Am dus întrebarea „Sunt românii sclavii Europei?” pe holurile Parlamentului European de la Strassbourg. Am vorbit cu liderul opoziției din Belarus, Sviatlana Tsikhanouskaya, cu europarlamentarul francez Bernard Guetta, cu vicepreședinte AUR, Adrian Axinia și mai mulți europarlamentari.  

„Românii sunt sclavii Europei” sau „Români este o colonie a Uniunii Europene” sunt sintagme folosite de politicienii români de fiecare dată când se urcă pe un val de frustrare al oamenilor pe care vor să-i canalizeze spre un țap ispășitor.

Ultimul care a făcut acest lucru este Călin Georgescu, dar un discurs anti-european au și suveraniștii George Simion și Diana Șoșoaca. Nici actualul premier nu s-a putut abține: în 2023, liderul PSD Marcel Ciolacu se angaja, în programul de guvernare, că românii nu vor mai fi „sclavii moderni” ai Europei, promițând creșteri de salarii și pensii, la pachet cu o viziune orientată către capitalul autohton, investiții în educație și sănătate, și stoparea creșterii prețurilor.

„România trebuie să își păstreze suveranitatea, nu trebuie să accepte dictatele externe, indiferent dacă vin din partea Uniunii Europene sau din alte foruri internaționale”, spunea anteriorul lider al PSD, Liviu Dragnea și exemplele pot continua.

Așa s-a ajuns ca în ultimul Eurobarometru, publicat în toamna lui 2024, să vedem că încrederea românilor în UE este în scădere, deși zilele trecute, România a atins borna de 100 de miliarde de euro primite din momentul aderării de la Uniune. Adică, 10 milioane de euro a primit România în fiecare zi de la aderare încoace.

Însă 37% dintre români tind să nu aibă încredere în UE, în creștere cu 3% față de eurobarometrul precedent. 13% din români au o imagine total negativă despre UE, 32% au o imagine neutră despre UE și 53% o imagine total pozitivă.

Probabil, cea mai mare lovitură privind percepția românilor despre UE a fost faptul că alegerile prezidențiale din primul tur, la final de 2024, au fost câștigate de un candidat anti-european și pro-rus, Călin Georgescu.

Aflat la sesiunea Parlamentului European de la Strasbourg din 10-13 martie, în care se discută acordarea unui ajutor de aproape 2 miliarde de euro de la UE pentru Republica Moldova în încercarea de a stimula calea europeană a țării, am vrut să aflu, de ce atitudinea pro-europeană a românilor pare că a obosit. În fond, să primești câte 10 milioane de euro zi de zi, timp de 18 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al țărilor unde se trăiește cel mai bine este ceva.

„Oamenii pur și simplu nu înțeleg ce este sclavia”

Una dintre întâlnirile cele mai impresionante pe care le-am avut la Strassbourg este cea cu Sviatlana Tsikhanouskaya, o activistă politică din Belarus care a avut îndrăzneala să candideze la alegerile prezidențiale din 2020 împotriva președintelui Alexandru Lukașenko.

În micul „acvariu” din sala de presă a Parlamentului, femeia îmbrăcată în albastru cu o figură gravă ce mi-a amintit de soția liderului opoziției ruse Aleksei Navalnîi, Tsikhanouskaya a povestit că de doi ani nu a mai știe nimic de soțui ei. Syarhei Tsikhanouski a fost arestat împreună cu alți lideri ai opoziției înaintea alegerilor din 2020. Voia să candideze împotriva lui Lukașenko. Sviatlana i-a luat locul soțului ei și i s-a permis să candideze mai ales pentru că dictatorul Belarusului credea că o femeie nu poate forma o opoziție legitimă. După ce Lukașenko a fost declarat învingător, în urma unor alegeri despre care observatorii susțin că au fost fraudate, ea a fost reținută de autoritățile din Belarus și apoi forțată la exil în Lituania.

„Ultima oară l-am vizitat în 2023 la închisoare și de atunci nu am avut nicio formă de comunicare, nimic. Fără scrisori, fără apeluri telefonice, absolut nimic. Nu știu dacă este în viață sau în ce închisoare se află. Apărătorii drepturilor omului numesc asta tortură”, explică femeia. Încearcă să rămână puternică.

Are o mapă pe a cărei copertă este o fotografie alb-negru cu portretul soțului său.

