Actualitate
„Reformele majore” ale ministrului David nu prea au legătură cu realitatea din învăţământul românesc
Am mai scris relativ la proiectele ministrului David
în privinţa reformei învăţământului românesc. (Aici) Reiau pentru că au apărut
10 reforme majore care vor susţine transformarea, în bine sperăm noi, a
educaţiei din România.
Ministrul Educației, Daniel david FOTO Mediafax
În preambul se spune foarte bine care este ţinta
reformelor.
Ținta reformelor – Trebuie să pregătească și să
transfere prin educație cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să
devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni cu o calitate bună a vieții.
Absolvenții trebuie să se poată integra eficient pe piața muncii (nivelul 3 de
calificare după clasa a XI-a, respectiv nivelul 4 după absolvirea liceului)
și/sau să-și continue studiile la nivel postliceal și/său universitar.
Foarte bine în teorie, dar în practică?
Reforma 1– Curriculum și elementele asociate
Planurile cadru pentru liceu sunt aproximativ
aceleaşi cu acelea de acum 50 de ani.
Dintre cele opt competentele cheie, agreate şi în UE,
patru sunt următoarele:
(5) competențe de viață (personale/sociale/de a
învăța să învățăm);
(6) competențe civice;
(7) competențe antreprenoriale.
(8) competențe de expresie și sensibilitate
culturală.
Am tot întrebat, fără a primi răspuns, la ce
discipline şi în câte ore se formează şi se consolidează aceste competenţe. În
aria curriculară „Om şi societate” la profilul Real, specializarea
matematica-informatica, în care ar trebui să regăsim disciplinele ce transmit
cele 4 competenţe, găsim: Istorie (inclusiv Istoria comunismului şi Istoria
evreilor, Holocaustul), Geografie, Disciplină socio-umana, Religie. La
disciplină socio-umana se predau, în liceu: Logică, Psihologie, Economie,
Sociologie, Filosofie, de la clasa a IX-a la clasa a XII-a, câte o oră pe
săptămână pentru una din discipline, dar se face câte o disciplină într-un an
de studii. Cei care au făcut liceul ştiu că disciplinele Logica, Psihologie,
Economie, Filosofie n-au mare legătură cu cele 4 competenţe citate mai sus,
fiindcă figurează de 50 de ani în curricula şcolară. Iar Sociologia, chiar dacă
ar fi adaptată competenţelor, înseamnă o oră pe săptămână, într-un an de
şcoală. Adică 35 de ore în tot liceul, pentru patru competenţe, jumătate din numărul total de
competenţe!
Am propus şi reiau o variantă de disciplină „Educaţie
pentru societate”, de la clasa a V-a la clasa a XII-a, cel puţin o oră pe
săptămână, care să cuprindă module obligatorii şi opţionale de genul:
-Legislatie românească, Constituţia României,
legislaţie internaţională comparativă;
-Drepturile, libertăţile dar şi obligaţiile copiilor
şi adulţilor;
-Educatie financiară;
-Codul bunelor maniere;
-Educatie interculturală;
-Educatie antreprenorială, modul de iniţiere şi
dezvoltare a unei afaceri;
-Gestionarea proprierei cariere profesionale.
O altă problemă ridicată în articole anterioare,
rămasă tot fără răspuns, se referă la combinaţia dintre Şcoala Profesională şi
filiera tehnologică a liceelor. Până în clasa a XI inclusiv elevii sunt parcurg
o curriculă de scoala profesională, iar cei care doresc şi pot, continuă în
clasa a XII-a şi învață tot ce n-au învăţat în trei ani din curricula cerută la
facultăţile tehnice şi economice. Vestitele licee economice, căutate şi cu mare
prestigiu, se transformă în şcoli profesionale! Iar licee tehnologice cu zero
promovare la Bacalaureat sunt menţinute în continuare în activitate, în loc să
devină şcoli profesionale, care nu mai există! Care este logica?
Dacă se rezumă la aceste planuri cadru şi la ce
învaţă în liceu, care ar fi formarea profesională a elevilor din filieră
teoretică? Unde se pot angaja elevii care termină filiera teoretică, profilele
filologie, matematica-informatica, ştiinţele naturii, dacă nu vor să meargă la
facultate? La întrebarea angajatorilor, tu ce ştii să faci, ei răspund:
integrale, derivate, fizica cuantică, teorie literară, la care angajatorii îi
trimit acasă!
O altă eroare a planurilor cadru propuse se referă la
faptul că şcoala nu se pliază pe înclinaţiile, talentele, aspiraţiile elevilor.
La clasele a IX-X, sunt 15 discipline în Trunchiul comun, iar la CDEOȘ
(curriculum la dispoziţia elevilor din ofertă şcolii) 1-3 ore. În ţări
occidentale, aflate în fruntea clasamentelor PISA, sunt doar 5-6 discipline în
trunchiul comun, restul la alegerea elevilor.
Reforma 2, Evaluarea în Educaţie
De evaluarea corectă şi obiectivă depinde decizia de
acceptare sau respingere a proiectelor şi obiectivelor asumate în educaţie.
