Connect with us
agentie marketing politic

Breaking

Efectul picăturii care face paharul plin să dea pe-afară

Publicat

pe

Efectul picăturii care face paharul plin să dea pe-afară

Căderea Zidului Berlinului. Sfârșitul unei ere și simbolul lumii libere. În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului cade. Un moment unic în care s-a respirat cu adevărat măreția istoriei. Pentru germani s-a încheiat lunga perioadă de după război. După 28 de ani de separare forțată, familiile și prietenii și-au văzut împlinit visul de a fi împreună, fără ziduri și bariere. În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Cortina de Fier se prăbușește, schimbând pentru întotdeauna cursul istoriei.  

Ronald Reagan a cerut în 1987 dărâmarea Zidului Berlinului

„Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid”, spunea, în 1987, într-unul dintre discursurile sale, fostul președinte al Statelor Unite, Ronald Reagan, în timp ce se afla într-o vizită oficială în Berlinul de Vest.

La distanță de doar doi ani, în ziua de 9 noiembrie, al treilea regim comunist din Europa cădea, împreună cu unul dintre simbolurile dictaturii totalitare – Zidul Berlinului – care despărțea partea estică a orașului, controlată de comuniști, de partea vestică, aflată sub control occidental.

„În ziua căderii Zidului Berlinului, « Scânteia », oficiosul partidului se deschide cu discursul lui Ceaușescu”

GÂNDUL a stat de vorbă cu istoricul Lavinia Betea, pentru a vedea cum a influențat cădererea Zidului Berlinului populația și restul revoluțiilor din Europa Centrală și de Est. Scriitoarea  Lavinia Betea a povestit ce se întâmpla în România și ce făceau soții Ceaușescu în perioada în care în Germania Zidul Berlinului era distrus și se deschidea o poartă reală spre libertate.

Istoricul și scriitoarea Lavinia Betea despre momentil căderii Zidului Berlinului

„Căderea zidului Berlinului este moment semnificativ, cum spuneți și dumneavoatră, deoarece marchează, cu mare concretețe, începutul sfârșitului regimurilor comuniste din Europa. Evenimentul fotografiat și televizat, cu opinii ale « martorilor implicați » transmite lumii întregi entuziasmul și exaltarea cu care mulțimi de germani, din Est și din Vest, au acționat sau asistat la prăbușirea acestui simbol al Războiului Rece. Ceva perceptibil, pozitiv, foarte atrăgător și pentru ziariști, și pentru marele public.

În spațiul public românesc, evenimentul pare să nu fi existat altfel decât prin receptarea presei străine. Iată, am privit peste notițele mele vechi din calculator care conspectau presa din 9 și 10 noiembrie 1989 și cele provenite din arhivele CC al PCR. Din presa românească reiese că « țara întreagă » se pregătea de Congresul al XIV-lea al partidului care urma a fi deschis peste mai puțin de două săptămâni și că pretutindeni „oamenii muncii” sunt preocupați de a raporta succese noi în onoarea Ceaușeștilor.

Să vă dau câteva exemple: în ziua căderii Zidului Berlinului, « Scânteia », oficiosul partidului se deschide cu discursul lui Ceaușescu la conferința organizației municipale de partid București care a decis « unanim » realegerea lui în funcția supremă, următoarele pagini sunt dedicate conferințelor județene organizate în același scop. Nu există nici în arhive vreun document care să te ajute să afli cum au primit Nicolae şi Elena Ceauşescu vestea căderii Zidului Berlinului. Conform agendelor acestora, 9 și 10 noiembrie 1989 au fost zile obișnuite la Cabinetele 1 și 2. În 9 noiembrie, Tovarășii au avut și o ședință cu tema… « Probleme gospodăreşti ale Congresului al XIV-lea. »

Dincolo însă de refuzul Ceaușeștilor de a discuta chiar și cu apropiații marile evenimente din țările „surori”, percepția martorilor la căderea Zidului Berlinului și semnificațiile atribuite evenimentului după trecerea unui timp semnificativ, pot fi circumscrisă paradoxurilor istoriei. În 9 noiembrie 1989 a fost mai curând un eveniment berlinez, acum este unul simbolic al prăbușirii comunismului în Europa. Se vede și se simte ca atare și în prezent deoarece artefactul în sine – un zid, exprimă extraordinar de bine diviziunea lumii în cele două « lagăre », aflate de patru decenii și jumătate în conflictul mondial al Războiului Rece.”

„Zidul Berlinului poreclit și « zidul rușinii » era și un simbolul al diferențelor economice și politice”

Lavinia Betea mărturisește că, deși s-a dorit ca data de 9 noiembrie – momentul căderii Zidului Berlinului – să devină ziua națională a Germaniei, ziua și luna au coincis cu acelea ale unui masacru din regimul nazist.

Istoricul mărturisește un amănunt extrem de emoționant și anume că, peste zidul acela, construit pe o distanță de 155 km în interiorul Berlinului, au « fugit » circa 5 000 de est-germani, alte câteva sute pierzându-și viața sub gloanțele grănicerilor.

Ce altă dovadă că oamenii apreciau mai binele de « dincolo», din « lumea liberă » decât înfruntarea morții ca să treacă Zidul?, este întrebarea Laviniei Betea care ne dă fiori, chiar și la 36 de ani de la acele momente care au scris istorie.

