Breaking
Trump se opune Pentagonului. Președintele SUA refuză să dea rachete Tomahawk Ucrainei
Donald Trump a declarat unui jurnalist de la bordul avionului prezidențial Air Force One că Statele Unite nu va furniza rachete Tomahawk Ucrainei. Afirmațiile președintelui vin la doar câteva zile, după ce Pentagonul a aprobat trimiterea unui astfel de echipament militar la Kiev.
Aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, Donald Trump a răspuns întrebării unui jurnalist, referitor la posibilitatea ca SUA să trimită rachete Tomahaw Ucrainei. Președintele SUA a precizat că nu va face acest lucru.
„Nu, nu chiar. S-ar putea întâmpla, m-aș putea răzgândi, dar în acest moment nu mă răzgândesc”, a răspuns Trump.
De asemenea, liderul de la Casa Albă a fost întrebat care ar fi „ultima picătură” pentru Statele Unite în ceea ce privește acțiunile Rusiei în Ucraina.
„Nu există picătură care umple paharul. Uneori trebuie doar să lași evenimentele să se desfășoare”, a mai adăugat președintele SUA.
Vineri, 31 octombrie, trei oficiali europeni și americani au declarat pentru CNN că Pentagonul i-a acordat Casei Albe permisiunea de a furniza rachetele americane care pot atinge o rază de 1.600 km. Decizia finală aparține președintelui Trump.
Donald Trump, după întâlnirea cu Putin: „Avem nevoie de rachetele Tomahawk”
Donald Trump și-a exprimat poziția sa referitor la furnizarea de rachete Tomahawk Ucrainei, după discuția telefonică avută cu președintele Vladimir Putin, desfășurată la mijlocul lunii octombrie.
Liderul de la Casa Albă a declarat a declarat, la acel, în cadrul unei conferințe de presă, că Statele Unite nu va trimite rachete Tomahawk Ucrainei. Liderul de la Casa Albă a motivat această decizie, spunând că și SUA are nevoie de acest echipament militar.
„I-am spus lui Putin: «Nu te superi dacă dau câteva mii de rachete Tomahawk adversarilor tăi?». Nu i-a plăcut ideea.Avem nevoie de rachete Tomahawk. Nu le putem risipi, avem și noi nevoie de ele”, a precizat liderul de la Casa Albă.”, a declarat Trump.
Recomandarea autorului:
Breaking
Dacă UE impune ca telefoanele mobile să aibă baterii interschimbabile, de ce nu vor respecta asta și următoarele iPhone-uri?
Începând cu februarie 2027, toate telefoanele mobile vândute pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă baterii cu o durată mai lungă de viață pentru a rezista la un număr mai mare de cicluri de încărcare și fără a pierde din capacitate, scrie El Economista.
În același timp, va fi obligatoriu, așa cum era cazul în trecut, ca utilizatorii să își poată înlocui singuri bateriile, întrucât defecțiunile bateriei sunt principalul motiv pentru înlocuirea dispozitivelor.
Până la ora actuală, telefoanele noastre mobile au fost dispozitive unibody, adică sunt compacte și pot fi deschise pentru a scoate bateria doar folosind unelte specifice.
Însă, începând cu 2027, acest lucru se va schimba, iar dreptul la reparații va deveni obligatoriu, modificând pentru totdeauna telefoanele mobile și oferind utilizatorilor șansa de a prelungi durata de viață a smartphone-urilor lor, reducând deșeurile electronice pe care le generăm.
Există însă și o „capcană” în reglementări: unii producători vor primi o „scutire”, dacă îndeplinesc două condiții cumulative. În primul rând, dispozitivul trebuie să aibă cel puțin certificarea IP67, ceea ce înseamnă că trebuie să fie rezistent la apă și praf.