La testele PISA suntem pe ultimele locuri din Europa,
„ruşinea” Europei! În 2012, primul an în care s-au introdus de către ministrul
Funeriu supravegherea video la Bacalaureat, procentul de promovare s-a prăbuşit
de la 90% la 45%. Dovada că ipocrizia, mistificarea, minciuna, autoamăgirea
făceau evaluarea în educaţia din România. Şi azi se constată cazuri în care diferenţele de la mediile
claselor V-VIII şi cele de la Evaluarea Naţională, sare de 3-4-6 puncte. Adică
elevi cu nota 9 la matematică în clasele V-VIII iau notă 3 la Evaluarea
Naţională. Ce înseamnă toate aceste observaţii? Că notarea elevilor de către
profesori este extrem de subiectivă, din varii motive. Ne trebuie un sistem de
evaluare standardizat, unitar la nivel de ţară, bazat pe măsurarea progresului
şcolar al elevilor, cu ajutorul aplicaţiilor informatice, fără intervenţia
profesorilor, descris aici.
Ce ne spune ministrul David referitor la evaluare?
-Elaborarea ştandardelor de evaluare/testare pentru
învățământul primar și gimnazial – ianuarie 2026
-Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru
învățământul liceal – noiembrie 2025
-Regândirea evaluărilor naționale – propunerea și
dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
-Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor
din ecosistemul de educație) și instituționale – propunerea și dezbaterea unor
noi modele în toamna anului 2025.
Să sperăm că va ţine cont şi de opiniile celor care
şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Reforma 3– Reorganizarea arhitecturii sistemului
școlar preuniversitar
-Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul
creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative –
începând cu septembrie 2025.
-Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la
mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid
în școala mentor-școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului
educațional și a eficientizării administrative – cu finalizare în septembrie
2026
-Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat
angajat strategic cu autoritățile locale – Parteneriatul strategic angajat din
septembrie 2025; implementare continuă.
Propuneri. Clasa a
IX-a, acum la liceu, să fie trecută la gimnaziu şi să încheie astfel perioada
de cultura generală, suficientă pentru intrarea elevilor în viaţa socială şi
profesională. Clasele a X-XII, să devină o etapă de preprofesionalizare pentru
elevii care şi-au ales deja un drum în viaţa profesională, şi de formare
profesională pentru cei care doresc să se angajeze după terminarea liceului.
O şcoală este bună dacă răspunde cerinţelor şi
nevoilor societăţii la o etapă de evoluţie a sa. Asta trebuie să facă
conducerea Educaţiei din România, să răspundă la nevoile societăţii.
Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice
Esenţială este legarea salarizării cadrelor didactice
de performanţă, masurată prin progresul şcolar al elevilor. (aici)
Dacă nu se realizează acest obiectiv, şi profesorii
vor fi salarizaţi din „respect”, ajungem la concluzia unei profesoare care vrea
să fie salarizată funcţie de propriile performanţe, nu de cele ale elevilor
săi! Care or fi acelea, nelegate de elevi?
În epoca internetului este posibilă şi autoformarea
profesorilor, dacă ar exista motivarea salarială. Un motiv foarte puternic
pentru legarea salarizării de progresul şcolar al elevilor.
Faptul că ministrul David nu are experienţă în
învăţământul preuniversitar îl duce către concluzii care nu ţin cont de
realităţile din şcoli. Tocmai de aceea ar trebui să rețină şi opiniile
celor care şi-au petrecut viaţa profesională în şcoală.
Actualitate
Cum îți repari telefonul fără să pleci de acasă: ghidul complet al reparațiilor la distanță
E
vineri seara. Un utilizator constată că ecranul telefonului s-a spart după o
cădere. Problema nu e reparația în sine — este timpul. Service-urile GSM
specializate pe care le are în vedere sunt la distanță, iar drumul până acolo
înseamnă o zi pierdută. Soluția pe care o alege în următoarele zece minute
marchează o schimbare mai largă în industrie: telefonul pleacă într-un colet
securizat către un service din București și revine reparat direct la ușa
apartamentului, fără ca proprietarul să facă măcar un drum.
Scenariul
de mai sus era, până acum câțiva ani, o excepție. Astăzi, reparația la distanță
a devenit o opțiune standard în industria GSM din România — o schimbare care
reflectă atât maturizarea pieței, cât și adaptarea service-urilor mari la un
public tot mai obișnuit cu logistica integrată. Pentru clienții care nu
locuiesc în apropierea unui centru specializat sau pur și simplu nu au timp de
drumuri, modelul ăsta a transformat complet accesul la reparații de calitate.
Am
analizat împreună cu tehnicieni din domeniu și cu informații adunate de la un Service
de reparații telefoane în București
care operează serviciul Pickup & Return la nivel național cum funcționează,
de fapt, acest proces — de la momentul în care clientul completează formularul,
până la primirea telefonului reparat acasă.
De ce a apărut nevoia de
reparatie de la distanta?
