Actualitate
Se dă startul evaluării copiilor pentru înscrierea la școală. „Unele sisteme pun mai degrabă accent pe latura socio-emoțională”
Centrele județene de resurse și asistență educațională (CJRAE) au demarat, la începutul acestei săptămâni, evaluarea copiilor care s-au întors din străinătate și a celor care nu au frecventat grădinița, în vederea înscrierii la clasa pregătitoare. Un psiholog explică ce se întâmplă în cabinetul de evaluare.
În cabinetul consilierului CJRAE are loc o discuție de cel mult 15 minute FOTO: Shutterstock
La clasa pregătitoare se înscriu copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2025, inclusiv, însă de asemenea pot fi înscriși și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2025, în baza recomandării pentru înscrierea în învățământul primar.
Înscrierile încep la sfârșitul lunii martie, iar pentru copiii care împlinesc 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2025, pentru copiii care nu au frecventat grădinița și pentru copiii care se întorc din străinătate unul dintre documentele necesare este recomandarea pentru înscrierea în învățământul primar. Acest document este eliberat, după caz, de unitățile de învățământ cu nivel preșcolar (pentru copiii care au frecventat grădinița), sau în baza evaluării Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE). Evaluarea de către specialiștii CJRAE se realizează, în perioada 10-27 martie 2025, în cazul copiilor care nu au frecventat grădinița, respectiv în cazul copiilor care se întorc din străinătate.
Am stat de vorbă cu psihologul Theodora Țecu, directorul CJRAE Olt, pentru a înțelege care este scopul acestei evaluări, dar și ce se întâmplă efectiv în cabinetul specialistului.
Evaluarea se realizează, explică psihologul, pentru a constata dacă copilul demonstrează achizițiile necesare pentru înscrierea la școală. Sunt vizate domeniile: cognitiv, motric, dezvoltarea abilităților de autoservire etc.
Un aspect foarte important este acela că rezultatele acestei evaluări nu presupun un parcurs fără întoarcere. Dacă evaluatorul constată că achizițiile necesare nu au fost dobândite, se va recomanda un plan remedial, astfel încât până la începerea anului școlar copilul să poată recupera, iar înscrierea la clasa pregătitoare să se realizeze într-o altă etapă.
„Sunt încă trei etape, iar noi, CJRAE, instituția noastră, realizăm evaluările nivelului de dezvoltare permanent, până la 1 septembrie. Inclusiv pe perioada verii realizăm aceste evaluări psihosomatice”, precizează psih. Theodora Țecu.
Se întâmplă și ca, în sens invers, un copil înscris la școală să se confrunte cu probleme, iar specialistul să recomande întoarcerea la grădiniță. „Noi deseori întâlnim situații de inadaptare, iar în aceste cazuri se recomandă retragerea copilului din școală și înscrierea în grădiniță”, adaugă Țecu.
Recomandarea specialiștilor CJRAE este aceea de a se respecta metodologia, astfel încât părinții să se ferească de situațiile în care își trimit copiii fie prea devreme, fie prea târziu în clasa pregătitoare, cu toate efectele care pot decurge de aici. Această recomandare este valabilă, precizează psihologul, pentru cazurile în care copilul nu prezintă anumite tulburări sau dificultăți de învățare, sau anumite întârzieri în dezvoltare.
Ce se întâmplă în cabinetul specialistului
Testul de evaluare durează maximum 15 minute și se derulează în prezența părintelui copilului.
„Sunt întrebări care vizează autocunoașterea, dezvoltarea socio-emoțională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea motrică. Îl întrebăm pe copil lucruri foarte simple, pe care orice copil de 5-6 ani ar trebui să le cunoască, referitoare la numele de familie, vârstă, unde locuiește. Trebuie să știe să numere până la 10, să cunoască care este mâna dreaptă, care este mâna stângă, trebuie să știe să-și scrie numele cu litere de tipar, trebuie să ne povestească în trei fraze o poveste sau sfârșitul unei povești, iar pe partea de dezvoltare socio-emoțională ar trebui să știe în momentul în care se regăsește într-un context social cum să reacționeze. Avem câteva situații predefinite și întrebăm copiii: Dacă este culoarea roșu la semafor ce faci? Dacă este ziua cuiva ce îi spui?”, explică psihologul.