„România poate ajunge precum Belarus”

„Încurajăm toate instituțiile și comitetele ONU pentru drepturile omului să lucreze cu acest caz și să trimită delegații să investigheze, să ceară acces la prizonierii politici. Până când regimul va simți că astfel de practici nu-i aduc nicio sancțiune, până când regimul nu va simți suficientă atenție pe această problemă, ei vor continua să facă la fel. Și acesta este un exemplu a ceea ce se poate întâmpla cu țările în care oamenii nu prețuiesc ceea ce au”, a explicat femeia îndurerată.

Am întrebat-o ce părere are despre faptul că în România există o atitudine europeană din ce în ce mai pronunțată și sintagme precum „sclavii Europei” au un ecou din ce în ce mai pronunțat în diferite bule de pe rețele sociale.

„Oamenii din lumea democratică uită uneori de luxul pe care îl au. Uită că nu vor fi reținuți imediat și nu vor fi torturați pentru că s-au opus guvernului sau s-au opus oricăror narațiuni și este într-adevăr păcat că pot fi otrăviți atât de ușor cu aceste narațiuni false”, a explicat dizidenta.

Ea a subliniat că nu-și dorește ca „oamenii din lumea liberă să experimenteze cum e să fie sclavii lui Putin sau sclavi ai Rusiei. Și, desigur, un popor neexperimentat al lumii libere poate fi ușor subjugat de narațiuni precum cea cu sclavii Uniunii Europene. Este bine să fii în Uniunea Europeană, doar că oamenii pur și simplu nu înțeleg ce este sclavia. Nu credeți această narațiune propagandistică”.

Tsikhanouskaya îi îndeamnă pe români să nu creadă orbește în ceea ce aud pentru că este cu adevărat oribil. „Oamenii trebuie să înțeleagă ce înseamnă să lupți pentru democrație. Democrația se poate pierde cu ușurință, dar privești în celălalt sens. Ucrainenii și georgienii știu ce înseamnă să lupți pentru asta. Sună poate frumos să zici că lupți pentru democrație, dar asta înseamnă suferință, lacrimi, durere. Este ca și cum ți-ai lua copilul, ai împacheta și ai părăsi țara și ai pierde toată viața ta de până atunci.”

Nici în viața din exil pe care o duce Tsikhanouskaya nu scapă de represiunile statului care a alungat-o. „Ne-au fost luate documentele, suntem considerați extremiști și teroriști de țara noastră și suntem căutați uneori prin Interpol”, detaliază ea.

Concluzia dizidentei din Belarus și mesajul ei pentru români este: „România poate „câștiga” o situație precum cea din Belarus dacă încetează să mai respecte valorile Uniunii Europene. Aceste narațiuni ale dictatorilor sunt foarte răspândite și este o sarcină a fiecărei persoane, responsabilitatea fiecărei persoane să nu cadă în această capcană”.

„Am cunoscut România în anii 70. Este o diferență incredibilă”

De la o perspectivă dintr-o țară în care democrația este un vis frumos am trecut la una dintre cele mai vechi democrații europene – Franța.

L-am găsit pe Bernard Guetta, relaxat în biroul său parlamentar din Strassbourg. Deși în România este mai cunoscut fratele său, DJ-ul David Guetta, Bernard, eurodeputat francez membru al grupului Renew Europe, fost jurnalist prestigios, are o bună cunoaștere asupra Europei Centrale și de Est. L-am întrebat ce crede despre această sintagmă „românii, sclavii Europei”.

„Înainte de integrarea României în UE ar fi fost imposibil pentru cei 5 sau 6 milioane de români care locuiesc acum în Spania, Italia, Franța, Anglia, să-și găsească un loc de muncă în Uniunea Europeană. Deci unde este problema? Cred că UE a adus beneficii României și această solidaritate financiară a celorlalte state membre față de România este foarte importantă. În anii 70 am fost corespondent Le Monde în Europa Centrală și știam România comunistă. Pot să văd acum o diferență enormă față de România de atunci. Dar cei mai tineri decât mine nu știu ce a fost”, a explicat Guetta.

Pentru el este o experiență incredibilă să viziteze acum capitalele unor țări pe care le cunoștea din comunism: „Este incredibil pentru mine să ajung acum la București sau la Budapesta sau la Praga. Uniunea Europeană este un succes incredibil și minunat pentru toate națiunile noastre. Ceea ce nu înseamnă că liderii noștri politici nu au făcut greșeli. Bineînțeles că au făcut Dar asta nu înseamnă că unificarea națiunilor noastre nu a fost o idee bună”.

Întrebat ce rol au politicienii în această schimbare de atitudine față de UE, Guetta a susținut: „Cu siguranță. Este o chestiune de comunicare cu privire la UE, dar este și o chestiune de fond. Însă, până la urmă, să nu uităm că dacă politicienii nu sunt buni este și vina noastră. Noi i-am ales. Unii sunt mai buni, alții mai puțini buni, dar asta e viața”.