Accesul la service-uri performante
nu este uniform în toată țara. Service-urile cu departamente specializate —
electroniști GSM capabili să intervină pe placa de bază, stocuri mari de piese
pentru modele diverse, echipament profesional pentru microsudură — sunt
concentrate, în mare măsură, în București și în câteva orașe mari. E o
realitate de piață determinată de volumul necesar pentru a susține o astfel de
infrastructură tehnică.
Serviciul
Pickup & Return rezolvă exact această problemă. Prin
integrarea unui curier care preia telefonul de la domiciliul clientului, îl
duce la service și îl returnează după reparație, distanța geografică încetează
să fie un factor. Clientul din Timisoara are, practic, același acces la un
service specializat din București ca și cel care locuiește la două străzi
distanță.
Pickup & Return Gratuit:
trei minute care pornesc întregul proces
Totul
începe cu o acțiune simplă:
clientul completează un formular online — la OnLaptop, formularul se numește
„Pick-Up & Return” — cu datele de contact, adresa de ridicare și
descrierea problemei telefonului.
„Cel
mai important detaliu este descrierea corectă a defecțiunii„, explică
un tehnician cu experiență pe intervenții complexe. „Cu cât clientul descrie
mai detaliat simptomele — «telefonul se restartează aleator», «touch-ul nu
răspunde în partea de jos a ecranului», «bateria se descarcă de la 100% la 30%
într-o oră» — cu atât mai eficient pregătim diagnosticul și piesele potrivite
înainte ca telefonul să ajungă în service.”
Ambalarea: cum pregătești
corect telefonul pentru transport
Un
telefon bine bine ambalat este garanția că ajunge la service în aceleași
condiții în care a plecat. Serviciile de curierat profesionale manipulează
coletele cu atenție, dar un ambalaj robust oferă un plus de siguranță care se
traduce direct într-un transport fără griji.
Recomandările
service-urilor cu experiență sunt clare:
·
Folie
cu bule pentru mai
multe straturi de protecție în jurul telefonului
·
Carton
rigid sau cutie cu
spațiu suficient pentru umplutură
·
Burete
sau material de umplutură
pentru a fixa telefonul în interiorul cutiei
·
Plic
antișoc
suplimentar pentru încărcător și accesorii, dacă sunt incluse în colet
„Ambalarea
corectă e una dintre acele operațiuni simple care fac o diferență reală”,
spun tehnicienii. „Câteva minute investite în pregătirea coletului înseamnă un
transport complet liniștit, atât pentru client, cât și pentru noi, când
deschidem colete care ajung impecabil.”
Un
sfat util: dacă
ambalajul original al telefonului a fost păstrat, acesta rămâne cea mai bună
opțiune de transport. Dacă nu, o cutie rigidă cu umplutură generoasă e o
alternativă foarte bună.
Preluarea coletului: câteva
minute, zero deplasare
După
completarea formularului și confirmarea preluării, curierul ajunge la adresa
indicată într-un interval prestabilit. Clientul predă coletul, primește
confirmarea de ridicare și, din acest moment, telefonul începe drumul către
service.
Toată
operațiunea durează, din partea clientului, câteva minute. Nu există deplasare,
nu există timp de așteptare la recepție, nu există costuri suplimentare — la
OnLaptop, serviciul Pickup & Return este gratuit, cu acoperire națională
completă.
Pentru
multe segmente de utilizatori — părinți ocupați, persoane cu program încărcat,
utilizatori din zone rurale — eliminarea deplasării e elementul care transformă
reparația dintr-un efort logistic într-o operațiune simplă, gestionabilă.
În service: de la devizul de
intrare la planul de reparație
Odată
ajuns la destinație, telefonul intră în fluxul complet de lucru al
service-ului. Primul document generat este devizul de intrare — echivalentul scris al
formularului completat de client la ridicare. În deviz se consemnează detaliat:
modelul telefonului, seria (SN-ul) acestuia, starea fizică la momentul
deschiderii coletului, accesoriile primite în colet (dacă au fost incluse încărcător
sau alte componente, acestea se notează separat, cu seriile proprii) și
defecțiunile reclamate în formularul de solicitare.
Informațiile
din formularul online completat la începutul procesului devin, în acest punct,
coloana vertebrală a intervenției. Cu cât descrierea inițială a fost mai
precisă, cu atât mai rapid se poate stabili planul tehnic.
Urmează
diagnosticul.
La OnLaptop, procesul este stratificat pe departamente, în funcție de
complexitatea problemei. Un telefon cu ecran spart ajunge direct la
departamentul tehnic de bază, unde tehnicienii confirmă că problema se rezolvă
prin înlocuire standard. În schimb, un telefon cu simptome mai subtile —
restartări aleatorii, probleme de încărcare, touchscreen care răspunde doar
parțial — e preluat pentru diagnostic extins.
„Primul
lucru pe care îl verificăm e rareori ce crede clientul”, explică un
tehnician. „De multe ori, ce pare o problemă de ecran se dovedește a fi un
conector oxidat sau un circuit afectat pe placa de bază. Diagnosticul corect
decide întregul plan de reparație.”