În general părinții își cunosc copiii, precizează Țecu, astfel că se întâmplă rar ca aceștia să aibă surprize cu privire la rezultatele evaluării. Mai mult, cu ocazia evaluării are loc și o sesiune de consiliere în care specialistul discută cu părinții despre opțiunile cele mai potrivite pentru traseul educațional al copilului. „În cazul în care părinții constată potențialul copilului, și noi constatăm potențialul copilului, recomandăm să lucreze cu copilul, pentru că evaluarea copilului este dinamică, salturile pot să fie extrem de calitative în timp, iar într-o lună, două sau chiar trei luni putem să remarcăm o dezvoltare consistentă, așa că invităm părinții la o nouă evaluare reprogramată peste trei luni”, mai spune psihologul.
„Programele sunt diferite, metodele de predare, chiar și la preșcolar, sunt diferite”
Pentru copiii care se întorc din străinătate în România provocările sunt și mai mari. Sunt în primul rând dificultățile legate de limbă, însă sunt și diferențe între metodele de predare, au constatat consilierii CJRAE.
„Cele mai mari provocări sunt legate de limbă, faptul că nu au exersat limba română, nu au vocabularul dezvoltat, însă dacă în această perioadă, până la încheierea anului școlar, copilul este totuși înscris în grădiniță, vocabularul și achizițiile se dezvoltă rapid și constatăm – dacă și familia îi exersează vocabularul și discută permanent cu copilul, cum spuneam – un salt impresionant. (…) Într-adevăr, există diferențe și la nivel de cunoștințe. Programele sunt diferite, metodele de predare, chiar și la preșcolar, sunt diferite. Există unele sisteme care nu pun atât de mare accent pe latura cognitivă, ci mai degrabă pe cea socio-emoțională, pe creativitate. Dacă în sistemul românesc copiii, cum spuneam, la grupa mare învață să scrie cifrele de la 1 la 10, am constatat cazuri de copii care au venit din străinătate care nu au exersat aceste abilități, deși fuseseră înscriși în învățământul preșcolar în alte țări. Acesta este doar un exemplu”, a mai spus Țecu.
Consilierii abordează cu părinții în cadrul sesiunii de consiliere și un alt aspect, legat de compatibilitatea cu viitoarea învățătoare. „Sunt copii care necesită o abordare mai fermă, sunt alți copii care necesită o altă abordare mai blândă, bineînțeles că în funcție de personalitatea copilului recomandările sunt adaptate”, mai precizează psihologul.
Înscrierea la clasa pregătitoare, cele mai frecvente întrebări
Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe site-ul oficial atât metodologia, cât și un ghid cuprinzând răspunsuri la cele mai frecvente întrebări legate de înscrierea la clasa pregătitoare. I
Cine se poate înscrie la clasa pregătitoare?
• Copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august 2025, inclusiv.
• Copiii care împlinesc vârsta de 6 ani în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2025, în baza recomandării pentru înscrierea în învățământul primar (eliberată de unitățile de învățământ cu nivel preșcolar) sau în baza evaluării Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE), după caz.
Cui se adresează evaluarea CJRAE/CMBRAE ?
• copiilor care nu au frecventat grădinița;
• copiilor care s-au întors din străinătate.
Când și unde se realizează evaluarea copiilor?
Evaluarea copiilor de către CJRAE/CMBRAE este programată în perioada 10 – 27 martie 2025.
Evaluarea se face atât la sediul CJRAE/CMBRAE, cât şi în diferite centre din judeţ/municipiul Bucureşti, cu prioritate în grădiniţe.
Pentru copiii care au frecventat grădinița sunt necesare:
• înregistrarea cererilor transmise/depuse la unitățile de învățământ cu nivel preșcolar pentru obținerea recomandării de înscriere în clasa pregătitoare;
• eliberarea/transmiterea către părinte de către unitatea de învățământ cu nivel preșcolar a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz.
Pentru copiii care nu au frecventat grădinița sau au revenit din străinătate sunt necesare:
• înregistrarea de către CJRAE/CMBRAE a cererilor de evaluare, depuse/transmise de părinți pentru copiii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (2) și art. 6 alin. (1) din Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar, aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 4.019/2024;
• planificarea de către CJRAE/CMBRAE a organizării evaluării, afișarea și comunicarea programării pentru participarea la evaluare;
• desfășurarea evaluării copiilor de către CJRAE/CMBRAE;
• eliberarea/transmiterea către părinte de către CJRAE/CMBRAE a recomandării de înscriere în clasa pregătitoare sau în grupa mare, după caz;
• soluționarea de către Comisia județeană/a municipiului București de înscriere a copiilor în învățământul primar (Comisia județeană/a municipiului București) a situațiilor excepționale care necesită amânarea înscrierii în învățământul primar.
