Breaking
Probleme la școala de corecție pentru elevul premiant care și-a înjunghiat profesoara în gât
Elevul premiant de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București, condamnat la cinci ani de detenție într-un penitenciar pentru minori, după ce și-a înjunghiat profesoara de limba japoneză, are necazuri la școala de corecție. Familia acestuia ia în calul să se adreseze Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
În luna iunie a anului 2024, Ediz Yeniatakan a fost condamnat de magistrații Tribunalului București la șapte ani de detenție într-un centru de reeducare. Tânărul a atacat sentința, iar la data de 14 ianuarie 2025, magistrații Curții de Apel București l-au condamnat definitiv la 5 ani de internare în ceea ce se numește, popular, școală de corecție. Totodată, elevul trebuie să plătească daune morale profesoarei de japoneză în valoare de 20.000 de euro.
Incidentul a avut loc în aprilie 2023, când o profesoară de japoneză în vârstă de de 26 de ani a fost rănită de elevul care pe atunci avea 16 ani. Incidentul s-a produs după ce profesoara a anunţat pe neaşteptate un test. Când a ajuns în dreptul băncii adolescentului, acesta a scos un cuţit din rucsac şi a lovit-o în zona gâtului. Tânăra a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale, dar rana făcută cu cuțitul nu i-a pus viața în pericol.
Yeniatakan nu a fost primit la școală
În aceeași zi, Ediz Yeniatakan i-a transmis unui prieten mai multe mesaje pe Instagram, din care rezulta că vrea să își omoare profesoara, iar când prietenul s-a opus, i-a scris: „Atunci îi voi arde părul”, potrivit datelor existente la dosar.
„Deși la început voiam să îi provoc răni grave, pe parcursul trecerii timpului, am luat decizia de a îi provoca o rană cât se poate de neînsemnată, în același timp rezervându-mi o sentință îndestulătoare”, a spus Ediz Yeniatakan în fața procurorilor, în ziua incidentului.
Până să fie condamnat definitiv, Yeniatakan și-a petrecut timpul acasă, în arest la domiciliu. Băiatul a primit dreptul să meargă la psiholog pentru terapie, însă, conform unor surse judiciare, ar fi fost respins de toate liceele la care ar fi solicitat să-și continue studiile.
Surse apropiate familiei lui Yeniatakan au declarat, pentru Gândul, că părinții tânărului ar fi decis să inițeze, la CEDO, un proces împotriva statului, pe motiv că tânărului i s-ar fi refuzat dreptul la educație.
Elevul a fost închis la Tichilești
Sursele citate au afirmat că băiatul, devenit între timp major, nu a avut mai mult noroc nici după încarcerare. Acesta a fost închis la Centrul de Detenție Brăila- Tichilești, destinat condamnaților minori. Deși ar fi făcut și aici cerere să fie primit la liceul care funcționează în închisoare, solicitarea deținutului ar fi fost respinsă.
La Tichilești, minorii, și nu numai, își pot începe sau continua studiile de 12 clase.
Centru de Detenție Brăila-Tichileștiul are profesori pentru fiecare disciplină, iar fiecare clasă numără în jur de zece elevi. În timpul orelor, există și o recreație, în timpul căreia elevii sunt scoși în curte. După școală urmează prânzul, unde deținuții primesc ciorbă, cu sau fără carne, tocană de cartofi, varză cu carne ori mâncare de legume.
CITEȘTE ȘI:
VIDEO Momentul în care vicepreședintele SUA îi deschide drumul către Cotroceni lui Călin Georgescu
Peștera lui Ali Baba, acasă la generalul ZISU! La percheziții s-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, dar și peste 10 ceasuri de lux
Cine este Octavia Croitoru, „fata deșteaptă” surprinsă alături de cumnatul lui Mircea Geoană. Legături cu unii dintre cei mai controversați afaceriști
Gheorghe DINCĂ are nevoie de 1.000 de ani ca să-și achite DATORIILE către rudele victimelor. Cât plătește lunar „monstrul din Caracal”
Breaking
Calul de bătaie francez
Emmanuel Macron a pledat, sâmbătă, în favoarea unei eşalonări a rambursării datoriei contractate la nivel european în lupta împotriva pandemiei Covid-19. Miza ascunsă din spatele declarațiilor făcute de președintele francez.
