Actualitate
Armata israeliană, aproape de a neutraliza jumătate dintre lansatoarele de rachete balistice ale Iranului. Pericolul, însă, persistă
După șapte zile de conflict, Israelul pare să fi atins un punct critic în eforturile sale de a reduce capacitatea Iranului de a lansa atacuri cu rachete balistice. Potrivit unor surse citate de Jerusalem Post, armata israeliană (IDF) se apropie de pragul simbolic de distrugere a jumătate din lansatoarele balistice ale Teheranului – o etapă ce ar putea schimba fundamental dinamica actuală a conflictului.
Bază secretă de rachete iraniene/FOTO:Arhiva
Generalul de brigadă Effie Defrin, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, a declarat joi că „sute” de lansatoare au fost deja distruse. Cu doar câteva zile înainte, IDF anunțase eliminarea a 120 de astfel de instalații – aproximativ o treime din totalul estimat.
Aceste cifre nu sunt doar simbolice. Analiștii militari consideră că, odată ce 50-70% din lansatoarele balistice ale Iranului sunt scoase din uz, capacitatea de atac a acestuia scade drastic – de la sute de rachete lansate simultan, la câteva zeci. Această reducere permite interceptarea mai eficientă a atacurilor, sporind protecția populației civile.
O amenințare care nu dispare
Cu toate acestea, pericolul este departe de a fi eliminat. Joi dimineață, patru rachete iraniene au lovit obiective civile, provocând rănirea a aproximativ 150 de persoane – un semnal clar că Iranul încă dispune de mijloace letale, în ciuda pierderilor.
Potrivit estimărilor inițiale, Iranul a intrat conflict cu un arsenal format din sute, poate peste o mie de rachete balistice, de diverse tipuri și raze de acțiune. În ciuda pierderii a peste jumătate dintre lansatoare, regimul de la Teheran continuă să lovească ținte strategice din Israel.
Atacul asupra Spitalului Soroka din Be’er Sheva a fost perceput la Ierusalim ca o linie roșie depășită. Deși sistemele avansate de apărare aeriană israeliene funcționează la capacitate maximă, între 10 și 20% dintre rachetele lansate au reușit totuși să treacă de scuturi, provocând pagube considerabile și pierderi de vieți.
Oameni care salvează oameni
În fața acestor riscuri, cetățenii israelieni au dat dovadă de disciplină și reziliență, urmând în mod riguros indicațiile Comandamentului Frontului de Acasă. Intervenția rapidă a echipelor de prim ajutor și a Brigăzii de Căutare și Salvare a făcut diferența între viață și moarte pentru mulți.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a vorbit joi despre simbolismul Spitalului Soroka: „Este unul dintre cele mai importante centre medicale din sudul țării, care tratează atât israelieni, cât și palestinieni. Personalul – evrei și arabi – lucrează împreună, uniți de misiunea de a vindeca.” Ministerul de Externe israelian a calificat atacul drept o crimă de război, subliniind că Iranul „nu are linii roșii”.
În timp ce unii comentatori au sugerat că spitalul nu a fost o țintă directă, propriile surse media iraniene contrazic această ipoteză. Agenția Mehr News susține că rachetele Ghadr și Emad – folosite în acest conflict – au o precizie ridicată, cu o abatere medie de până la 50 de metri. Cum un complex medical are în mod obișnuit între 500 și 1.000 de metri lungime, devine evident că obiectivul a fost bine cunoscut de către atacatori.
Războiul nu s-a încheiat
Chiar dacă volumul focului iranian pare să fi scăzut în ultimele zile, concluzia specialiștilor este clară: Iranul nu a fost învins. Are mai puține rachete și lansatoare, dar fiecare atac rămâne potențial mortal. Mai mult, regimul de la Teheran se simte tot mai izolat pe scena internațională și se declară hotărât să nu cedeze.
Acest sentiment de izolare, coroborat cu pierderile suferite și lipsa unei căi diplomatice clare, poate transforma Iranul într-un adversar tot mai imprevizibil. Forțat să reacționeze, dar lipsit de opțiuni convenționale, regimul ar putea recurge la acțiuni disperate, inclusiv prin intermediul grupărilor proxy sau prin atacuri asupra infrastructurii civile.
