirea Liviu Dragnea. Același președinte a numit mai târziu cinci premieri PSD: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă, Mihai Fifor și Marcel Ciolacu. Principalul program cu care a câștigat al doilea mandat este „România Educată”, care în cele din urmă avea să fie considerat cel mai mare eșec al celor 10 ani la putere.
PROIECT DE ȚARĂ – România Educată
În prolificul an 2016, Klaus Iohannis a pus piatra de temelie a proiectului „România Educată”. Cinci ani mai târziu, această inițiativă s-a concretizat într-un memorandum care a ajuns pe masa Guvernului la Palatul Victoria. La opt ani de la lansare, rezultatele sunt dezamăgitoare: mai puțin de jumătate dintre elevii care au început școala acum 12 ani au reușit să susțină bacalaureatul anul acesta.
În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare.
Deplasări de peste 100 de milioane de lei
Costurile cu deplasările externe ale lui Klaus Iohannis au crescut semnificativ de la un mandat la altul. Dacă în 2014 bugetul era unul mai mic, cheltuielile totale ale Administrației Prezidențiale s-au mărit de aproape patru ori pe parcursul celor două mandate.
În 2014 a început mai timid, 8,5 milioane de lei, iar pe parcursul primului mandat, s-au menținut undeva la 6 milioane de lei costurile cu deplasările. Dar, deodată, în 2019, se observă o creștere bruscă, suma cheltuită pentru deplasări ajungând la 10 milioane de lei.
Al doilea mandat începe în pandemie, așa că s-au dus doar 3 milioane de lei pe deplasări în anul 2020. Însă recuperează mai încolo, fiindcă în 2022 se duc 17 milioane de lei la capitolul deplasări externe.
În 2023 s-a bătut recordul, 29 de deplasări oficiale cu avioane private, cu o sumă totală cheltuită pe deplasările externe de 41,1 milioane de lei.
În 2024, doar până în august, Iohannis a avut călătorii de 20 de milioane de lei. Una din vizitele importante în acest an a fost cea din SUA. Și dacă ne uităm și la bugetul total al Administrației Prezidențiale, în 2015, bugetul Președinției era de 37,4 milioane de lei. Pentru 2024 a fost programat un buget de 135 de milioane de lei, dar s-au mai cerut 7 milioane de lei în plus la rectificare, în septembrie, potrivit documentelor afișate pe site-ul oficial al Ministerul Finanțelor.
Săptămâna trecută, în cadrul dezbaterilor din Comisiile parlamentare de buget-finanţe, care au aprobat bugetul pe anul 2025 al Administraţiei Prezidenţiale, consilierul prezidenţial George Vladimir Duhan a apreciat că bugetul este „acoperitor” pentru asigurarea desfăşurării activităţilor instituţiei, iar „eventuale ajustări” vor putea fi realizate cu prilejul rectificării bugetare (n.r. – adică bani consumați efectiv).
„Execuția la deplasări externe pentru 2024 a fost de 28.491.000 lei, iar alocarea care va fi făcută pentru 2025 este de 17.272.000 de lei, credite bugetare. Iar în ceea ce privește comentariul legat de desecretizarea costurilor, țin să subliniez că această informație nu este reală, întrucât toate datele privind execuția lunară aferentă acestui alineat bugetar – de fapt pentru toate alineatele, dar mai ales pentru deplasările externe – sunt disponibile publicului și așa a fost întotdeauna. Clasificarea contractelor, regimul clasificat al contractelor privind prestarea, executarea zborurilor speciale nu ține de voința emitentului, în speță de voința AP, ci reprezintă o situație izvorâtă din cadrul legal incident, și anume din regulamentul pentru pregătirea, organizarea și executarea zborurilor speciale, care prevede în mod expres că sunt clasificate acele contracte”, a spus George Vladimir Duhan.
Cele mai impresionante deplasări oficiale ale lui Klaus Iohannis au fost cele din America de Sud, mai exact Brazilia și Chile, o vizită care a costat 2,7 milioane de lei, și cea din Africa, unde Klaus Iohannis, împreună cu soția sa, au petrecut 10 zile, întâlnindu-se cu oficiali din Kenya, Tanzania, Capul Verde și Senegal, suma totală cheltuită fiind de 4,2 milioane de lei.