Dacă
diagnosticul indică o intervenție pe placa de bază, telefonul e transferat la
departamentul de electroniști GSM — specialiștii care lucrează pe trasee,
cipuri individuale și microsudură, cu microscop și echipament dedicat. E o
stratificare firească, pentru că cele două tipuri de intervenții cer competențe
și ustensile complet diferite.
Comunicarea cu clientul:
statusul, opțiunile, costurile
După
finalizarea diagnosticului, clientul este contactat — de regulă prin telefon —
cu un raport complet al situației: ce anume s-a identificat, ce intervenție e
recomandată, opțiunile disponibile pentru piese, costul estimat și durata
aproximativă.
E
momentul-cheie al întregului proces, pentru că aici clientul ia decizia finală.
Primește toate informațiile de care are nevoie și, mai ales, primește opțiuni reale, nu un
preț unic impus. Pentru un display de telefon,
de exemplu, clientului i se prezintă cele cinci categorii de calitate, cu
prețuri și specificații clare pentru fiecare:
Aftermarket — piese produse de fabricanți terți, cu
game de calitate variabilă, de la variante de bază până la premium. Prețul cel
mai accesibil, potrivit pentru telefoane cu vechime și buget limitat.
Refurbished — ecrane originale recondiționate
profesional, cu garanție și performanță identică cu a unei piese noi. Prețul
poate fi cu până la 50% mai mic decât al unui original nou.
Extrase
Grad A — piese
originale scoase din dispozitive aproape noi, cu uzură minimă. Calitate de
original la cost redus.
OEM — fabricate de același producător care
realizează piesa originală, cu specificații tehnice identice. Raport echilibrat
între preț și performanță.
Originale — componente direct de la producătorul
dispozitivului. Performanță maximă, recomandate pentru telefoane premium.
Un
avantaj important al unui service cu volum mare este disponibilitatea efectivă
a acestor categorii. La OnLaptop, toate cele cinci variante sunt, de regulă, pe
stoc pentru majoritatea modelelor populare — inclusiv pentru telefoane mai
vechi, din generații pe care multe service-uri nu le mai acoperă. Asta înseamnă
că un iPhone din seria 7 sau un iPhone 16 beneficiază de aceeași gamă completă
de opțiuni ca un telefon recent.
Abia
după ce clientul confirmă opțiunea aleasă, începe reparația propriu-zisă.
Sursa:onlaptop.ro
Reparația: aceiași tehnicieni,
aceleași standarde ca la predarea telefonului fizica
Intervenția
urmează exact același protocol ca la reparația cu prezență fizică. Pentru un
ecran, procesul implică încălzirea controlată a ramei, detașarea atentă a
conectorilor flexibili, curățarea suprafeței, aplicarea adezivului nou și
montarea piesei de schimb. Fiecare pas cere precizie — conectorii flexibili au
zeci de pini microscopici, iar operațiunea se face sub condiții controlate.
Pentru
intervenții pe placa de bază — microsudură, înlocuirea unor cipuri individuale,
tratarea oxidării — lucrează tehnicienii specializați din departamentul de
electroniști, cu echipament dedicat: stații de lipit profesionale, microscoape
de mare rezoluție, aparatură de testare a traseelor.
După
finalizarea intervenției, telefonul trece prin faza de testare completă. Pentru
un ecran nou: test de afișaj (culori, uniformitate, pixeli), test de touch pe
întreaga suprafață inclusiv margini, verificarea senzorului de proximitate,
testul camerei frontale (integrată adesea în ansamblul ecranului), verificarea
etanșeității pentru telefoanele rezistente la apă. Pentru o baterie: ciclu
complet de încărcare, măsurarea curentului consumat, evaluarea autonomiei.
„Nu
există diferență între o reparație făcută pentru un client care vine fizic și
una făcută pentru un client care a trimis telefonul prin Pickup &
Return”, afirmă un tehnician. „Aceiași oameni, aceleași piese, aceleași
teste. Singura diferență e logistica de transport.”
Retur GRATUIT acasă:
documentație completă și garanție integrală
După
finalizarea reparației și testare, telefonul e reambalat în condiții de
siguranță și returnat prin curier către adresa clientului. Coletul include
telefonul reparat, devizul de ieșire cu descrierea completă a intervenției,
factura fiscala și certificatele de garanție.
Garanția
pentru reparația efectuată prin Pickup & Return e identică cu cea oferită
pentru reparațiile făcute la sediu — aceleași termene, aceleași condiții. În
plus, pentru clienții care vor un nivel suplimentar de protecție, există
opțiunea extragaranției OnLaptop
Protect+, un program care extinde acoperirea standard și oferă
protecție împotriva unor situații neacoperite de garanția obișnuită.
Pentru
un client care a trimis telefonul de la distanță și care nu are acces rapid la
un service local, extragaranția e o asigurare utilă împotriva unor eventuale
probleme ulterioare.
Cine beneficiază cel mai mult
din acest serviciu?
Modelul
Pickup & Return e relevant pentru mai multe categorii de utilizatori:
Locuitorii
din afara marilor orașe
— pentru care accesul la un service specializat însemna, tradițional, o
deplasare costisitoare ca timp.
