Connect with us

Actualitate

Ce s-ar întâmpla cu România dacă Rusia ar folosi arma nucleară în Ucraina. Răspunsul unui fost oficial NATO

Publicat

pe

Ce s-ar întâmpla cu România dacă Rusia ar folosi arma nucleară în Ucraina. Răspunsul unui fost oficial NATO

Fost
șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a
României la NATO, expertul în securitate și relații
internaționale Claudiu Degeratu, explică, într-o analiză pentru
„Adevărul”, care sunt riscurile unei confruntări nucleare în
Ucraina sau într-un alt punct fierbinte al Globului și cum ar fi
afectată România.

Atac nuclear. FOTO Shutterstock

Lumea
este mai aproape ca oricând de o apocalipsă nucleară, a avertizat
însăși șefa Serviciilor naționale de Informații din SUA, Tulsi
Gabbard.

„Aceasta
este realitatea a ceea ce este în joc, cu ce ne confruntăm acum.
Pentru că, în timp ce ne aflăm astăzi aici, mai aproape ca
niciodată de anihilarea nucleară, războinicii elitei politice
alimentează cu nepăsare teama și tensiunile dintre puterile
nucleare”
, a spus Gabbard, potrivit publicației New York Post. 

Mesajul
șefei spionajului american nu este însă deloc unul singular.
Experți în armele nucleare și analiști militari au tras în
ultimul timp semnale de alarmă cu privire la riscul unei confruntări
nucleare. Confruntare nucleară ce ar echivala cel mai probabil cu un
armaghedon și ar distruge iremediabil Terra, punând sub semnul
întrebării nu doar existența omului.

Recent,
distrugerea bombardierelor strategice ruseşti prin operațiunea
„Pânză de păianjen” a provocat temeri că se va ajunge la o
escaladare majoră, mai ales că, în conformitate cu noua doctrină
nucleară a Moscovei, rușii ar avea acum acoperireă pentru a
răspunde nuclear.

Declarația șefei spionajului american, decodată

Fost
șef al secţiei de Apărare din cadrul Delegaţiei Permanente a
României la NATO, expertul în securitate și relații
internaționale Claudiu Degeratu explică, într-o analiză pentru
„Adevărul”, cât de real este riscul unei confruntări nucleare
și cum ar putea fi afectată România.

În
opinia sa, declarația terifiantă a lui Tulsi Gabbard se vrea un
avertisment pentru Rusia și Ucraina, pentru a nu escalada și mai
mult războiul lor. Asta nu înseamnă că nu există riscul unui
astfel de război nuclear.

Claudiu Degeratu. FOTO: Arhivă Adevărul

„Cred
că declarația oficială a lui Tulsi Gabbard e legată mai mult de
contextul actual și ține și de nemulțumirea președintelui
american vis-a-vis de evoluția negocierilor pentru un armistițiu în
Ucraina. Partea americană, adică Gabbard, de fapt încearcă să
tempereze acțiunile ucrainene împotriva Federației Ruse, sperând
că astfel ar putea să convingă Moscova să fie mai cooperantă la
masa negocierilor. Bineînțeles că Rusia nu are de gând să fie
cooperantă, dar, mă rog, asta e poziția administrației americane,
să-i tempereze pe ucraineni, sperând că Rusia totuși să accepte
măcar încetarea provizorie a focului. Și sigur, să prevină o
nouă escaladare și tentația unor oficiali ruși de a folosi arme
nucleare tactice în Ucraina
”, spune Degeratu.

Risc nuclear vs. amenințare nucleară

În
același timp, mai spune expertul, ar trebui făcută diferența
între termenii de risc nuclear și amenințare nucleară.

„Riscul
nuclear este una, amenințările nucleare sunt cu totul altceva.
Riscul are aproape un caracter permanent. Adică,
după cum se știe, Vladimir Putin a ridicat încă din 2022 nivelul
de alertă al forțelor nucleare, indiferent de ce se întâmplă pe
teren, la nivel convențional. Și, după cum s-a văzut, imediat
după acea operația specială cu drone ucrainiene asupra flotei
strategice, nu a venit o retaliere imediată la nivel nuclear. Deci
nu s-a intrat pe prevederile Directivei Prezidențiale Ruse vis-a-vis
de folosirea sau recursul la arme nucleare în contextul în care un
atac convențional ar putea să pună în discuție acea problema
suveranității teritoriale rusești. Ea se aplică mai mult dacă ar
fi existat o intervenție convențională militară pe teren, adică
pe teritoriul rusesc, nu în spațiu aerian. Ori am avut acea
operație ucraineană în spațiul rusesc și nici atunci nu s-a
întâmplat să apeleze la lovituri nucleare tactice. Deci, cumva,
Rusia nu aplică această prevedere. Din punctul ăsta de vedere,
amenințarea nucleară nu s-a materializat
”, explică Degeratu.