Aceste deplasări au fost comentate intens în spațiul public, criticate și ironizate din mai multe motive. Unul dintre motive a fost secretizarea cheltuielilor, iar un altul a vizat aeronava utilizată de președinte. De obicei, Klaus Iohannis alege un avion privat de lux, deși a susținut public că este doar „o aeronavă mică”.
Câți premieri „a montat” Klaus Iohannis
Mandatul lui Klaus Iohannis la Cotroceni se încheie cu un record. România a avut nu mai puțin de 14 prim-miniștri în perioada cât fostul primar al Sibiului a ocupat funcția de președinte.
După Revoluție, România a avut în total 26 de premieri, iar mai mult de jumătate dintre aceștia au colaborat, într-un fel sau altul, cu Klaus Iohannis.
Premierii lui Iohannis: 5 interimari, 5 de la PSD, 3 de la PNL și un independent
Primul premier cu care a lucrat Klaus Iohannis a fost Victor Ponta, cel pe care l-a învins în alegerile prezidențiale din 2014. Cei doi au colaborat aproape un an, până la demisia lui Ponta în urma incendiului de la clubul Colectiv.
A urmat o scurtă perioadă de interimat, cu Sorin Cîmpeanu în fruntea Guvernului, urmat de un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
După alegerile parlamentare din 2016, PSD a revenit la guvernare, iar liderul partidului, Liviu Dragnea, a numit, pe rând, trei premieri: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. În această perioadă, Mihai Fifor a asigurat interimatul pentru o scurtă perioadă.
La finalul anului 2019, PSD a pierdut guvernarea, iar PNL a preluat conducerea cu trei premieri: Ludovic Orban (două mandate), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă. De asemenea, Cătălin Predoiu a fost premier interimar.
În final, PSD a preluat conducerea Guvernului în iunie 2023, când premier a fost numit Marcel Ciolacu, ajuns la al doilea mandat.
Câți premieri au avut ceilalți președinți
Trăian Băsescu: Eugen Bejinariu (2004, interimar), Călin Popescu Tăriceanu (2004-2008), Emil Boc (2008-2012), Cătălin Predoiu (2012 – interimar), Mihai Răzvan Ungureanu (2012), Victor Ponta (2012-2014).
Emil Constantinescu: Victor Ciorbea (1996-1998), Radu Vasile (1998-1999), Mugur Isărescu (1999-2000).
Ion Iliescu: Petre Roman (1989-1991), Theodor Stolojan (1991-1992), Nicolae Văcăroiu (1992-1996), Mugur Isărescu (2000), Adrian Năstase (2000-2004).
De la „președinte-jucător” la „președinte-autor”
Președintele Klaus Iohannis și-a pus semnătura pe trei volume: „Pas cu pas”, „Primul pas” și „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, toate publicate la editura Curtea Veche Publishing.
„Pas cu pas” (19 noiembrie 2014): O autobiografie care detaliază cariera sa politică, de la profesor și primar al Sibiului până la candidatura la președinție.
„Primul pas” (23 mai 2015): Continuarea volumului „Pas cu pas”, concentrată pe primele luni ale mandatului său prezidențial și pe planurile sale pentru România.
„EU.RO. Un dialog deschis despre Europa” (14 mai 2019): O lucrare care oferă o perspectivă asupra Uniunii Europene, explicând instituțiile și politicile europene într-un limbaj accesibil publicului larg.
În ceea ce privește promovarea acestor volume, Editura Curtea Veche Publishing a investit aproximativ 10.000 de euro pentru toate cele trei cărți, conform declarațiilor Irénei Arsene, directoarea generală a editurii.
De asemenea, conform declarațiilor de avere, Klaus Iohannis a obținut venituri totale de aproximativ 185.517 lei din drepturile de autor pentru aceste trei cărți: 82.844 de lei în 2015, 34.654 de lei în 2016, 31.026 de lei în 2017, 1.275 de lei în 2019, 29.784 de lei în 2020 și 5.934 de lei în 2022.
Aliații nu l-au vrut!
În plan extern, el a fost printre cei care au solicitat în mod constant întărirea flancului estic al NATO, chiar înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. Apoi, după invazia Rusiei, și-a asumat imediat rolul de sprijin al țării vecine.