Utilizatorii
cu program încărcat
— pentru care două drumuri până la service (predare și ridicare) într-o zi de
lucru sunt imposibile logistic.
Proprietarii
de telefoane mai vechi sau mai rare — care au nevoie de un service cu stoc diversificat, rar
disponibil la nivel local.
Cei
care au nevoie de intervenții complexe — pe placa de bază, cu microsudură sau recuperare de date
— care cer tehnicieni specializați și echipamente profesionale.
Pentru toate aceste cazuri, modelul
Pickup & Return elimină o barieră practică și deschide accesul la un nivel
tehnic care, anterior, presupunea deplasare.
Astăzi, poți repara telefonul fără
să pleci de acasă, cu aceleași standarde ca în service.
Calitatea rămâne ancorată în
centrele specializate, dar accesul a devenit mult mai flexibil. Pentru clientul
final, asta înseamnă mai puțin efort, mai multe opțiuni și un proces simplu,
integral gestionat de service. Un formular online, un curier la ușă, câteva
zile de așteptare și telefonul revine reparat — un scenariu care, acum zece
ani, ar fi părut improbabil.
E, într-un fel, concluzia firească a
unei industrii care s-a maturizat tehnic, logistic și administrativ. Iar pentru
utilizatorul obișnuit, asta înseamnă un singur lucru important: reparația
telefonului nu mai e condiționată de locul în care locuiește.
Actualitate
Dezbatere aprinsă în educație: Lipsa de transparență de la olimpiade ajunge pe masa Ministerului. Ce schimbări cer elevii
Olimpiadele școlare sunt în centrul unei dezbateri care ridică întrebări cu privire la viitorul acestor competiții. Consiliul Național al Elevilor solicită Ministerului Educației măsuri urgente de reformă, după o serie de sesizări privind lipsa de transparență și proceduri neclare de evaluare. În paralel, profesorul Doru Căstăian vine cu o altfel de perspectivă și propune o discuție mai profundă: despre rostul și funcția olimpiadelor.
Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane, punctul de la care au pornit dezbaterile
Totul a pornit de la sesizările făcute de elevi și profesori după Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane desfășurată la Iași. Mai mulți participanți au reclamat nereguli în procesul de evaluare, lipsa unor explicații clare pentru punctaje și dificultăți în exercitarea dreptului la contestație. Din aproape 400 de participanți la toate disciplinele Olimpiadei (Economie, Sociologie, Filosofie, Psihologie, Educație Socială, Logică), 89 au depus contestații. Una singură a fost admisă: la Sociologie.
Elevii au vorbit și despre experiențe tensionate în timpul probei propriu-zise, inclusiv despre atitudini nepotrivite ale membrilor comisiei de evaluare. ,,Citește-ți încă o dată lucrarea să vezi ce aberații ai scris”, i-ar fi spus un profesor unui elev care ulterior a obținut 9,20 și mențiune pe țară, arată Edupedu.
Totodată, și regulamentul a fost interpretat diferit, în funcție de profesorii supraveghetori. La disciplina Educație Socială, regulamentul specific al olimpiadei naționale prevede că membrii unei echipe (formată din doi elevi) pot colabora pe tot parcursul timpului acordat, dar nu precizează dacă ambii membri pot scrie pe lucrare. Rezultatul? Săli diferite, reguli diferite. Unora li s-a transmis că au voie să scrie amândoi elevii din echipă, altora că doar unul. Elevii cu lucrări mai lungi au obținut și punctaj mai mare.
După Olimpiadă, mai multe plângeri au fost înaintate către Ministerul Educației.
Consiliul Național al Elevilor: „Olimpiadele riscă să pedepsească exact elevii pe care pretind că îi celebrează”
Într-un comunicat amplu, Consiliul Național al Elevilor formulează una dintre cele mai dure critici din ultimii ani la adresa modului de organizare a competițiilor școlare de acest fel.
Olimpiadele ar trebui să fie spații ale meritocrației, ale rigorii și ale unei competiții oneste. În schimb, în acest an, spațiul public a fost traversat de prea multe exemple care arată exact contrariul: reguli percepute ca fiind neclare sau schimbate din mers, proceduri de contestație care ridică semne de întrebare, dar și atitudini care nu au ce căuta într-un cadru educațional. Când elevii ajung să se întrebe nu unde au greșit, ci după ce reguli sunt evaluați, este clar că avem de-a face cu o problemă care ține de întregul sistem
, atrag atenția reprezentanții elevilor. Aceștia aduc în discuție și o dublă măsură în privința standardelor:
Toate aceste situații nu trebuie privite ca pretexte pentru a decredibiliza ideea de olimpiadă, ci ca motive serioase pentru a o apăra de improvizație și de abuz. Problema nu este existența standardelor ridicate. Problema este că, prea des, standardele par să fie cerute exclusiv elevilor, în timp ce celor care organizează, evaluează și coordonează li se îngăduie ambiguitatea, lipsa de explicații și, uneori, chiar lipsa de respect.