Cu
totul altfel stau lucrurile dacă discuția se referă la riscul
nuclear, care este unul cât se poate de real și nu încetează
niciun moment să existe.

„Riscul
nuclear există permanent, mai ales că avem în stare de alertă
forțele nucleare la modul general după 2022, iar asta face parte
din strategia de șantaj psihologic cu loviturile nucleare. Dar nu
intrăm într-un scenariu nuclear. Vorbim despre un risc nuclear, nu
despre o amenințare iminentă. Nu despre amenințare, da, dar,
repet, riscul nuclear este luat în calcul foarte serios și de
partea americană și de NATO și, bineînțeles că asta înseamnă
că este monitorizat și este evaluat în permanență”
, punctează
Claudiu Degeratu.

Un risc permanent

În
istorie au existat mai multe momente de cumpănă, culminând cu
criza rachetelor din Cuba, când un război nuclear părere iminent.
Pe de altă parte, există și riscul declanșării accidentale a
unui astfel de război, chiar dacă fiecare stat care deține arme
nucleare încearcă să prevină acest lucru.

„Trebuie să
fim sinceri, întotdeauna există acest risc. Problema este ce tip de
probabilitate are și care ar putea să fie efectul. Dar riscul
există în permanență. Indiferent dacă vorbim de un risc ce ar
decurge dintr-o eroare umană sau că este un risc asociat unei crize
convenționale, că este un risc asociat unui conflict în
desfășurare și care e conflict convențional la fel, acest risc
este permanent. Dar de la risc până la o amenințare militară care
să se bazeze pe o lovitură nucleară preventivă sau un scenariu de
război nuclear, în toată regula, este distanță foarte mare.
Acest risc nuclear este întotdeauna monitorizat. Avem, cel puțin la
nivel american și la nivel aliat, un sistem care controlează aceste
riscuri, le evaluează permanent. Ce nu avem este un sistem care să
anticipeze o amenințare reală, adică o lovitură preventivă. Și
aici poate fi o problemă fiindcă monitorizarea unei surprize
strategice nucleare e cu totul altceva și este mai greu de făcut
”,
subliniază expertul.

În
acest moment, principalele puteri nucleare, Statele Unite ale
Americii și Rusia, au doctrine nucleare diferite.

„Doctrina nucleară rusă spune că dacă are loc ori o acțiune militară care îi pune
în pericol suveranitatea teritorială, ori un alt tip de evoluție
care afectează tot suveranitatea teritorială, atunci are dreptul
să inițieze o lovitură nucleară preventivă. La americanii,
strategia nucleară este și mai defensivă. Ei spun că atunci când
sunt amenințați și apare un prim val de lovituri nucleare, atunci
ripostează. Deci nu au o strategie de a folosi neapărat preventiv
armele nucleare. Iar doctrina Biden de după 2022 a spus acest lucru
foarte clar. Chiar și în cazul unor lovituri nucleare tactice, dacă
Rusia sau un alt stat încearcă să inițieze lovituri nucleare
tactice, SUA și NATO vor riposta cu măsuri convenționale. Asta
înseamnă că nu vor răspunde pentru a nu escalada cu măsuri
nucleare, cu lovituri nucleare
”, adaugă Claudiu Degeratu.

Cât de afectată ar fi România

În
cazul în care totuși războiul din Ucraina ar escalada, iar rușii
ar decide să folosească o armă nucleară, urmările ar fi
catastrofale. Cu toate aceste, este greu de estimat ce s-ar întâmpla
cu exactitate și cum ar fi afectate țările vecine, inclusiv
România. Totul depinde, spune Claudiu Degeratu, de arma nucleară pe
care ar decide să o utilizeze rușii.

„Una
e să lovești cu o lovitură tactică nucleară care are efect 60 de
kilometri la Kiev și alta e să lovești cu o lovitură tactică cu
o rază mai mare de acțiune de, să zicem, un efect de 500 de
kilometri la Odessa. Sunt enorm de multe variabile în joc și e greu
de simulat, e greu de anticipat. Evident, cu cât ar fi mai aproape
lovitura nucleară tactică de România, cu atât am avea efecte
directe și indirecte mai evidente. Spre exemplu, probabil că o
lovitură cu o armă tactică nucleară asupra Kievului, care ar viza
o rază de 50 de kilometri, ar putea să aibă pentru noi efecte
cumva similare cu cele ale exploziei centralei nucleare de Cernobîl.
În cazul în care ar fi vorba de o lovitură cu un efect de 500 de
kilometri la Odessa, situația ar fi cu mult mai gravă. Dar eu spun
că nu este cazul să ne panicăm. Asta și-ar dori Rusia, care
încearcă să inducă o teamă pe care o folosește politic și
psihologic. Și e folosită constant, așa, cu o anumită ritmicitate
în propaganda rusă
”, încheie Claudiu Degeratu.