În aceste condiții, Israelul este obligat să rămână vigilent. Deși succesul militar este real, el nu trebuie să conducă la o stare de încredere exagerată. Războiul încă nu s-a încheiat, iar următoarele zile vor fi decisive atât pentru echilibrul militar, cât și pentru securitatea populației din întreaga regiune.
Israelul nu poate distruge complet programul nuclear iranian fără ajutorul SUA , susține un fost oficial Mossad
Operațiunea lansată de Israel pe 13 iunie a demonstrat o capacitate militară și de informații remarcabilă. Dar, în ciuda eficienței dovedite, Israelul nu poate duce singur până la capăt misiunea de neutralizare totală a programului nuclear iranian, avertizează Sima Shine, fostă șefă a Diviziei de Cercetare din Mossad și în prezent expertă la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Tel Aviv.
Într-un briefing susținut la o zi după atacurile inițiale, Shine a vorbit deschis despre complexitatea operațiunii și despre limitele evidente ale capacității israeliene: „Este o demonstrație impresionantă de precizie și coordonare între serviciile de informații și armată, dar fără implicarea activă a Statelor Unite, obiectivul final nu va putea fi atins.”
Atac chirurgical, dar limitat
În cadrul Operațiunii „Leul care se ridică”, Israelul a vizat peste 100 de locații strategice – de la instalații nucleare și baze ale Gardienilor Revoluției, până la infrastructuri de apărare antiaeriană. Ulterior, lista țintelor a fost extinsă: infrastructura energetică iraniană, sediul Ministerului de Externe, clădirea televiziunii publice IRIB – lovită în plin în timpul unei transmisiuni în direct.
Totuși, multe dintre instalațiile nucleare iraniene sunt amplasate adânc sub pământ, protejate tocmai de acest tip de atacuri. Shine atrage atenția că distrugerea lor completă presupune capabilități militare pe care doar armata americană le deține: „Israelul poate provoca daune, poate întârzia programul. Dar pentru a garanta că aceste locații nu vor fi reconstruite în aceleași locuri, este nevoie de participarea SUA.”
Un război, nu o simplă operațiune
Din perspectiva fostei oficiale Mossad, termenul de „operațiune” nu mai este suficient. Ceea ce se desfășoară acum e un conflict în toată regula. „O operațiune are un început și un sfârșit. Ce vedem acum este un război în plină desfășurare, cu etape succesive și escaladare bilaterală,” afirmă Shine.
Această escaladare e deja vizibilă: Iranul a răspuns cu valuri de drone și rachete asupra teritoriului israelian, iar autoritățile de la Tel Aviv au instituit starea de urgență națională. Zone precum Tel Aviv și Haifa au suferit pagube importante.
Posibile forme de ripostă iraniană
Shine avertizează că Iranul își va folosi toate capacitățile disponibile. Răspunsul ar putea include acțiuni asimetrice, precum activarea celulelor teroriste în Europa sau în alte regiuni, dar și o ieșire simbolică și strategică din Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), urmată de expulzarea inspectorilor internaționali.
Totuși, pozițiile aliaților regionali ai Iranului s-au nuanțat. Hezbollah, de pildă, a transmis că nu va iniția un atac propriu, iar premierul irakian a insistat că nu dorește ca țara sa să fie antrenată în acest conflict. Aceasta marchează o ruptură față de vara trecută, când rețeaua de forțe pro-iraniene – numită uneori „inelul de foc” – era mult mai activă.
Poate cea mai clară observație a Simei Shine se referă la imposibilitatea Israelului de a eradica de unul singur programul nuclear al Teheranului: „Este foarte probabil ca, fără participarea Statelor Unite, anumite componente ale programului să rămână intacte. Iar aceasta este o întrebare-cheie: ce va urma după?”
Pentru moment, Washingtonul a preferat o distanțare tactică. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat imediat după primele lovituri: „Israelul a acționat independent… noi nu suntem implicați.” Shine consideră această declarație ca fiind una strategică, menită să protejeze interesele americane în regiune și să evite represalii directe asupra trupelor sau infrastructurii SUA.