La ce unitate de învățământ poate fi înscris copilul?
Părintele poate opta:
• pentru înscrierea la şcoala de circumscripţie: în această situaţie, copilul este automat înscris în baza validării cererii de înscriere;
• pentru o unitate de învăţământ, alta decât şcoala de circumscripţie: în această situaţie, copilul este înscris în limita locurilor libere şi, dacă este cazul, pe baza criteriilor generale şi, ulterior, a criteriilor specifice de departajare.
NOTĂ: Părintele poate solicita, prin bifarea în cererea-tip de înscriere, ca locul la şcoala de circumscripţie să fie rezervat pentru eventualitatea în care copilul nu este înscris la unitatea de învăţământ pentru care părintele a făcut opţiunea, din lipsă de locuri libere.
Unde au loc înscrierile?
La unitatea de învăţământ la care părintele doreşte înscrierea copilului.
Cererile-tip de înscriere pot fi completate şi validate direct la unitatea de învăţământ la care părintele doreşte înscrierea copilului.
Cererile-tip de înscriere pot fi completate şi online pe site-ul dedicat, pe durata perioadei de înscriere, însă după completarea acestora, cererile trebuie validate în unitatea de învățământ aleasă.
Ce acte sunt necesare pentru înscriere?
– Cerere-tip de înscriere
– Copie şi original după actul de identitate al părintelui/tutorelui legal. Părinții divorțați depun la înscriere și hotărârea judecătorească definitivă din care rezultă modul în care se exercită autoritatea părintească și unde a fost stabilită locuința minorului.
– Copie şi original – certificat de naştere copil.
– Recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare (acolo unde este cazul).
– Alte documente care să ateste îndeplinirea criteriilor generale şi/sau specifice (acolo unde este cazul).
Calendarul depunerii cererilor
În perioada 31 martie – 6 mai 2025, părinții/tutorii legal instituiți/reprezentanții legali vor completa cererile-tip de înscriere online sau la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor. De asemenea, în aceeași perioadă, vor fi depuse/transmise cererile-tip de înscriere la unitatea de învățământ la care solicită înscrierea copiilor, inclusiv recomandarea de înscriere în clasa pregătitoare, după caz, respectiv declarația pe propria răspundere și documentele necesare în copie simplă.
Când și unde vor fi afișate lista elevilor înscriși și lista locurilor libere?
• 12 mai (pentru prima etapă de înscriere): afișarea în unitățile de învățământ și pe site-ul inspectoratului școlar a candidaților înmatriculați și a numărului de locuri rămase libere
• 12 iunie (pentru a doua etapă de înscriere): afișarea în fiecare unitate de învățământ a listelor finale ale copiilor înscriși în clasa pregătitoare.
Când se afișează distribuirea elevilor pe formațiuni de studiu?
• 3 septembrie este data stabilită pentru afișarea în fiecare unitate de învățământ a listelor cu elevii distribuiți în fiecare clasă pregătitoare.
Criterii de departajare pentru cazurile în care numărul de copii este mai mare decât numărul de locuri
I. Criterii generale:
a) existența unui certificat medical de încadrare în grad de handicap a copilului;
b) existența unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți. Situația copilului care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți;
c) existența unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte;
d) existența unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate în unitatea de învățământ respectivă.
II. Criterii specifice:
Sunt utilizate după aplicarea criteriilor generale şi numai dacă acestea nu asigură departajarea între copii, cu excepţia situaţiilor prevăzute de metodologie.
Sunt elaborate de către fiecare unitate de învăţământ în parte, dar sunt aplicate pe baza unor documente doveditoare, prezentate de către părinţi/tutori legali şi nu pot fi discriminatorii, respectiv trebuie să ţină cont de faptul că toţi copiii au drepturi egale, indiferent de condiţia socială, financiară, indiferent de naţionalitate, rasă, religie, confesiune, sex etc.
Unde găsiți informații?
• Internet: pe paginile proprii de web, inspectoratele şcolare județene vor crea o secţiune numită Înscrierea în învăţământul primar 2025, vizibilă & accesibilă de pe prima pagină
• Direct de la şcoli.
• Prin intermediul liniilor telverde, instituite la nivelul inspectoratelor școlare.
„Fiecare copil are un loc asigurat în clasa pregătitoare. Numărul de locuri alocat prin cifra de şcolarizare pentru clasa pregătitoare este mai mare decât numărul copiilor”, precizează reprezentanții MEC.
Cum se face înscrierea în învățământul privat?
Înscrierea se face în prima etapă.
Înscrierea se face direct la unitatea de învăţământ sau prin formularul online, dacă unitatea de învăţământ autorizată/acreditată şi-a introdus toate datele în aplicația informatică pentru înscrierea în clasa pregătitoare, la fel ca unităţile de învăţământ de stat. În caz contrar, înscrierea se face doar la unitatea de învăţământ. În cazul înscrierii online, validarea înscrierii se face la sediul unităţii de învăţământ dorite.
În cazul în care, din diferite motive, copilul nu este înmatriculat la unitatea de învățământ particular solicitată, acesta poate fi înscris la școala de circumscripție, dacă părintele/ tutorele legal instituit/ împuternicitul legal a bifat opțiunea de întoarcere la școala de circumscripție sau, în caz contrar, participă la a doua etapă de înscriere.
Precizare importantă despre înscrierea online
„Atenție! Completarea online a cererii de înscriere NU garantează înscrierea copilului în unitatea de învățământ și NU elimină obligativitatea validării în unitatea de învățământ aleasă!”, atrag atenția reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.
Actualitate
Val de răcire peste România: unde vin ploile și cât scad temperaturile
Vremea se răcește
accentuat de luni, 27 aprilie, în întreaga țară, cu temperaturi sub media
perioadei și ploi în anumite regiuni, potrivit prognozei emise de ANM.
Temperaturile sunt sub normalul acestei perioade. FOTO: Freepick
Administrația
Națională de Meteorologie anunță că de luni, 27 aprilie, vremea se va răci
semnificativ, mai întâi în jumătatea de sud a țării, iar ulterior în toate
regiunile. Temperaturile vor coborî sub valorile normale pentru această
perioadă a anului, însă intensitatea vântului va fi în scădere față de zilele
anterioare.
În cursul zilei, în sudul țării se va resimți cel mai puternic
această răcire, în timp ce în celelalte regiuni valorile termice vor rămâne
apropiate de cele din zilele precedente.
Cerul va fi în
general senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări
izolate în estul și sud-estul teritoriului, unde rafalele vor atinge 40-45
km/h. În zonele montane, în special în Carpații Orientali și Meridionali,
vântul va fi mai puternic, cu rafale de până la 60–70 km/h.
Temperaturile
maxime se vor încadra între 11 și 19 grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî
între -7 și 9 grade.
În timpul nopții,
în nordul și centrul țării se va forma brumă pe arii locale, iar în alte
regiuni, mai ales în zonele depresionare și subcarpatice, acest fenomen va
apărea pe suprafețe restrânse.
În Capitală
În București,
răcirea vremii va fi, de asemenea, resimțită, temperaturile diurne situându-se
ușor sub valorile normale pentru această dată. Cerul va rămâne mai mult senin,
iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi cuprinsă între 17
și 19 grade, iar minima va coborî la 4-7 grade Celsius.
Actualitate
Cum a fost îmblânzită Valea Oltului. Transformarea îndelungată a celui mai spectaculos defileu din Carpați
Lucrări ample de infrastructură au transformat, de-a lungul timpului, Valea Oltului dintr-un ținut primejdios, dificil de străbătut, într-unul dintre cele mai circulate defileuri din România, căutat de turiști pentru stațiunile, monumentele naturii și vestigiile sale istorice.
Drumul de pe Valea Oltului la Călimănești. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Mii de mașini tranzitează zilnic Valea Oltului, una dintre cele mai importante rute de transport ale României, care leagă Transilvania de Muntenia.
Aproape jumătate din cei circa 105 kilometri dintre Sibiu și Râmnicu Vâlcea, orașe aflate de-o parte și de cealaltă a Carpaților, sunt străbătuți prin sectorul montan al văii adânci săpate de râul Olt, care coboară spre Dunăre.
Defileul a trecut prin schimbări ample de-a lungul timpului, începute odată cu amenajarea primului drum din epoca sa modernă în urmă cu trei secole. Au fost urmate de refacerea vechiului drum în secolul al XIX-lea, și de construirea căii ferate care îl străbate de peste 125 de ani.