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Publicat

pe

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei, acuzând lipsa de reacție a autorităților în fața riscului ca singurul producător intern de îngrășăminte să fie închis definitiv.

Combinatul riscă să se închidă. FOTO Azomureș

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Protestatarii cer repornirea activității combinatului Azomureș sau, cel puțin, o soluție care să protejeze locurile de muncă și să limiteze impactul social și economic asupra județului Mureș, potrivit Agerpres.

Sindicaliștii solicită un dialog real cu Ministerul Energiei și măsuri de sprijin pentru familiile și comunitățile care depind de platforma industrială.

În ultimul an, compania elvețiană Ameropa, proprietara Azomureș, a avut negocieri cu Romgaz privind o posibilă preluare a combinatului.

Potrivit declarațiilor secretarului de stat Cristian-Silviu Bușoi, discuțiile sunt într-un stadiu avansat, iar Romgaz a transmis deja o ofertă acționarilor.

Amintim că, în urmă cu o lună, Combinatul Azomureș, a notificat oficial sindicatul cu privire la inițierea unui plan de concedieri colective.

Reprezentanții angajaților au atras atenția că situația combinatului a devenit critică din cauza prelungirii negocierilor privind o eventuală preluare de către Romgaz, discuții care durează de peste un an, potrivit Digi24.

Vom folosi această perioadă pentru a identifica soluții reale. Întârzierea unei decizii poate duce la închiderea completă a platformei, cu efecte majore asupra agriculturii și economiei locale”, a avertizat atunci organizația sindicală.

Sindicatul a cerut încă de atunci Guvernului o decizie urgentă privind viitorul combinatului, astfel încât procesul de achiziție să nu rămână blocat în proceduri și să existe un cadru predictibil pentru repornirea activității.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

În februarie, premierul Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții Ameropa – compania care deține Azomureș – și cu conducerea Romgaz despre stadiul negocierilor pentru o posibilă preluare.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Publicat

pe

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a crescut comparativ cu anul 2025, condițiile de acordare sunt cele din anii trecuți.

Pensionarii așteaptă de luni bune biletele în stațiunile balneare FOTO credit: Hotel Palace Govora

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Prima serie de bilete de tratament, îndelung așteptată de pensionarii și asigurații din toată țara, a fost repartizată în teritoriu. Biletele sunt puține, iar plecarea are loc în doar câteva zile.

Casei Județene de Pensii Olt i-au fost repartizate 33 de bilete de tratament, care au și fost puse în vânzare marți, 21 aprilie 2026.

Cei interesați de aceste prime bilete de tratament repartizate în 2026 trebuie să fie dispuși să plece destul de repede, pentru că data de prezentare în stațiune este în perioada 27-29 aprilie 2026.

„Biletele de tratament repartizate în această serie sunt în bazele de tratament din unitățile hoteliere ale Societății Comerciale de Tratament Balnear și recuperare a capacității de muncă – S.C. TBRCM S.A .”, au precizat reprezentanții CJP Olt, prin intermediul unui comunicat de presă.

Cele 33 de bilete sunt repartizate pe stațiuni astfel: 12 bilete în stațiunea Bala; 8 bilete în stațiunea Olănești; 6 bilete în stațiunea Amara; 4 bilete în stațiunea Buziaș; 3 bilete în stațiunea Pucioasa.

Aceste bilete se vor distribui prin solicitare directă a persoanelor care au cereri depuse și se prezintă la sediul instituției noastre”, a mai anunțat CJP Olt.

Cine poate solicita bilete de tratament prin Casa de Pensii și cât achită

Durata sejurului în stațiunile balneoclimaterice a rămas și în 2026 de 16 zile, dintre care în 12 se acordă și tratament balnear.

Solicitările au început să sosească la CJP Olt încă din primele zile lucrătoare din ianuarie, fiind destul de neobișnuit ca prima serie de bilete să ajungă la beneficiari atât de târziu (în 2025, biletele din prima serie au fost repartizate în februarie). S-au adunat până în prezent aproximativ 1.550 de cereri venite de la pensionarii și, respectiv, asigurații în sistemul public de pensii.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Cine beneficiază de bilete de tratament

De aceste bilete de tratament pot beneficia:

– pensionarii sistemului public de pensii;

– asigurații sistemului public de pensii;

– beneficiarii prevederilor unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii;

– soțul/soția asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii care nu este asigurat/pensionar al sistemului public de pensii;

– asigurat al sistemului de asigurare la accidente de munca și boli profesionale.