Și totuși, câteva zile mai târziu, președintele Donald Trump a ieșit public cerând „capitularea necondiționată” a Iranului, semn al unei posibile schimbări de ton în tabăra americană.
La acest moment, Israelul are inițiativa. Dar fără sprijin american, această inițiativă riscă să se transforme din ofensivă strategică în simplă întârziere. Totul depinde de următoarea mișcare – și de cât de departe sunt pregătite părțile să meargă.
Pentru Sima Shine, cheia stă în comportamentul populației iraniene și în gradul de risc perceput de regimul de la Teheran: „Stabilitatea internă a regimului va fi decisivă. De aici vor veni adevăratele semne despre cât de adânc merge acest conflict.”
Actualitate
19 ore la coadă pentru 20 de litri de benzină. Planul Ucrainei de a izola logistic Crimeea începe să dea roade
Un locuitor din apropierea orașului Simferopol a ajuns la o benzinărie într-o după-amiază obișnuită de vară, sperând să alimenteze înainte de o călătorie programată pentru ziua următoare. Rezervorul mașinii era aproape gol, iar coada se întindea pe zeci de vehicule.
Benzinăriiile din Crimeea au rpmas fără combustibil/FOTO:X
A înaintat lent, timp de opt ore. Când a ajuns aproape de pompă, benzina s-a terminat. A petrecut noaptea în mașină pentru a nu-și pierde locul. A reușit să alimenteze abia a doua zi dimineață, după aproximativ 19 ore de așteptare, primind doar 20 de litri, limita impusă de autoritățile locale.
Povestea sa este una dintre numeroasele relatări apărute în ultimele săptămâni pe rețelele sociale din Crimeea. Peninsula anexată de Rusia se confruntă cu o criză a combustibilului fără precedent, pe fondul atacurilor ucrainene asupra infrastructurii logistice care asigură aprovizionarea regiunii.
Restricții, cozi și benzinării fără combustibil
Primele semne ale crizei au apărut la sfârșitul lunii mai, când autoritățile instalate de Rusia în Sevastopol au introdus restricții privind vânzarea carburanților. Inițial, șoferii au fost limitați la 20 de litri pentru o alimentare, iar la scurt timp una dintre cele mai mari rețele de benzinării din peninsulă a rămas fără benzină.
Pe măsură ce situația s-a agravat, măsurile au devenit mai stricte. În unele zone, combustibilul a început să fie distribuit pe baza unor coduri QR.
Imaginile cu kilometri de cozi la pompe au devenit obișnuite. În paralel, autoritățile au făcut apel la populație să evite alimentarea preventivă și să nu își facă rezerve.
Cum a început criza
Deficitul de combustibil este asociat de analiști cu intensificarea atacurilor ucrainene asupra rutelor logistice rusești.
În ultimele luni, Kievul a extins utilizarea dronelor cu rază media de acțiune, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de 150 până la 300 de kilometri. Obiectivele vizate includ depozite de carburant, poduri, noduri feroviare și convoaie de aprovizionare.
Potrivit autorităților ucrainene, scopul acestor operațiuni este reducerea capacității Rusiei de a susține ofensiva de pe front prin afectarea logisticii din spatele liniilor de luptă.
Coridorul terestru către Crimeea, sub presiune
După atacurile asupra Podului Kerci, Rusia și-a mutat o parte importantă a logisticii către coridorul terestru care leagă regiunea Rostov de Crimeea prin teritoriile ocupate din sudul Ucrainei.
Mult timp, această rută a fost considerată relativ sigură. Situația s-a schimbat însă odată cu apariția dronelor ucrainene cu rază medie de acțiune.
În ultimele săptămâni, au fost raportate atacuri asupra convoaielor de camioane, a cisternelor și a infrastructurii rutiere folosite pentru aprovizionarea peninsulei. De asemenea, mai multe poduri care asigură legătura dintre Crimeea și regiunile ocupate din sudul Ucrainei au fost avariate.
Experții citați de presa ucraineană afirmă că aceste lovituri au crescut semnificativ dificultatea transportului de combustibil și materiale către peninsulă.