În a doua parte a secolului XX, ruta din Valea Oltului a devenit tot mai importantă, iar ridicarea barajelor și a amenajărilor hidroenergetice de pe Olt din a doua parte a secolului XX, dar și dezvoltarea micilor localități de pe malurile sale și a comerțului din zonă au contribuit la transformarea sa.
Valea Oltului a intrat într-o nouă etapă de modernizare odată cu construcția autostrăzii montane Sibiu-Pitești, care o traversează între localitățile Boița, din județul Sibiu, și Racovița, din județul Vâlcea. Mai multe tuneluri și viaducte prind contur pe malurile sale, „împlântate” în versanții abrupți acoperiți cu pădure.
Valea Oltului, o istorie vizibilă de două milenii
Oltul intră în defileu pe la poalele Munților Făgăraș, după ce părăsește localitățile Turnu Roșu și Boița, din județul Sibiu. Traversează Pasul Turnu Roșu până la Câineni, apoi o parte a depresiunii Loviștei, până la Brezoi, unde primește apele Lotrului.
În sectorul sudic, cunoscut ca Defileul Coziei, râul străbate Parcul Național Cozia și părăsește zona montană la Călimănești (video), în apropiere de Râmnicu Vâlcea. Pe traseul său, Oltul desparte Munții Făgăraș și Cozia de Munții Lotrului și Căpățânii.
Primele drumuri de pe Valea Oltului au fost amenajate în Antichitate, defileul fiind una dintre rutele pe care armatele împăraților Domițian și Traian au încercat să se strecoare în Dacia, fiind înfruntate aici de armatele dacilor.
La Cozia se găsea „Masa lui Traian”, o stâncă ieșită din albia râului, care ar fi fost dăltuită de romani, numită astfel pentru că, potrivit legendei, împăratul roman ar fi poposit aici. În timp ce blocul de piatră a fost afectat de construcția căii ferate pe malul stâng al Oltului și apoi de amenajarea lacului de acumulare, alte vestigii antice s-au păstrat în Defileul Oltului.
Castrul Arutela, în restaurare. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Rămășițe ale castrului roman Arutela și un monument care reconstituie parțial fosta așezare militară romană pot fi văzute pe malul stâng al Oltului, în apropiere de Mănăstirea Cozia și de locul „Mesei lui Traian”.
Castrul roman, înființat la începutul secolului al II-lea, și-ar fi primit numele de la izvoarele binefăcătoare din zonă, puternic mineralizate, care aveau să facă faimoasă stațiunea Călimănești-Căciulata. La nord, în apropiere de Câineni, unde Valea Oltului se intersectează cu Pasul Perișani, se afla castrul roman Pons Vetus, o așezare căreia localnicii îi păstraseră până în secolele trecute numele de Poarta Romanilor.
Urmele unor fortificații romane se întâlnesc în mai multe locuri din Valea Oltului. Printre cele mai spectaculoase sunt cele ale drumului antic prin defileu.
Acest drum, la fel ca și drumul roman din Cazanele Dunării, era pe alocuri suspendat pe bârne împlântate în versanți, pentru ca apele să nu îl inunde. Rămășițele sale au fost identificate în zona Racovița-Cornet, la ieșirea din Parcul Național Cozia. Potrivit istoricilor, drumul de pe Valea Oltului, care urca până la Turnu Roșu, a fost refăcut în vremea împăratului Hadrian (117–138) și a fost folosit și în Evul Mediu, trecătoarea fiind amintită în vremea voievozilor Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul.
Mănăstiri și biserici medievale
În perioada medievală, pe Valea Oltului au fost ridicate mai multe mănăstiri. Cea mai veche dintre ele, Cozia, se află în nordul stațiunii Călimănești și datează din secolul al XIV-lea, fiind ctitorită de Mircea cel Bătrân și înfrumusețată de domnitorii care l-au urmat pe tronul Țării Românești. În curtea ei a fost construită o „bolniță”, un spital medieval unde izvoarele binefăcătoare din zonă erau folosite la vindecarea bolnavilor încă din secolul al XVI-lea.
Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Ruinele unui turn medieval circular, ridicat la începutul secolului al XVI-lea, veghează la celălalt capăt al defileului. „Turnul spart” a fost construit în apropiere de Boița, pe malul drept al Oltului, amintind de turnul circular de la Crivadia, însă ar fi rezistat doar trei decenii de la înălțarea sa, fiind distrus de apele învolburate ale Oltului.