Cu toate acestea, nu a reușit să obțină o funcție într-o instituție europeană, așa cum și-a dorit, deși a vizat funcțiile de secretar general NATO și de președinte al Consiliului European.
Tot în 2024, Iohannis a făcut câteva demersuri nereușite pentru a ocupa o funcție înaltă în Senatul României.
Un final fără glorie
Al doilea și ultimul mandat al președintelui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024, însă a fost prelungit de CCR, după anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale. În cele din urmă, Iohannis și-a încheiat șederea la Palatul Cotroceni prin demisie, ca urmare a inițierii procedurii de suspendare în Parlament.
CITEȘTE ȘI:
Klaus IOHANNIS, o președinție eșuată – PROMISIUNI RATATE: „România lucrului bine făcut”, „România Educată”, „România normală”
Ce rămâne din „România lucrului bine făcut”? Analiza celor 10 ani de „DOMNIE” ai lui IOHANNIS. Analist politic: „O PLECARE lipsită de glorie”
Cum văd românii DEMISIA lui IOHANNIS. ”Un act de lașitate” / ”Mai erau câteva luni, dar tot degeaba stătea”
Breaking
Ilie Bolojan continuă “modernizarea” PNL. Încă un parlamentar SOS trece la partidul Brătienilor. Al patrulea într-o săptămână
Senatorul Dorin Silviu Petrea, ales pe listele SOS România în 2024 și proaspăt intrat în Partidul Național Liberal, a fost numit miercuri, 1 iulie, președintele interimar al Organizației Municipale PNL Brăila. Acesta al patrulea parlamentar SOS, care migrează spre Partidul Național Liberal.
Fostul membru SOS, Dorin Silviu Petrea, a ajuns la șefia Organizației Municipale Brăila, după ce conducerea PNL Brăila a decis să-l înlocuiască pe Marius Mitescu, consilier județean și până de curând, lider al liberalilor din municipiu.
Dorin-Silviu Petrea a intrat în PNL în urmă cu câteva zile, după ce luni a anunțat, în plenul Senatului, că părăsește grupul parlamentar „PACE – Întâi România” și se alătură grupului parlamentar al PNL. Petrea fusese ales senator de Brăila pe listele SOS România, partidul condus de Diana Șoșoacă, dar a fost exclus din formațiune în urmă cu aproximativ un an.
Adrian Peiu, fost membru SOS, a ajuns șef al PNL Ialomița
Recent, Adrian Peiu, un alt fost membru SOS, a fost numit de Ilie Bolojan în funcția de președinte interimar al organizației PNL Ialomița. Peiu a figurat ca senator pe listele partidului Dianei Șoșoacă în 2024.
Noul șef interimar al PNL Ialomița a fost, de asemenea, și unul dintre politicienii care au votat moțiunea de cenzură pentru demiterea actualului său șef, Ilie Bolojan.
„Aici e tot win-win (n.r. – la PNL). Eu îmi văd de treaba mea politică, domnul Bolojan îşi vede de treaba lui politică. Dacă sunt bun, m-au solicitat să preiau organizaţia Ialomița”, a declarata Adrian Peiu.
Adrian Peiu, fost membru SOS, a ajuns șef al PNL Ialomița
La PNL au aderat și alți doi foști deputați SOS: Iosif Jianu și Alexandrin Moiseev, a căror carieră este caracterizată de traseism politic.
Iosif Jianu, de la SOS, la PSD și, într-un final, la PNL
În 2024, Iosif Jianu a intrat în Parlament pe listele SOS, ca apoi să se alăture grupului parlamentar PSD, ca afiliat. În mai 2026, acesta și-a anunțat plecarea din grupul social-democraților, pentru a intra în tabăra Partidului Național Liberal din Parlament.
Iosif Jianu
Alexandrin Moiseev, fost deputat SOS, îl laudă pe Bolojan: „Cel mai competent premier”
Fost deputat SOS, Alexandrin Moiseev a demisionat din partidul Dianei Șoșoacă în 2025 și a ales să activeze ca independent. Pe 2 iunie 2025, Moiseev s-a alăturat grupului PSD din Camera Deputaților. În luna aprilie 2026, acesta a anunțat că demisionează din grupul parlamentar al social-democraților și își continuă activitatea ca deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
Alexandrin Moiseev
La moțiunea de cenzură pentru demiterea lui Bolojan, proaspătul deputat PNL a declarat că refuză să voteze „împotriva celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent”.