„Românii când nu au răspunsuri la întrebări, au tendința să dea vina pe oricine”

Mai puțin relaxat decât Bernard Guetta, liberalul Siegfried Mureșan, vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European crede că „Noi, politicienii, trebuie să explicăm mai bine oamenilor deciziile luate la nivel european. Cred că nu mai trebuie să vorbim doar despre sume mari, macroeconomic, cred că trebuie să prezentăm oamenilor, concret, ceea ce face Uniunea Europeană pentru fiecare cetățean. A existat și dezinformare în ultimii ani, știri false, propagandă anti-europeană. Deci informarea e clar că e una dintre soluțiile pentru a crește nivelul de susținere pentru Uniunea Europeană”.

Am vrut să vorbesc și cu un reprezentant al celui mai puternic partid suveranist din România – AUR. L-am întâlnit pe holurile parlamentului strassbourghez pe europarlamentarul Adrian Axinia, vicepreședinte al AUR. Cumva spre mirarea mea, acesta a susținut, în deplinătatea funcției sale de vicepreședinte al partidului, că România se află în cea mai bună perioadă a istoriei sale datorită UE.

„Bineînțeles, acest lucru se datorează în foarte mare parte a Europei și accesului României în Uniunea Europeană. Faptul că se află în Uniunea Europeană este singura cale spre prosperitate a României, și aici va trebui să rămână”, a susținut el.

Cât despre scepticismul în creștere al românilor față de UE, Axinia a explicat: „românii când nu au răspunsuri la întrebări, au tendința să dea vina pe oricine.”

Pe de altă parte, el arată că în continuare, România are un nivel scăzut din punct de vedere economic în Uniunea Europeană, iar decalajul între Est și Vest este destul de mare. „Probabil de aici o ușoară neîncredere. Din punctul meu de vedere, totuși procentul de români eurosceptici este scăzut”, a opinat el.

Axinia a arătat că AUR susține o anumită reformare a Uniunii Europene: „De exemplu, nu suntem de acord cu aceste măsuri Green Deal care au îngropat industria europeană și implicit și industria românească, lucru care se vede în scăderea standardului de viață al românilor și de aici apare și această neîncredere a românilor.”

El a mai arătat că vina pentru euroscepticismul românilor „aparține exclusiv partidelor tradiționale din România, PSD, PNL, UDMR, care nu au reușit să implementeze anumite reforme și, repet, să se mențină această diferență între est și vest.”

Axinia susține că în ciuda unor posibile coaliții sau alianțe ale AUR cu anumite zone de suveraniști, partidul va rămâne pro-european: „Spun asta cu tărie. Repet, nu există altă cale de prosperitate decât calea europeană. De aceea noi facem parte dintr-o familie europeană cu prestanță. Mă refer la grupul Conservatorilor și Reformiștilor. ”

Tomac: cel mai bun exemplu îl vedem în Republica Moldova

Eugen Tomac, de la Grupul Renew Europe, crede și el că politicienii poartă cea mai mare vină pentru euroscepticismul românilor:

„S-a greșit flagrant din punctul meu de vedere, pentru că decidenții politici responsabili cu prezentarea realității relației noastre ca țară membra UE cu tot ceea ce ține de beneficii și avantaje, pur și simplu au luat lucrurile ca pe ceva firesc, fără a simți nevoia de a întări în fiecare zi cât de importantă este apartenența noastră la UE.”

El crede că cel mai bun exemplu îl vedem în Republica Moldova „unde nu există subvenții pentru agricultură, unde nu există bani pentru autostrăzi, unde nu există bani pentru dezvoltare în toate sectoarele, inclusiv energie. Aici clasa politică și în mod special, cred că unul dintre responsabilii care a imprimat un stil de necomunicare cu cetățenii a fost fostul președinte Iohannis, care pur și simplu a lăsat spațiul liber pentru conspirații și tot felul de teze care aparent, la început nu păreau a avea succes”.

Astfel s-a ajuns ca astăzi o bună parte din societate crede în tot felul de teorii ale celor care dezinformează cu bună știință, a concluzionat el.

Concluzia este că n-ar trebui să ne bazăm pe politicieni prea mult în a ne face o opinie despre UE. Din păcate în mediul politic de la noi s-a auzit de mai multe ori sintagma „românii sunt sclavii Europei” sau „România colonie europeană”, decât faptul că România a primit în ultimii 18 ani în fiecare zi 10 milioane de euro pe zi.