Boița. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
În apropierea sa, castelul medieval Turnu Roșu de la Boița a avut un rol mai important.
Construcțiile sale, începute în secolul al XIV-lea, au fost folosite pentru apărarea trecătorii Oltului și ca punct de vamă pe drumul care lega Transilvania de Muntenia. În apropierea vechiului castel, un izvor amenajat în defileu, numit „Fântâna Împăratului”, poartă amintirea întâlnirii de aici a împăratului Franz Joseph cu domnitorul Barbu Știrbei, în 1852.
Primul drum modern de pe Valea Oltului, construit de habsburgi
Din Evul Mediu și până la Marea Unire din 1918, Valea Oltului a fost punct de trecere între regiunile istorice Transilvania și Muntenia.
Drumul din Defileul Oltului a fost amenajat la începutul secolului al XVIII-lea, după ce Oltenia a ajuns sub stăpânirea habsburgilor. A fost numit atunci „Via Carolina”, după numele împăratului Carol al VI-lea.
„Via Carolina. Cea dintâi îngrijire a guvernului Austriei, luând în posesiune Oltenia (1718), a fost de a uni prin comunicaţiuni mutuale Dacia Alpestră (Transilvania) cu Dacia de Mijloc (Oltenia). De aceea, pe de-o parte, a pus a se curăţi albia Oltului de stâncile care împiedicau orice transport de apă, iar pe de alta, să deschidă, cu multe greutăţi, Via Carolina, care mergea de la Turnu Roşu până la Bogdănești, aproape de Râmnicu Vâlcea. Această şosea pe marginea Oltului fu considerată în acele vremuri ca o lucrare extraordinară şi fu asemănată cu construcțiile romanilor, căci, zice o inscripție de la Câineni: chiar vitejia lui Traian s-a oprit aici. Dificultăţile erau într-adevăr foarte mari, având a învinge stâncoasa rezistenţă a Carpaţilor şi capriciile furioase ale Oltului”, informa revista Familia, în 1890.
Via Carolina, modernizată în secolul al XIX-lea
La mijlocul secolului al XIX-lea, lucrările la drumul de pe Valea Oltului au fost reluate, pentru a moderniza calea tot mai des folosită de români, germani și ungari. Lucrările au fost grăbite în jurul anului 1850, pentru pregătirea vizitei pe care împăratul Franz Joseph urma să o facă în Țara Românească.
DN 7, Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
„În ambele defilee, pasul este împodobit de șoseaua de stat; privită din tren, aceasta merge pe malul opus. Șoseaua lată și frumoasă a fost construită în anii ’50 ai secolului trecut și, în multe locuri, a fost săpată prin dinamitarea pereților de stâncă. Zidurile ei de sprijin din piatră, construcțiile căii ferate și numeroasele căi ferate industriale care se ramifică spre văile laterale se înfățișează, în mijlocul naturii copleșitoare, ca o imagine a biruinței omului asupra forțelor naturii”, nota, în 1912, savantul Gustav Bedeus von Scharberg, baron și funcționar al comitatului Sibiu.
Noile autostrăzi care golesc drumurile naționale și amenință afacerile de pe marginea șoselelor
La începutul secolului XX, adăuga acesta, mai sus de noua șosea încă mai puteau fi observate segmente din drumul construit în anul 1717, sub coordonarea cartografului austriac Friedrich Schwantz von Springfels (c. 1690–1728). Spre deosebire de drumul antic al Oltului, amenajat pe malul stâng, Via Carolina fusese construită pe malul opus.
„Acesta a fost săpat în stâncă pentru a lega imperiul de Oltenia, dobândită atunci, și urma în întregime versantul muntos de pe malul drept, deoarece malul stâng rămăsese turcesc. Pentru vremea aceea, lucrarea era o realizare extraordinară. Potrivit protocolului comunității orașului Sibiu, și orașul, precum și Scaunul Sibiului, au avut o contribuție importantă la construirea drumului, mai ales prin punerea la dispoziție a muncitorilor. Placa memorială din marmură, care amintește construirea șoselei, este fixată pe o stâncă ieșită în afară. Nu departe de ea se află o interesantă cruce veche de piatră; este posibil ca ea să fi fost ridicată pentru unul dintre accidentele care, din cauza îngustimii drumului și a prăpastiei adânci ce se deschidea imediat lângă el, pe coasta muntelui, se pare că s-au petrecut adesea”, nota savantul Gustav Bedeus von Scharberg.