„Nu am cum să votez moțiunea de cenzură împotriva celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent.
Amintim că premierul demis, Ilie Bolojan, și-a construit imaginea politică printr-un discurs bazat pe valori pro-occidentale. Totodată, Partidul Național Liberal se autodeclară a fi un partid pro-european.
Breaking
Prisada (ANMDMR): Uniformizarea europeană a legislației farmaceutice va accelera accesul pacienților la tratamente inovatoare
România ocupă o poziție importantă în procesul de armonizare a legislației farmaceutice europene, iar noile reguli adoptate la nivelul Uniunii Europene vor reduce termenele de autorizare și evaluare a medicamentelor inovatoare, a declarat Răzvan Mihai Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), în cadrul celei de-a patra ediții Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul a atras însă atenția că noile reglementări europene trebuie implementate cu echilibru, pentru a nu afecta accesul pacienților la tratamente esențiale.
Răzvan Mihai Prisada a subliniat că, dincolo de ritmul modificărilor legislative la nivel național, România beneficiază de procesul amplu de armonizare a legislației farmaceutice europene.
„Începând cu 2030 vom avea, practic, un cadru aproape complet uniformizat la nivel european în domeniile reglementate de Agenția Națională a Medicamentului. Este un avantaj major, deoarece permite tuturor statelor membre să funcționeze după aceleași reguli și să avanseze într-un ritm comun”, a declarat acesta.
Potrivit președintelui ANMDMR, unul dintre cele mai importante exemple îl reprezintă domeniul studiilor clinice, unde legislația este deja armonizată la nivelul Uniunii Europene.
„Zona studiilor clinice este deja complet uniformizată, atât din perspectiva legislației, cât și a termenelor și procedurilor. Acest lucru face ca Uniunea Europeană să fie mai competitivă în raport cu alte regiuni ale lumii și permite României să participe activ la această competiție”, a explicat Prisada.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
Evaluarea comună a medicamentelor va reduce timpul de acces la terapii
Președintele ANMDMR a evidențiat că regulamentul european privind evaluarea clinică comună a tehnologiilor medicale produce deja primele rezultate concrete.
„Pe 9 iunie a fost publicat primul raport european de evaluare clinică comună pentru un medicament destinat oncologiei pediatrice. Este primul dintr-o serie de dosare aflate deja în lucru și reprezintă o etapă importantă în implementarea noului regulament european”, a precizat el.
În opinia sa, acest mecanism va elimina duplicarea evaluărilor realizate separat în fiecare stat membru și va accelera accesul pacienților la medicamente inovatoare.
„Nu vom mai face aceeași evaluare de 27 de ori pentru aceeași moleculă. Vom beneficia de expertiza comună a statelor membre, iar acest lucru va conduce la termene mai scurte și la un proces mult mai eficient”, a afirmat Prisada.
Acesta a adăugat că până la finalul anului este așteptată publicarea mai multor rapoarte de evaluare clinică, iar din 2028 vor începe să fie implementate și modificările aduse noului pachet legislativ farmaceutic european.
Prisada (ANMDMR), la Gândul Health EU Summit
România, un actor respectat în deciziile europene
Răzvan Miha Prisada consideră că România și-a consolidat în ultimii ani poziția în structurile europene care coordonează politica farmaceutică.
„Suntem într-o poziție foarte bună și suntem consultați atunci când sunt propuse schimbări importante de paradigmă la nivel european. Este o poziție câștigată prin muncă și trebuie să o păstrăm”, a declarat președintele ANMDMR.
El a amintit că România este reprezentată în Consiliul de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente atât prin Agenția Națională a Medicamentului, cât și prin reprezentantul Parlamentului European, ceea ce oferă țării o influență sporită în procesul decizional.
Noile reglementări de mediu pot afecta disponibilitatea unor medicamente
În intervenția sa, Răzvan Miha Prisada a atras atenția și asupra unor riscuri generate de suprapunerea legislației farmaceutice cu cea de mediu.