Cele cinci solicitări către Ministerul Educației
Totodată, reprezentanții Consiliului Național al Elevilor punctează faptul că Ministerul Educației, sub egida căruia sunt organizate toate competițiile școlare finanțate de stat, ,,nu poate rămâne în rolul de spectator al acestor derapaje”. Și cer implementarea mai multor măsuri pe care le consideră esențiale pentru restabilirea încrederii în sistem:
- Publicarea din timp a calendarului și regulamentelor specifice. ,,Pentru a asigura predictibilitate și un cadru clar de desfășurare a competițiilor, calendarul etapelor și regulamentele aferente fiecărei discipline trebuie publicate cu suficient timp înainte, astfel încât elevii și profesorii coordonatori să nu fie puși în fața unor informații comunicate tardiv.”
- Transparentizarea componenței comisiilor centrale. ,,Pentru consolidarea încrederii în corectitudinea procesului de evaluare, este necesară publicarea componenței comisiilor centrale, precum și asumarea unor criterii clare de selecție a membrilor acestora, care să respecte standarde de competență, integritate și imparțialitate.”
- Asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației. ,,Pentru ca dreptul la contestație să fie exercitat în mod real și informat, este necesară modificarea Normelor metodologice și a regulamentelor specifice ale olimpiadelor școlare, astfel încât elevii să poată consulta, înainte de expirarea termenului de depunere a contestațiilor, nu doar lucrarea, ci și borderoul de corectare aferent. Doar în acest mod fiecare elev poate înțelege clar unde și pentru ce a fost depunctat, putând decide în cunoștință de cauză dacă formulează sau nu o contestație.”
- Afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații. ,,Elevii trebuie să aibă acces la toate rezultatele relevante pentru ierarhia finală înainte de a decide dacă depun sau nu contestație. Orice altă practică afectează caracterul echitabil al competiției și pune elevii în imposibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză.”
- Interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor. ,,Nicio formă de excelență academică nu poate justifica un comportament abuziv. Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a transmite clar că derapajele de acest tip sunt incompatibile cu valorile educației și trebuie sancționate prompt, indiferent de funcția sau prestigiul persoanei care le manifestă.”
Acolo unde regulile devin neclare, iar respectul față de elev dispare, excelența riscă să rămână doar un alt cuvânt frumos din discursurile oficiale”, subliniază forul reprezentativ al elevilor.
Doru Căstăian: „Eforturile supraumane nu se varsă ȋn nimic mai larg”
Dacă elevii vin cu revendicări, profesorul de Științe Sociale Doru Căstăian aduce în discuție însuși sensul acestor competiții, într-o postare critică.
,,Cred că ar merita pornită o meditaţie mai largă despre rostul şi funcţia sistemică a olimpiadelor, ea ar fi poate mai utilă decât cartografia unei singure olimpiade naţionale problematice. Istoric, olimpiadele sunt parte a unei tradiții străvechi a eforturilor verticale, cu trimitere terminologică, dar şi larg culturală, către Antichitate şi etica virtuţilor. Sunt concursuri pentru selectarea celor mai buni dintre cei buni. De aici, ideea de excelenţă, care trimite, desigur, la arete-ul antic, la perfecţiunea mereu vizată, mereu amânată, mereu de cucerit. Dar, ȋn accepţiune antică şi nu numai, excelenţa nu e niciodată numai dexteritate, abilitate tehnică de excepţie. Performanţa tehnică are rost doar dacă provine dintr-un ideal cultural şi educaţional, adică omenesc, ȋn cel mai bun sens al termenului. De asemenea, ea vine cu costuri foarte mari.
Reguli noi pentru olimpiadele școlare: lucrări digitalizate și acces pentru elevii spitalizați. Normele, publicate în Monitorul Oficial
Efortul nerezonabil, obtuzitatea impusă a privirii, ȋngustimea intereselor, monodirecţionarea resurselor au sens doar dacă sunt făcute ȋn numele unor valori veritabile şi al unui ideal mai larg în care să se recunoască ȋntreaga comunitate. Cu o comparaţie recentă şi la ȋndemână, programul Artemis are sens doar ȋn măsura ȋn care claustrările, efortul, privaţiunile răscumpără un rezultat care nu e autoreferenţial, ci inspiră o ȋntreagă omenire şi scoate la iveală, printr-o realizare excepţională, ceea ce e mai bun ȋn ȋntreaga natură umană”, a scris profesorul într-o postare pe Facebook.
În viziunea sa, în cazul olimpiadelor și concursurilor școlare, efortul nu duce la îndeplinierea unor astfel de idealuri:
,,Eforturile supraumane şi autodepăşirea nu se varsă ȋn nimic mai larg pentru că nu au ȋn ce să se verse. Exemplele inspiraţionale nu irigă nimic sistemic pentru că sistemul este adesea un deşert axiologic. Ceea ce ar putea fi muncă inspiratoare devine proces mecanic, orb, kafkian. Şi, când se ȋntâmplă asta, olimpiadele devin ceva distopic.”