Efectele se extind dincolo de benzinării
Criza carburanților începe să afecteze și alte sectoare.
Operatorii de transport public au redus numărul curselor, iar sute de autobuze nu au mai ieșit pe traseu din cauza lipsei combustibilului. Costul transportului privat a crescut, iar unele magazine au început să raporteze dificultăți în aprovizionarea cu produse de bază.
Locuitorii au semnalat lipsa unor mărfuri precum zahărul, uleiul și cerealele, în timp ce comercianții încearcă să gestioneze întârzierile în livrări, scrie pravda.ua.
Autoritățile locale susțin că situația rămâne sub control și că serviciile esențiale continuă să funcționeze.
Piața neagră a benzinei
Deficitul a generat și o piață paralelă.
Pe platformele locale au apărut anunțuri de revânzare a benzinei la prețuri de câteva ori mai mari decât cele oficiale. În unele cazuri, un litru de carburant era oferit la prețuri considerate exorbitante chiar și pentru standardele locale.
Forțele de ordine au intervenit împotriva unor persoane acuzate că vindeau combustibil fără autorizație, confiscând rezervele descoperite și deschizând anchete.
Turismul, o altă victimă a crizei
Problemele de aprovizionare au apărut chiar la începutul sezonului estival, un moment important pentru economia Crimeei.
Date publicate de presa rusă arată o scădere semnificativă a rezervărilor turistice comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, numărul anulărilor a crescut considerabil.
Armata Olandei se pregătește de război cu Rusia într-un mod neașteptat: a construit un lagăr pentru prizonieri. Pază cu AI și drone
Unele hoteluri au încercat să atragă turiști oferind combustibil gratuit ca bonus pentru rezervări. În câteva cazuri, proprietarii au rămas fără benzină înainte de a rămâne fără camere disponibile.
Benzina se distribuie cu porția în mai multe regiuni
Semnele presiunii tot mai mari asupra sectorului energetic rus devin vizibile și la pompă. Compania petrolieră rusă Tatneft, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața carburanților din Federația Rusă, a introdus restricții privind vânzarea benzinei și motorinei în întreaga sa rețea de stații de alimentare.
Reprezentanții companiei au confirmat pentru agenția rusă Interfax că măsura se aplică la nivel național.
„În prezent, restricțiile sunt în vigoare în întreaga rețea de benzinării Tatneft”, au declarat operatorii serviciului de relații cu clienții ai companiei.
Pe lângă limitarea cantităților de combustibil care pot fi cumpărate, mai multe stații acceptă exclusiv plata în numerar.
Limite de până la 20 de litri de benzină pentru un autoturism
Potrivit presei ruse, în regiunea Celiabinsk șoferii de autoturisme nu mai pot cumpăra mai mult de 30 de litri de benzină la o alimentare, în timp ce pentru motorină limita este de 60 de litri. În cazul camioanelor, plafonul a fost stabilit la 300 de litri de motorină.
În alte regiuni, restricțiile sunt și mai severe. La Orenburg și Sankt Petersburg, de exemplu, șoferii pot alimenta maximum 20 de litri de benzină și 40 de litri de motorină pentru autoturisme, în timp ce camioanele sunt limitate la 200 de litri.
Primele semnale privind dificultățile de aprovizionare din rețeaua Tatneft au apărut încă de săptămâna trecută, când restricțiile au fost introduse punctual în mai multe regiuni.
Atacurile asupra rafinăriilor afectează producția de combustibil
Experții ruși și ucraineni leagă apariția acestor probleme de seria atacurilor lansate de Ucraina asupra infrastructurii petroliere ruse.
Potrivit estimărilor disponibile, aproximativ o treime din capacitățile de rafinare ale Rusiei sunt în prezent oprite sau funcționează la capacitate redusă. Este vorba despre instalații care procesează anual circa 77 de milioane de tone de țiței.
Pentru piața internă rusă, acest lucru se traduce prin pierderea a aproximativ un sfert din producția principalelor tipuri de carburanți.