Președintele Franței şi-a exprimat încrederea în succesul unor noi împrumuturi comune în vederea unor investiţii în viitor, în pofida unor ţări care spun ”niciodată în viaţă”, relatează AFP, citată de News.ro.
Eurobondurile, calul de bătaie francez
Emiterea unor eurobonduri este un cal de bătaie francez de mulţi ani, însă este un tabu al altor state membre ale Uniunii Europene (UE) ca Germania. Acest tabu a fost spart pentru prima oară în timpul pandemiei Covid-19.
Sursa Foto: Shutterstock
”Ne-am îndatorat la momentul covidului. Azi ni se spune «trebuie să rambursăm repede”. Este un lucru idiot. Haideţi să eşalonăm această datorie. Să refacem reemiteri (de eurobonduri), pentru că oamenii vor această hârtie ieftină”, a declarat preşedintele francez în a doua zi a unei vizite la Atena.
În plus, a remarcat acesta, ”în privinţa unor cheltuieli (…) de interes comun care sunt noi (…) poate că avem un interes să emitem datorii împreună”. Astfel, Macron a citat ”apărarea, domeniul spaţial şi inteligenţa artificială”.
De ce insistă Macron pentru noi datorii comune ale țărilor membre
”Azi, mulţi vă vor spune «niciodată în viaţă»”, a continuat Macron, conștient că Germania a anunţat în februarie faptul că datoria comună europeană este rezervată ”situaţiilor excepţionale”.
Uniunea Europeană / Sursa FOTO: Eurostat
”Însă, în realitate, fie ei decid să nu investească, o greşeală strategică uriaşă, fie decid să-şi crească contribuţia naţională, şi nu au chef de acest lucru, fie găsim resurse noi”, a mai spus politicianul.
Şeful statului francez şi-a exprimat încrederea că planul său e viabil: ”Până la urmă vom reuşi. Europa trebuie să intre în joc. Nu vrem să le lăsăm copiilor noştri o Europă care să fie complet rămas în urmă pe plan tehnologic, care să se afle în afara jocului tehnologic sau apărării”, a mai pledat reprezentantul Franței.
Și premierul Mitsotakis pledează pentru ”o datorie comună”
În conferinţa de presă comună, premierul grec Kyriakos Mitsotakis (foto) a întărit pledoaria liderului francez și și-a exprimat convingerea că europenii vor găsi ”o soluţie”. Adică o datorie comună.
”Cred că, aşa cum s-a întâmplat mereu, în ultimul moment, vom găsi o soluţie. O datorie comună ne va face mai puternici ca Europă”, a subliniat el.
”Uniunea Europeană este considerată în prezent un debitor sigur şi fiabil”, a insistat premierul grec.
AUTORUL RECOMANDĂ
Emmanuel Macron își anunță retragerea din politică din 2027. Președintele francez a dezvăluit care a fost cea mai grea încercare a carierei sale
Nicuşor Dan cere desecretizarea achiziţiilor de vaccinuri Pfizer
Breaking
Nu e BMW, nici Audi. Care este, de fapt, mașină electrică cu cea mai rapidă încărcare
Vitezele de încărcare a mașinilor electrice au fost mult timp o sursă de dezbatere, însă noile modele și noile tehnologii înseamnă că alimentarea devine din ce în ce mai rapidă, scrie Daily Express.
Impactul războiului din Iran asupra prețurilor combustibililor a dus la un interes mai crescut pentru pentru achiziționarea de mașini electrice.
În trecut, unul dintre principalii factori pentru care oamenii nu cumpărau mașini electrice era timpul necesar pentru încărcarea lor.
Spre deosebire de mașinile pe benzină și motorină, care pot dura doar câteva minute pentru realimentare, unele mașini electrice pot dura aproximativ 20 de minute sau mai mult pentru a se încărca. Viteza cu care se încarcă o mașină electrică se măsoară în kW (kilowați).