Din punctul de vedere al profesorului, există și o ruptură structurală între performanța de vârf și restul sistemului educațional:
Nu de puţine ori, ȋn forma actuală, lucrează direct ȋmpotriva idealului educaţional declarat al şcolii româneşti. De multe ori, excelenţa măsurată doar ȋn premii se face ȋmpotriva şi prin uzarea excelenţei caracterului, relaţiilor fireşti, consistenţei etice. Nu de puţine ori, premiile se iau prin ignorarea masivă a celor mulţi, prin marginalizarea lor tehnică şi valorică, prin ruperea brutală a olimpicului, a cărui performanţă este susţinută la nenumărate niveluri, de logica internă a sistemului. Cu marginalii absoluţi ai sistemului lucrurile stau şi mai rău.
În cadrul aceleiași postări, Doru Căstăian a venit și cu un disclaimer:
,,N-aş vrea să fiu ȋnţeles greşit. Am cunoscut destui olimpici (am avut și eu câţiva olimpici naţionali) şi destui profesori de olimpici. Printre ei sunt elevi admirabili, profesori admirabili, care uneori construiesc relaţii extraordinare, bazate pe respect reciproc şi pasiune ȋmpărtăşita. Am cunoscut și inspectori admirabili, care se dau peste cap ca să-i ajute cum pot pe cei implicaţi în competiţie. Sistemic, ȋnsă, olimpiadele mai degrabă alimentează (întrucât indirect o validează) o tristă stare de fapt şi o ȋncremenire opacă, succesele sunt autoreferenţiale, confirmând tuturor părţilor anxioase (copii, părinţi, profesori) că ȋşi fac bine treaba”.
Ingredientele performanței în școala de stat. „Copiii cred că o să-și piardă foarte mult din motivație”
Dezbaterea rămâne deschisă
În loc de concluzie, profesorul de Științe Sociale, își dorește ca subiectul să fie pus pe agenda publica și dezbătut.
,,Olimpiadele şi ce aduc ele, deopotrivă bun și rău, ar trebui să fie la un moment dat subiect de reflecţie publică serioasă. Un prim pas ar putea fi prezentarea unor scuze publice pentru ce s-a ȋntâmplat la Iaşi, dispunerea recorectării de urgenţă a tezelor, după criterii transparente și valide ştiinţific. După aceea, ar urma logic iniţierea unei dezbateri publice privind rolul şi funcţia acestor concursuri, precum şi a costurilor pedagogice şi morale ale definirii exclusive a excelenţei ȋn acest fel”, a scris Doru Căstăian.
Actualitate
Noua termocentrală Mintia, construită în trei ani. Investiția de 1,7 GW aduce aproape 1.000 de locuri de muncă
Aproape 1.000 de oameni lucrează pe șantierul noii termocentrale de la Mintia, construită în județul Hunedoara, după închiderea fostei centrale electrice alimentate cu cărbune. În 2026, la cinci ani de la închiderea fostei termocentrale, noul complex va produce energie.
Termocentrala Mintia. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
Începute în 2024, lucrările la noua termocentrală Mintia au ajuns în faza finală, iar complexul energetic, proiectat la o capacitate de 1,7 GW, ar putea intra în producție în vara anului 2026.
Aproape 1.000 de muncitori pe șantier
Până în prezent, cele mai importante instalații au fost montate, iar noile construcții ridicate pe terenul vechii termocentrale i-au schimbat înfățișarea.
Noii proprietari nu au renunțat la corpul principal al fostei termocentrale, ridicate în anii ’60, și la cele trei turnuri ale acesteia, înalte de 220 de metri.
Investiția în construcția complexului energetic, aflat la cinci kilometri de Deva, în vecinătatea comunei Vețel, a depășit 1,2 miliarde de euro până în prezent și a adus aproape 1.000 de noi locuri de muncă.
„Am demonstrat că am respectat tot ceea ce ne-am asumat și că ceea ce am promis am realizat, arătând că toate complexitățile și obstacolele pot fi depășite. Acest proiect este foarte important pentru stabilitatea sectorului energetic din România, este important pentru comunitatea locală și pentru oportunitățile de angajare. Avem deja în jur de 950 de muncitori, iar foarte curând vom ajunge la 1.000. Sperăm să intrăm în producție cu prima turbină pe gaz până în luna iunie, anul acesta, iar cu a doua, în jurul lunii august. Totul depinde de suportul autorităților, inclusiv Transgaz și Transelectrica. Ținta noastră este să avem ciclu combinat până în luna octombrie a acestui an”, a declarat Shadi Abulkhair, directorul Mass Global Energy.
Noile termocentrale acoperă deficitul de energie
Sâmbătă, 18 aprilie, în urma unei vizite pe șantierul termocentralei, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că noua investiție va aduce costuri mai mici pentru energie în România.