Condiția care se impune tuturor solicitanților din categoriile mai sus amintite este să dovedească existența unei afecțiuni medicale care să necesite tratament balnear.

Cât se plătește pentru biletele de tratament

În cazul pensionarilor, contribuția individuala este de 50% din cuantumul total brut al drepturilor de pensie, dar nu mai mult decât costul integral al biletului (costul integral este între 3.480 lei și 3.688 de lei, cazarea făcându-se în hoteluri de doua și trei stele).

În cazul asiguraților, contribuția este de 50% din valoarea biletului, daca veniturile brute lunare sunt mai mici decât câștigul salarial mediu brut (care în 2026 este 9.192 lei), în caz contrar biletul fiind achitat integral.

În 2025, costul integral al biletului în structurile TMRCB S.A. s-a situat între 3.156 lei și 3.348 lei.

La nivelul întregii țări, pentru 2026 au fost aprobate 114.000 bilete de tratament care vor fi acordate potrivit criteriilor care se aprobă anual. În fiecare an, primele serii au un număr mai mic de bilete repartizate în teritoriu, fiind disponibile sejururi în structurile TMRCB S.A.. Ulterior organizării licitațiilor, în listă apar și structuri de cazare aparținând operatorilor privați. În acest an, cel mai probabil primele bilete de tratament în structurile private vor fi disponibile începând din vară.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Actualitate

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Publicat

pe

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de aleşi, renunţarea la subvenţiile partidelor şi alegerea primarilor şi preşedinţilor de CJ în două tururi.

George Simion, liderul AUR FOTO: Profimedia

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

”Să nu vă îndoiţi de noi. Trei lucruri. Trei lucruri le vrem de la aceşti domni care au dus România acolo unde este în hău, în prăpastii. Cum au votat românii, 300 de parlamentari. Renunţarea la subvenţiile pentru partidele politice. Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi. Pentru toate aceste lucruri se poate da vot în biroul permanent al Camerei Deputaţilor. Sunt proiecte de lege şi se pot adopta”, a spus George Simion într-un mesaj video pe Facebook.

Preşedintele AUR a precizat că nu vor purta negocieri pe sub masă.

”Nu vom face decât să ne respectăm alegătorii şi să acţionăm în direcţia punerii pe roate a economiei care a fost distrusă de către ei. Dacă vor accepta, ori unii ori alţii, ca aceste trei legi să fie votate, după aceea putem discuta despre altceva”, a mai spus Simion.

  PSD a votat, luni seară, retragerea sprijinului politic premierului Ilie Bolojan. Cei 5.000 de membri PSD au votat online, printr-o aplicaţie. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă.

Ilie Bolojan a declarat, în urma ședinței extinse a Biroului Politic Național al Partidul Național Liberal, că formațiunea pe care o conduce a mandatat conducerea partidului și pe premier să asigure stabilitatea guvernamentală în contextul crizei politice actuale și să facă demersurile necesare pentru menținerea unei majorități funcționale în Parlament.

publicitate„); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>

Premierul a precizat că în perioada următoare vor fi inițiate discuții cu partidele care susțin actualul Executiv, în vederea clarificării unei eventuale formule de guvernare minoritară.

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Stiri calde

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
Actualitateacum 6 ore

Sindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului

Aproximativ o sută de membri ai Sindicatului „Alternativa 2002” din cadrul Azomureș protestează miercuri, 22 aprilie, în fața Ministerului Energiei,...

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
Actualitateacum 12 ore

Pensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat

Caselor județene de pensii le-au fost repartizate spre valorificare primele bilete de tratament din 2026. Prețul integral al biletelor a...

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni” Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
Actualitateacum 18 ore

Condițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”

Liderul AUR George Simion a transmis, marţi, condiţiile formaţiunii pentru partidele din coaliţia care s-a rupt: Parlament cu 300 de...

Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice? Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?
Actualitateacum 22 de ore

Cum protejează cutiile termoizolante cu temperatură controlată produsele FMCG și farmaceutice?

Cutiile termoizolante cu temperatură controlată sunt esențiale în lanțurile logistice moderne, mai ales pentru produse FMCG și farmaceutice sensibile la...

Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
Actualitateacum o zi

Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță

E vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o cădere. Problema nu e reparația în sine...

Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Actualitateacum o zi

Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii

Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor...

Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Actualitateacum 2 zile

Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă

Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro