Ferma de bizoni din Recea-Cristur, prezentată în 2014 drept cea mai mare din Europa de Est, s-a transformat, la 12 ani distanță, într-un adevărat focar de infecție. Fotografii realizate recent în zonă arată numeroase exemplare de bizoni și cerbi moarte, aflate în stare avansată de putrefacție sau reduse la schelete.

Echipa TVR a filmat în interiorul fermei și a alertat autoritățile. Rămășițele animalelor sunt vizibile inclusiv de la marginea drumului și sunt lăsate în voia păsărilor de pradă.

„E o amenințare pentru sănătatea oamenilor, pentru sănătatea animalelor de interes cinegetic din afara țarcului. E un focar de infecție aici”, a declarat Horea Petrehuș, președintele Asociației Cinegetice pentru Cercetarea Habitatelor.

Potrivit sursei citate, situația a fost discutată în regim de urgență la primărie.

„Tocmai ce am primit informații că la Primăria Recea-Cristur, chiar în aceste momente, se va discuta problema de aici pentru că a trecut mai bine de o oră de când am sunat la 112”, a precizat acesta.

Ferma, inaugurată în 2014, promitea atunci să adăpostească aproximativ 2.000 de capete de bizoni și să devină un fond de vânătoare exclusivist. În prezent, anchetatorii încearcă să stabilească motivele pentru care animalele au ajuns să moară abandonate.

Contactat telefonic, primarul comunei Recea-Cristur, Alexandru Rus, a declarat că numărul angajaților a scăzut semnificativ.
„Număr de angajați să știți că au avut 20. Din câte știu acum sunt vreo 5. A fost și o iarnă mai grea. Ca mâncare am văzut că au. Au depozit de baloți, siloz, tot timpul le duc mâncare. Apoi din ce motive au murit… este și un dosar penal și nu vreau eu să mă pronunț”, a spus edilul.

După semnalarea situației, o comisie mixtă formată din autorități competente a intrat în fermă pentru a identifica zonele în care se află animalele moarte.

Medicul veterinar Lukacs Laszlo a explicat că unele animale încă sunt evaluate:
„Am pus perfuzie, am recoltat sânge pentru anumite boli, să facă la DSV și după aia o să revenim să vedem dacă mai are o șansă sau nu.”

În urma unei prime verificări, ar fi fost identificate peste 70 de rămășițe de bizoni și cerbi. Ancheta este în desfășurare.

Un comisar european va participa în această săptămână la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru pace”, inițiativă lansată recent de către președintele american Donald Trump, fără ca Uniunea Europeană să adere pentru moment la noua structură, a anunțat luni blocul comunitar european, transmit AFP şi Reuters.

La reuniunea prevăzută pentru joi, comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Suica, se va deplasa la Washington pentru a prezenta poziţia europeană privind situaţia din Fâşia Gaza, potrivit celolr două agenții de presă, citate de Agerpres.

„Ea va participa la reuniunea ‘Consiliului pentru pace’ pentru partea specifică consacrată Gazei. Comisia Europeană, ţin să subliniez, nu devine membră a ‘Consiliului pentru pace‘”, a declarat Guillaume Mercier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Mediterana, extindere, şi parteneriate internaţionale.

Inițiat și condus de Trump, „Consiliul pentru pace” a fost conceput pentru a se pune capăt conflictului din Fâşia Gaza, dar Carta sa îi încredinţează un obiectiv mai amplu, cel al soluţionării conflictelor militare din lume.

O versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.

Pentru a adera, fiecare membru permanent al „Consiliului pentru pace” trebuie să vireze 1 miliard de dolari  ceea ce suscită critici conform cărora noua structură ar putea deveni o versiune „cu plată” a Consiliului de Securitate al ONU.

Bruxellesul a subliniat luni, într-o conferinţă de presă, că are „o serie de întrebări” referitoare la noua iniţiativă, în special la „sfera sa de aplicare, guvernanţa sa şi compatibilitatea cu Carta Naţiunilor Unite”.

Potrivit textului de opt pagini trimis în urmă cu câteva săptămâni statelor „invitate” să participe, „’Consiliul pentru pace’ este o organizaţie internaţională ce vizează promovarea stabilităţii, restabilirea unei guvernări fiabile şi legitime şi garantarea unei păci durabile în regiunile atinse sau ameninţate de conflicte”.

Textul insistă, printre altele, pe „necesitatea unei organizaţii de pace internaţionale mai agile şi eficace”.

Donald Trump va fi „primul preşedinte” al „Consiliului pentru pace”, ale cărui puteri prevăzute sunt extrem de extinse: el va fi singurul abilitat să „invite” alţi şefi de stat şi de guvern să se alăture iniţiativei şi va putea revoca participarea loc în caz de „veto cu o majoritate de două treimi din statele membre”.

Fiecare stat exercită un mandat cu o durată maximă de trei ani, cu excepţia statelor membre ce virează cel puţin 1 miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru pace’” în primul an ce urmează intrării în vigoare a Cartei, mai menţiona textul, fără a face alte precizări.

Amintim că și președintele Nicușor Dan a anunțat duminică, 15 februarie, că va participa săptămâna viitoare la reuniunea Consiliului Păcii de la Washington, în urma invitației transmise de președintele SUA, Donald Trump.