În al doilea rând, bateria sa trebuie să își păstreze cel puțin 80% din capacitatea inițială după 1.000 de cicluri de încărcare completă. Acest lucru este valabil la toate smartphone-urile Apple de la iPhone 15 încoace, precum și de alte modele high-end de la mărci precum OPPO, Google Pixel și Samsung.
De aceea, măsura UE ar putea fi insuficientă, întrucât, dacă obiectivul UE este de a se asigura că orice utilizator își poate repara smartphone-ul fără a fi nevoie de unelte specializate, pentru un procent mare dintre ei acest lucru va fi în continuare imposibil.
Autorul recomandă:
Începând cu 2027, toate telefoanele mobile se vor schimba pentru totdeauna: va fi obligatorie înlocuirea bateriei în UE
Breaking
Victor Negrescu atrage atenția asupra riscurilor economice pentru România în lipsa unui buget european solid
România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:
• Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.
• Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.
• O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.
• Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.
• Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.
• Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.
• Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.
În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate. România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung. Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a precizat Victor Negrescu.
Breaking
Valentin Stan: Presiunea Gărzilor Revoluționare din Iran ucide orice negociere pe care ar avea-o Iranul cu SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Valentin Stan: Grupul gardienilor omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum presiunea Gărzilor Revoluționare ucide orice negociere dintre Iran și SUA. Acesta a început prin a spune că oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece acum în Iran. Analistul susține că sunt două componente care dansează periculos cu viețile iranienilor. Pe de o parte sunt reprezentanții de la negocieri, care pot fi de bună-credință, și mai sunt gardienii care pun presiune. Stan afirmă că Gărzile Revoluționare ucid negocierile pentru că pacea ar fi sfârșitul lor. O posibilă terminare a războiului ar însemna pierderea puterii, iar asta ar finaliza gruparea Gărzilor Revoluției din Iran.
Oamenii trebuie să înțeleagă. Pentru că ai în Iran două componente care la momentul ăsta dansează un fel de foxtrot extrem, extrem de semnificativ, din care nu prea înțelegi ce iese ca deznodământ. Dacă vorbim de destinul Iranului rezultat din negocierile cu americanii. Ai, pe de o parte, oameni care negociază, poate cu bună-credință, nu știm, și ai presiunea din spate. Ai grupul gardienilor care omoară orice inițiativă. Pentru că orice inițiativă negociată, pentru ei înseamnă sfârșitul. Demonstrația către poporul iranian că nu dețin puterea… Iar asta, pentru ei, cum spui tu, este sfârșitul. Ei nu vor pleca din istorie liniștiți. Nu vor merge la rigola istoriei liniștiți, pentru că sunt criminali, cu asta se ocupă. Omoară ca să trăiască.
-
Breakingacum o ziDupă 12 ore de chin politic, ziua de ieri se închide fără nicio concluzie. Nicușor Dan îndeamnă la răbdare, partidele se bat pentru putere
-
Actualitateacum 3 zilePensionarii primesc primele bilete de tratament din 2026. Plecarea are loc în câteva zile, iar prețurile au explodat
-
Breakingacum o ziPolitico: Criză de eficiență în UE. Cum au ajuns summiturile liderilor europeni să fie tot mai greu de gestionat, mai ales în situații critice
-
Actualitateacum 2 zileSindicaliștii de la Azomureș protestează la Ministerul Energiei. Temeri privind închiderea combinatului
-
Actualitateacum o ziLamine Yamal s-a accidentat și poate rata Cupa Mondială. Starul Barcelonei l-a învins pe Ionuț Radu din penalty
-
Actualitateacum 3 zileCondițiile pe care le pune liderul AUR George Simion partidelor din fosta coaliție. „Trei lucruri le vrem de la aceşti domni”
-
Actualitateacum 2 zileCe este cancerul de pancreas și de ce e atât de periculos
-
Actualitateacum 2 zileTensiuni în Strâmtoarea Ormuz: Trei nave au fost atacate în serie. Gardienii Revoluției iraniene, suspectați de deschiderea focului