Stațiunea de pe Valea Oltului
Pe marginea șoselei, o mulțime de hanuri au fost construite începând din secolul al XIX-lea, de-o parte și de cealaltă a vechilor granițe ale regiunilor istorice. Însă cel mai căutat loc de pe Valea Oltului a fost stațiunea Călimănești-Căciulata, aflată la 18 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea.
Imaginea 1/15:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (44) JPG
„Castrul roman Arutela, ale cărui ruine sunt la Bivolari, lângă Călimănești, folosea în termele castrului izvoare termale. Izvoarele minerale, cunoscute deja din timpul dacilor și romanilor, sunt valorificate terapeutic începând cu anul 1830, în Călimănești. Apele minerale de aici au fost folosite și de către Napoleon al III-lea, care suferea de rinichi, și au fost prezentate în revista L’Union médicale, în anul 1859. În anul 1873, la Expoziția Internațională a Apelor Minerale de la Viena, apei de Căciulata i se atribuie medalia de aur”, arată Ghidul Stațiunilor Balneare, realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Imaginea 1/10:
Stațiunea Căciulata Călimănești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (16) JPG
Între 1882 și 1884 a fost construit primul mare complex balnear de la Călimănești, actualul Hotel Central. Din 1910, stațiunea a trecut în concesiunea Societății „Govora-Călimănești”, iar în 1912 a fost construit Cazinoul din Ostrov. În 1924 au fost ridicate Hotelul 1, Jantea, Bazarul și Teatrul cu Terasa Olt — astăzi biblioteca —, iar Complexul Balnear Cozia a fost dat în folosință între anii 1976 și 1979.
Hotelul Central, Călimănești, ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Foto Daniel Guță. ADEVĂRUL
Parcul Național Cozia, castrele romane, mănăstirile medievale și traseele montane se alătură atracțiilor turistice căutate pe Valea Oltului, alături de stațiunea balneară cu origini antice.
Navigația pe Olt, extrem de dificilă
În secolul XX, drumul național de pe Valea Oltului a trecut prin mai multe etape de modernizare, însă relieful dificil și alunecările de teren au continuat să cauzeze probleme pe traseu. Și în prezent au loc lucrări de protejare a versanților din defileele sale.
Valea Oltului a fost o provocare pentru navigație din cauza reliefului accidentat, a curenților puternici, a pragurilor stâncoase și a îngustimii văii în unele locuri. În anumite perioade și pe unele segmente putea fi străbătută de vase ușoare, însă, în unele locuri, chiar și acestea puteau să se zdrobească de stâncile din ape.
Oltul la Robeșto. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
O stâncă numită de localnici Clopot era unul dintre reperele Defileului Coziei, într-un sector îngust și primejdios al Oltului.
Legenda spune că aici s-ar fi izbit de stâncile râului o corabie care aducea la Mănăstirea Cozia un clopot turnat de sași. Potrivit altor relatări, consemnate la începutul secolului XX de baronul Gustav Bedeus, unele blocuri de stâncă ar fi fost prăvălite în Olt de un voievod muntean din secolul al XVIII-lea, pentru a împiedica transporturile militare pe râu.
Cel mai complex nod de autostradă prinde contur. „Va avea numeroase poduri, pasaje și chiar viaducte, pe trei niveluri”
Calea ferată din Valea Oltului
La sfârșitul secolului al XIX-lea, autoritățile vremii au susținut transformarea defileului într-un canal navigabil. Amenajarea Văii Oltului ca arteră navigabilă nu a mai avut loc. În schimb, din 1901, defileul este traversat de unul dintre cele mai spectaculoase trasee feroviare din România.
Linia ferată din zona montană a Oltului, între localitățile Turnu Roșu și Călimănești-Cozia, a fost construită între anii 1896 și 1901, lucrările fiind coordonate de Direcția Generală C.F.R. din Regatul României.
Ruta, cu o lungime de 40 de kilometri, lega regiunile istorice Transilvania și Țara Românească, trecând prin Turnu Roșu, Racovița, Câineni, Cornet, Robești, Gura Lotrului, Lotru și Călimănești-Jiblea, localități înșirate pe Valea Oltului, într-un relief dificil. Pe traseu au fost construite zece tuneluri și 18 poduri metalice, cel mai spectaculos dintre acestea fiind cel de la Proieni, aflat pe lista monumentelor istorice.
Hidrocentralele din defileu
În anii ’60 a început amenajarea hidroenergetică a râului Olt, care viza construcția a peste 30 de hidrocentrale, cu o putere instalată totală de 1.000 MW. Prima hidrocentrală de pe Olt a fost construită la Râmnicu Vâlcea în 1969.
Oltul la Cozia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Pe valea Oltului, lucrările au început în 1989 și vizau construirea a cinci centrale hidroelectrice la Cornetu, Robești, Câineni, Lotrioara și Racovița, cu o putere instalată totală de 145 MW și o producție anuală estimată de aproximativ 270 de milioane kWh.
„Amenajările de la Cornetu, Robești și Racovița, începute în anul 1989, au avansat într-un ritm foarte lent. Punerea în funcțiune (PIF) a avut loc astfel: la Cornetu, primul grup a fost pus în funcțiune în anul 2001, iar al doilea în 2002; la Robești, lucrările au fost finalizate și centrala a fost pusă în funcțiune în 2012; iar la Racovița, punerea în funcțiune a avut loc în 2019, însă cu o restricție de nivel la 372,50 mdMB, minim energetic”, arată Ministerul Mediului.
În ceea ce privește amenajările de la Lotrioara și Câineni lucrările au fost întrerupte în anii ’90 și, reluate ulterior, nu au mai fost finalizate.
Actualitate
CSM București, calificare magistrală în careul de ași al Ligii Campionilor. „Tigroaicele”, în final Four, după 8 ani
8 ani a așteptat CSM București pentru a ajunge în Final Four-ul
Champions League. „Tigroaicele” au trecut astăzi în sferturi de Esbjerg, coșmarul
româncelor din ultimii 5 ani, danezele eliminându-le de trei ori în patru
sezoane, de fiecare dată în sferturi.
CSM e în semifinalele Ligii Campionilor, după 8 ani. Fot Facebook CSM București
După un șir nesfârșit de dezamăgiri, CSM București a
reușit să revină în elita Europei, după
o înfrângere la un gol în tur (25-26) și o victorie la 10 goluri diferență în
returul din Sala Polivalentă (37-27). Echipa condusă de pe bancă de Bojana
Popovici a început ca din pușcă, desprinzându-se la 6-0. „Tigroaicele” și-au ținut
adversarele la distanță, intrând la pauză în avantaj de 5 goluri: 19-14.
Final Four are loc pe 6 și 7 iunie
În partea a doua, danezele s-au apropiat în câteva rânduri
la 3 „lungimi”, dar cu 10 minute înainte de final CSM s-a dezlănțuit, ducând
scorul la 37-27. Având un portar în zi de grație, Evelina Eriksson având 14
parade, și cu Elisabeth Omoregie și Trine Ostigaard cu câte 6 goluri fiecare,
bucureștencele au ajuns în Final Four și visează frumos la ultima fază a
competiției, găzduită de Budapesta pe 6 și 7 iunie.
În semifinalele Ligii Campionilor mai sunt calificate Gyor
și Metz, a patra echipă urmând să fie desemnată după partida Brest – Gloria
Bistrița (36-35 în tur), meci care se joacă la această oră.
-
Actualitateacum 3 zileUn val polar aduce o nouă răcire în România. De când se instalează asupra țării noastre și cum va fi vremea de 1 Mai
-
Breakingacum 2 zileDan Dungaciu: „Reprezentanții Iranului nu au putere de negociere cu SUA din cauza Gărzilor Revoluționare”
-
Breakingacum 2 zileNYT: Administrația Trump a reintrodus plutonul de execuție ca pedeapsă supremă. Care sunt motivele
-
Actualitateacum 2 zileVictor Negrescu cere reacție urgentă din partea UE după incidentul cu drona din Galați: „Este nevoie de un răspuns comun și coordonat”
-
Breakingacum o ziMii de protestatari la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu
-
Actualitateacum 2 zileSărăcia emoțională și banii: cum influențează traumele veniturile. „Românii preferă să plece decât să negocieze; trebuie să crezi că meriți mai mult”
-
Actualitateacum 2 zileSUA reiau negocierile cu Iranul. Emisarii lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, pleacă în Pakistan
-
Actualitateacum 2 zileColectiile devin o forma vizibila de exprimare personala