În paralel, loviturile ucrainene asupra infrastructurii logistice din teritoriile ocupate au complicat și mai mult transportul combustibilului către zonele aflate sub controlul Moscovei.
Moscova, atacată de zeci de drone. Cea mai mare rafinărie din capitala Rusiei în flăcări
Rafinăria Moscovei, lovită de drone
În dimineața zilei de 16 iunie, Serviciul de Securitate al Ucrainei și alte unități ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei au atacat rafinăria de petrol din Moscova, una dintre cele mai importante instalații energetice ale capitalei ruse.
Complexul asigură o mare parte din necesarul de benzină al Moscovei, peste jumătate din consumul regional de motorină și furnizează combustibil pentru principalele aeroporturi ale capitalei.
Potrivit informațiilor preliminare, dronele ucrainene ar fi avariat instalația de distilare primară a țițeiului, considerată elementul central al procesului tehnologic al rafinăriei și descrisă de specialiști drept „inima” întregului complex.
Poate Rusia să rezolve problema?
Analiștii consideră că Moscova va încerca să își adapteze rutele logistice și să consolideze protecția infrastructurii critice. O soluție discutată este extinderea utilizării plaselor și sistemelor de protecție anti-drone de-a lungul coridoarelor de transport.
Cu toate acestea, experții avertizează că necesarul de combustibil al Crimeei este foarte mare și presupune transportul constant al unor volume importante de produse petroliere.
În opinia lor, atâta timp cât Ucraina continuă să lovească infrastructura de transport și depozitare, aprovizionarea peninsulei va rămâne vulnerabilă.
Pentru Kiev, campania are un obiectiv strategic clar: reducerea capacității Rusiei de a susține operațiunile militare în sudul Ucrainei și transformarea Crimeei într-un teritoriu tot mai dificil de alimentat și administrat. Pentru locuitorii peninsulei, efectul cel mai vizibil este însă mult mai simplu: ore petrecute la cozi, benzinării goale și incertitudinea că vor găsi combustibil pentru ziua următoare.
Actualitate
Incident în Canalul Mânecii: o fregată rusă ar fi tras focuri de avertisment spre un iaht britanic
Marinari aflați la bordul unei fregate rusești ar fi tras focuri de avertisment în direcția unui iaht cu vele care s-a apropiat de navă în Canalul Mânecii, potrivit relatărilor presei britanice. Nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul FOTO: X/@Barnes_Joe
Incidentul ar fi avut loc marți, 16 iunie, în jurul orei 13:40 (ora României), în zona dintre insula Wight și coasta normandă, și ar fi implicat fregata Amiral Grigorovici. Potrivit informațiilor preliminare, iahtul vizat ar fi fost înregistrat în Marea Britanie.
Autoritățile britanice au confirmat că investighează incidentul. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat: „Investigăm informațiile privind un incident petrecut în Canalul Mânecii.”
Surse citate de agenția Press Association și Sky News susțin că nu au fost raportate victime și nici pagube la bordul iahtului.
Evenimentul are loc pe fondul tensiunilor crescute dintre Marea Britanie și Rusia, în contextul războiului din Ucraina și al prezenței navale ruse în proximitatea apelor britanice.
Fregata implicată ar fi fost observată în ultimele luni operând frecvent în apele din jurul Marii Britanii, inclusiv în misiuni de escortare a unor petroliere sancționate din așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei.
Incidentul survine în paralel cu reuniuni internaționale privind sprijinul pentru Ucraina, inclusiv summitul G7, unde liderii occidentali au discutat noi măsuri de susținere a Kievului.
Actualitate
Lukașenko își cere scuze față de Zelenski pentru insulte și susține că Belarusul nu va intra în război: „Poate că pe alocuri am exagerat”
Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și-a cerut scuze pentru declarațiile jignitoare făcute la adresa omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, afirmând totodată că Ucraina nu are motive să se aștepte la acțiuni militare din partea Belarusului.
Aleksandr Lukașenko/FOTO: EPA-EFE
„Poate că pe alocuri am exagerat, dar a fost un răspuns la declarațiile sale nepotrivite: «Avem 500 de ținte, știm unde se află Lukașenko. Mâine vom lovi cu rachete și drone». Am tăcut. Chiar și toți cei din jur erau surprinși că am tăcut.