Potrivit acestuia, unele propuneri europene privind tratarea apelor uzate și evaluarea impactului asupra mediului al substanțelor medicamentoase pot conduce la creșterea costurilor de producție și chiar la retragerea unor medicamente utilizate de zeci de ani, fără existența unor alternative terapeutice.
„Protecția mediului este esențială, însă măsurile trebuie adoptate în urma unor evaluări complete. Nu putem elimina din terapie molecule utilizate pe scară largă fără să analizăm dacă există alternative pentru pacienți și care sunt consecințele asupra actului medical”, a avertizat președintele ANMDMR.
Acesta a precizat că autoritățile de reglementare, instituțiile europene și industria farmaceutică trebuie să colaboreze pentru identificarea unor soluții care să protejeze atât mediul, cât și accesul pacienților la tratamente.
Partenerii celei de-a IV-a conferințe Gândul Health EU Summit, eveniment din seria Europa Connect, au fost: Sanador, Regina Maria, MSD, Braun, Clinicile Affidea, Roche România.
Breaking
Grindeanu spune că „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari”
Întrebat de jurnalişti care a fost problema din interiorul coaliţiei, între PNL şi PSD, Sorin Grindeanu l-a catalogat pe premierul demis, Ilie Bolojan, un „agresor” a cărui victimă a fost chiar România.
Ba mai mult, „Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat PNL pe persoană fizică”, mai spune Grindeanu despre schimbările operate de premierul demis, în partid.
„Problema nu era coaliţia, ci modul în care dl Bolojan conducea Guvernul României”, mai spune Sorin Grindeanu atunci când este întrebat de disensiunile care au dus la ruperea coaliţiei de guvernare.
„Eu nu cred, în acest moment, că cei care vin de fiecare dată cu alte cerinţe, se mai ţin de ele. Daţi-mi voie să fiu sceptic faţă de ce vine dinspre PNL şi Ilie Bolojan, având în vedere că în câteva sîăptămâni s-au răzgândit. Eu sceptic că se pot ţine în acest moment de orice promisiune pe care şi-o iau cei de la PNL şi, în special, Ilie Bolojan.
Agresorul a fost Ilie Bolojan, victima-România”, transmite Grindeanu, miercuri, la Parlament.
„Ilie Bolojan a dat afară liberali şi a adus şoşocari. A luat pe persoană fizică PNL”, a mai spus Grindeanu referitor la acţiunile preşedintelui PNL, Ilie Bolojan, despre schimbările făcute în partid, în ultima vreme.
Grindeanu mai spune că în PSD nu s-ar fi întâmplat niciodată să fie aduşi oameni de o zi şi să primească deja funcţii, iar cei vechi să fie schimbaţi de la conducerea filialelor de partid.
-
Actualitateacum 2 zileDe ce să alegi un cămin monobloc pentru canalizare exterioară la casa ta: montaj rapid și etanșeitate crescută
-
Comunicateacum 2 zileTRICIA CONSULTING SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „Digitalizareasocietatii TRICIA CONSULTING SRL”
-
Breakingacum 2 zileVictor Ponta ironizează Consiliul Superior de Apărare a Țării la Marius Tucă Show: „Au convocat CSAT că o judecătoare de la CAB a interzis zborurile deasupra României”
-
Breakingacum 2 zileMiliardarul român care a acuzat-o pe Miss Europa că l-a otrăvit intră în război cu cazinourile. Îi bănuiește pe angajați că l-au intoxicat cu mercur, înainte de a pierde 4 milioane de euro
-
Breakingacum 21 de oreAngajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut
-
Actualitateacum 2 zile
Un tânăr încătușat a bătut doi polițiști care încercau să aplaneze un scandal. Un agent s-a ales cu un cap în gură
-
Breakingacum 16 oreAvertismentul dur al Iranului înaintea negocierilor cu SUA: „Prioritatea este dialogul, dar suntem pregătiți de război”
-
Actualitateacum 2 zile
Trupul actriței Gabriela Fleritt, descoperit sub dărâmături după cutremurele din Venezuela. Familia a sperat până în ultima clipă într-un miracol