„Este un proiect extrem de important, de interes național. Ne-a inspirat pentru a veni cu o nouă legislație în materie de proiecte de producție, transport și stocare a energiei electrice din țara noastră. Investitorii care au venit aici cu peste 1,2 miliarde de euro au reușit să aducă, încă din decembrie 2024, cea mai nouă tehnologie existentă pe piață, într-una dintre cele mai mari facilități de producție energetică bazate pe gaz din întreaga Uniune Europeană”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Potrivit ministrului Energiei, odată cu finalizarea investițiilor de la termocentralele Mintia și Iernut, România își va suplimenta producția de energie cu aproximativ 2.200 MW, bazată pe gaz. Tot până la finalul anului 2026, adaugă ministrul, este așteptată intrarea în producție a altor proiecte: 2.000 MW producție fotovoltaică, 1.500 MW stocare și peste 350 MW producție de energie eoliană.
„Noi astăzi avem, plus-minus, un deficit de balanță de 1.500 MW – adică importăm aproximativ această cantitate, dar odată cu intrarea acestor proiecte în producție, până la finalul anului, România va putea să spună că ajunge de la nivelul de importator de energie la nivelul de a produce suficientă energie încât să-și satisfacă nevoia internă, lucru care automat va duce la o scădere a prețului final, în condiții de piață, atât pentru consumatorii industriali, cât și pentru consumatorii casnici”, a precizat ministrul.
„Noi, astăzi, importăm, la ore de vârf, aproximativ 20 la sută din cantitatea pe care o consumăm în țara noastră, dar o importăm la un preț foarte ridicat. Pentru 20 la sută din cantitatea de energie, plătim 40 la sută din totalul energiei pe care o consumăm în România. Ceea ce automat ridică prețul pentru consumatorul final. Ne afectează pe toate palierele conflictul din Orientul Mijlociu. Dincolo de piața carburanților, și cea a gazelor naturale este afectată, pentru că astăzi 20 la sută din producția de energie electrică a României este bazată pe gaze naturale”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Mass Global Energy Rom va investi 1 miliard de euro în capacități de stocare a energiei, inclusiv la Mintia
Fosta „stea de pe Mureș”
Fosta termocentrală Mintia a fost construită în anii ’60 pe teritoriul vechii așezări daco-romane Micia, de pe malul Mureșului. Proiectul inițial viza înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.
Imaginea 1/23:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (2) JPG
Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969, iar doi ani mai târziu au fost realizate și celelalte trei grupuri energetice. În 1977 a devenit funcțională a cincea turbină de 210 MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic. Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.
„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.
Declinul industriei miniere din Valea Jiului și problemele de mediu ale termocentralei, veche de peste cinci decenii, au grăbit declinul acesteia, iar producția de energie a fost oprită definitiv în primăvara anului 2021. În iulie 2021, au fost disponibilizați ultimii aproximativ 700 de salariați ai acesteia, iar centrala și-a încetat activitatea, intrând în conservare.
În decembrie 2022, statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding.
Noii proprietari au început, la scurt timp, un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentrală bazată pe o tehnologie rudimentară, care folosea cărbune, într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens.
Noua termocentrală, construită în trei ani
În vara anului 2023, a început demolarea mai multor construcții industriale din curtea vechii termocentrale (gospodăria de cărbune, gospodăria de păcură, gospodăria de ulei, stația de tratare chimică a apei, stația de tratare a condensatului principal), pentru a face loc noului complex energetic, care aștepta atunci avizele pentru începerea construcției.
Termocentrala Mintia, noua „Stea de pe Mureș”, așteptată în 2026. Șantierul uriaș de 1,2 miliarde de euro
Lucrările la noua termocentrală au început în 2024, unitatea fiind proiectată pentru folosirea gazului natural și echipată cu două turbine cu gaz, o turbină cu abur și trei generatoare SGen5-3000W de la Siemens. Totodată, componentele centralei vor fi pregătite pentru trecerea către noile tehnologii de producere a energiei, bazate pe hidrogen. Finalizarea lucrărilor este așteptată în acest an, iar odată cu ea, Mintia va deveni cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Imaginea 1/20:
Termocentrala Mintia Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (91) JPG
Potrivit unui comunicat recent al Guvernului României, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ un miliard de euro.
„Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru-cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul României, la 6 februarie.
Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie legată la rețeaua națională de gaze naturale și de energie electrică, iar investițiile pentru conectarea acesteia sunt în derulare.
-
Actualitateacum 3 zile„Factură” uriașă pentru Lionel Messi. Copiii l-au băgat la o cheltuială de 600.000 de euro
-
Actualitateacum 2 zileIranul menține închisă Strâmtoarea Ormuz și cere ca SUA să ridice blocada
-
Actualitateacum 2 zilePlanul ingenios prin care doi frați au reușit să fugă din Coreea de Nord: O evadare aproape miraculoasă, urmată de tragedie
-
Actualitateacum 3 zileIranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
-
Actualitateacum 2 zileNoi reguli pentru pensiile din Pilon 3. Cum se pot retrage banii și ce noutăți apar pentru plata eșalonată
-
Actualitateacum o ziSfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin
-
Actualitateacum 2 zileUn tigru a sărit în mijlocul spectatorilor la un circ din Rusia. „Copiii țipau, adulții fugeau panicați”
-
Actualitateacum o ziUn alt efect al scumpirii carburanților în Europa: Creștere explozivă a vânzărilor de mașini electrice