Înțelegeam că omul se află sub o presiune enormă, este un om tânăr, fără experiență, nu este militar. Poate că ceva nu a funcționat cum trebuie în mintea lui. Am tăcut. Dar când au început să mă amenințe, am fost nevoit să răspund”, a declarat Lukașenko marți, 16 iunie, potrivit BELTA.
Acesta a adăugat că regretă tonul și insulta, dar nu și motivul pentru care a reacționat.
„Dacă Volodîmîr Oleksandrovici (n.r. Zelenski) s-a simțit jignit, îmi cer scuze pentru acele cuvinte. Poate că nici nu ar fi trebuit să le spun, având în vedere că el se află în război.
Poate că nu trebuia să mă exprim atât de dur. Dar, pe de altă parte, el trebuie să înțeleagă că la noi se spune adesea: «cum cânți, așa ți se va cânta și la înmormântare»”, a afirmat Aleksandr Lukașenko.
Președintele a subliniat că Zelenski trebuie să fie mai atent și mai prudent.
„Mai ales că el înțelege foarte bine că din partea Belarusului, și în special din partea mea, nu are de ce să se aștepte la acțiuni militare. Încă din primele zile ale războiului i-am propus cum să ajungă la un acord și cum să încheie pacea.
Dacă m-ar fi ascultat atunci, în 2022, astăzi nu s-ar mai discuta despre unde să se oprească frontul — pe linia actuală de contact sau dacă să mai cedeze încă 13% din Donbasul care nu a fost încă ocupat de ruși. Dar atunci nu m-a ascultat”, a remarcat liderul belarus.
El spune practic că Zelenski ar trebui să înceteze declarațiile sau acțiunile pe care Belarusul le consideră ostile și să accepte că Belarusul nu intenționează să intre în război împotriva Ucrainei.
Belarus a intrat în exerciții militare alături de Rusia
Luna trecută, Ministerul Apărării de la Minsk a anunțat începerea unor exerciții privind utilizarea armelor nucleare tactice.
Antrenamentele, care s-au desfășurat pe teritoriul belarus în colaborare cu armata rusă, au avut rolul de a testa capacitatea de reacție a trupelor și pregătirea pentru manipularea munițiilor speciale, într-un context regional tot mai tensionat.
Potrivit comunicatului oficial transmis de agenția de stat BELTA, exercițiile urmăreau „îmbunătățirea nivelului de pregătire al personalului militar” și verificarea stării tehnice a armamentului și echipamentelor speciale necesare îndeplinirii unor misiuni de luptă în zone neplanificate.
Autoritățile belaruse susțin că manevrele nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat și nu reprezintă o amenințare pentru securitatea regională.
-
Breakingacum 3 zileAdrian Veștea, primele declarații după desemnarea ca premier. Promite un guvern politic și reforme „reale”
-
Breakingacum o ziCrin Antonescu: „Am găsit găina cu ouă de aur, dar el se ouă peste 2 ani. Nu înțeleg de ce sunt atât de multe pretenții din partea unui partid cu 14%”
-
Breakingacum o ziRomânia pe butuci. Valentin Stan: Dezastrul economiei poartă un singur nume
-
Actualitateacum 3 zile
Trei state NATO vor simula apărarea Coridorului Suwalki, unul dintre cele mai sensibile puncte de pe flancul estic al Alianței
-
Actualitateacum 2 zile
Guvernul britanic urmează să prezinte planul „Australia-plus” privind interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 16 ani
-
Actualitateacum 3 zile
Liderii UDMR, în ședință pentru a decide dacă îl susțin pe Adrian Veștea ca premier
-
Actualitateacum 2 zile
Cauza morții lui Eminescu explicată de specialiști. Ce l-a ucis de fapt pe marele poet și care au fost ultimele sale cuvinte
-
Actualitateacum o zi
Schimbare majoră în obiceiurile românilor: inflația a ucis „ciubucul”. Ce spun datele oficiale din aplicațiile de ride-sharing