Dar, progresele recente în tehnologie înseamnă că mașinile electrice reduc decalajul față de omologii lor pe bază de combustibili fosili, combustibili sintetici și hidrogen. Având în vedere acest lucru, experții de la Top Gear au întocmit o listă cu cele mai rapide mașini electrice cu încărcare din lume.
Pe primul loc se află o limuzină cu patru uși de 1.340 CP de la Mercedes, cunoscută sub numele de GT XX, care poate atinge o putere de până la 1.041 kW, cu o medie de 850 kW. Deși sunt în principal un platformă de testare, aceste mașini sunt adesea proiectate cu speranța că tehnologia ar putea fi transferată în viitor către modelele de masă.
Înce privește kilometrajul adăugat, Top Gear a explicat că acest lucru echivalează cu peste 200 de km în mai puțin de cinci minute. Aceștia au spus: „În teste, a înregistrat o viteză maximă de încărcare de 1.041 kW, cu o medie de aproximativ 850 kW – aceasta înseamnă o autonomie de 250 de peste km în cinci minute. Merc a încheiat, de asemenea, un parteneriat cu Alpitronic, un specialist în încărcarea de mare putere, pentru a concepe unități capabile să gestioneze astfel de viteze.”
Pe locul al doilea este SUV-ul BYD Han L, care are o viteză de încărcare de aproximativ 1.000 kW, echivalentul a aproximativ 1,9 kilometri de încărcare pe secundă pe platforma sa Super e-Platform. Platforma este programată să fie disponibilă în modele precum Denza Z9 GT.
Pe locul al treilea s-a clasat o altă mașină electrică chinezească, Li Auto Mega, un vehicul de transport persoane cu o viteză de încărcare de până la 520 kW.
Clasamentele Top Gear vin pe fondul creșterii interesului pentru deținerea de mașini electrice. Odată cu acest interes sporit, organismele auto au încercat să informeze oamenii despre realitatea vieții cu mașini electrice, inclusiv în ceea ce privește vitezele de încărcare.
Autorul recomandă:
Cheltuielile „pe firmă” cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii
Breaking
Dan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre situația din Iran, blocada din Strâmtoarea Ormuz și rolul Statelor Unite în acest conflict. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show
Dan Dungaciu a spus că Strâmtoarea Ormuz este blocată și că această blocadă funcționează. El a subliniat că vorbim despre o zonă foarte importantă la nivel internațional, unde se intersectează interese mari. Potrivit lui, acolo se confruntă „două lucruri ilegale din punct de vedere al dreptului internațional”, ceea ce face situația și mai complicată.
„Ormuzul e blocat, blocada funcționează. Două chestiuni ilegale la nivelul dreptului internațional care se confruntă. Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declare că a terminat povestea Iranului. Faptul că n-au avut loc negocierile, că iranienii nu s-au dus, sigur că Donald Trump a spus, probabil pe bună dreptate, că există o tensiune în sistemul iranian. Da, poate că există” , spune analistul.
Situația Iranului nu este încheiată
Analistul a explicat că nu se poate spune că problema Iranului s-a terminat. Chiar dacă unii lideri politici sugerează acest lucru, realitatea este diferită. El a mai adăugat că, deși unele acțiuni pot părea finale, de fapt conflictul continuă sub alte forme.
„Ce vreau să spun este că Trump nu poate să declară că a terminat povestea Iranului” , spune analistul Dungaciu
„Au întărit regimul, deocamdată. Regimul este prea puternic. Populația nu se manifestă în stradă. Dacă Gardienii nu îi lasă pe cei care ar putea să negocieze să negocieze, înseamnă că Gărzile Revoluționare sunt cel puțin la fel de puternice ca înainte de bombardament”, conchide analistul.
-
Actualitateacum 2 zileLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Breakingacum 3 zileDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Breakingacum 2 zilePolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileCum recreezi atmosfera Bridgerton acasă – ghid practic și reguli de etichetă
-
Breakingacum 16 oreNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileUn copil de 12 ani a fost izbit de o mașină după ce a căzut dintr-o căruță aflată în mers
-
Breakingacum 11 oreDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”