„În cei 28 de ani de ființare (1961-1989), Zidul Berlinului a fost mai curând simbolul divizării Germaniei decât a divizării Europei sau a lumii. Căderea lui a prefigurat unirea celor două Germanii. S-a vrut chiar mai târziu ca 9 noiembrie să devină ziua națională a Germaniei, însă, din păcate, ziua și luna au coincis cu acelea ale unui masacru din regimul nazist. Primul efect al căderii Zidului Berlinului și de o vizibilitate extraordinară în raport cu celelalte schimbări din țările cu regim comunist din Europa – a se exclude România și Albania – a fost acela că pe graniţa dintre Estul comunist şi Vestul capitalist al Europei nu se mai putea conta.

Deși, în 23 august 1989 deja, Ungaria a ridicat restricțiile la frontiera cu Austria. Un val de « turiști » printre care și 13 000 de est-germani s-au așternut la drum spre Ungaria și de acolo, prin Austria, în Occident, mai ales în Germania de Vest. În acest context – generat de schimbările aduse de perestroika sovietică și de discuțiile de înalt nivel dintre cele două super-puteri, SUA și URSS pentru reducerea cursei înarmărilor și pentru a pune capăt Războiului Rece -, se dorea și unificarea Germaniei. Zidul Berlinului poreclit și « zidul rușinii » era și un simbolul al diferențelor economice și politice dintre cele două sisteme societale – regim comunist și regim democratic.

 O dovadă a puternicei sale simbolistici și a prezenței în memoria colectivă sunt « pietrele din Zid », vândute pe post de suveniruri, așa cum am am văzut și eu într-o excursie la Berlin. Istoria ca « magistra vitae » este predată generațiilor tinere cu accent pe efectele pozitive ale unui eveniment istoric. Iar evenimentul acela este deseori explicat printr-o strategie de mare coerență logică, elaborată anticipat de personalitățile care exprimă, în acel moment, libertatea și/sau progresul.”

Care a fost picătura care umplut paharul istoriei?

Istoricul Lavinia Betea a povestit despre „picătura” care a făcut paharul să dea pe-afară și care a dus la prăbușirea zidului Germaniei.

„Evenimentul care va dobândi putere de simbol al unei mari schimbări este, adesea, fenomenul cu efectul picăturii care face paharul plin să dea pe-afară. Cam așa a fost și cu prăbușirea Zidului Berlinului. Nemulțumirile mocneau din momentul în care Germania a fost divizată. În contextul amintit anterior, în toamna lui ’89, mulțimi impresionante au demonstrat în Germania de Est și sub lozinci de unificare. Și iată întâmplarea. După ce a demisionat Erich Honecker, omologul est-german al lui Ceaușescu și coleg de generație într-ale puterii cu acesta, succesorul a promis vize pentru Germania Occidentală în regim liberalizat.

Noul secretar cu propaganda tocmai venise din concediu la conferința de presă din 9 noiembrie unde a anunțat noutatea. Întrebat « de când? », a răspuns că din câte știe, din chiar acel moment. Răspunsul său fiind transmis de presă, berlinezii din est au luat cu asalt Zidul. Faptul că autoritățile nu s-au împotrivit, n-au intervenit cu opresări și măsuri punitive este altă cheie a semnificațiilor atribuite și azi dărâmării Zidului Berlinului ca început al sfârșitului regimurilor comuniste din Europa. Însemna capitularea politicilor și liderilor comuniști în fața dorințelor și expectanțelor mulțimii, și implicit recunoașterea că au pierdut partida.

Să nu uităm că în Germania de Est existau și atunci trupe sovietice și că în ianuarie 1989, fostul lider comunist Honecker declarase că Zidul Berlinului va ființa cu rolul inițial atribuit încă o sută de ani. O previziune la fel de « bună » ca aceea a lui Ceaușescu la ultimul lui congres din noiembrie 1989 că România va reveni la capitalism « când o face plopul pere și răchita micșunele. »”

În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului cade – sursă foto Mediafax

„Era certitudinea concretă a acelui timp că venise începutul sfârșitului de regim comunist și la noi”

Istoricul Lavinia Betea a explicat și dacă a existat sau nu o legătură concretă între căderea Zidului Berlinului și Revoluția din decembrie 1989.

„Într-adevăr, căderea Zidului Berlinului nu a influențat direct evenimentele din decembrie 1989 din România. Și la noi însă, ca la Berlin, manifestația grupului de credincioși reformați din Timișoara a fost explozia care a detonat țara sau picătura care a revărsat paharul, cum vreți să apreciați. I-a motivat și pe români exemplul celorlalți « frați. »

Nu știai atunci mare lucru despre discuțiile și înțelegerile de nivel înalt, dar luarea cu asalt a Zidului Berlinului de către cetățeni, fără ca autoritățile să încerce să-i mai oprească, era certitudinea concretă a acelui timp că venise începutul sfârșitului de regim comunist și la noi. Că, în pofida deciziilor luate de Ceaușescu pentru menținerea puterii, românii pot și chiar trebuie să se revolte. Ceea ce s-a și întâmplat cu deosebirea că agățarea liderul român de putere a cauzat singura schimbare « sângeroasă » de regim comunist din Europa.”

În noaptea dintre 9 și 10 noiembrie 1989, Zidul Berlinului cade – sursă foto Mediafax

155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație

„Celebrul film «Das Leben der Anderen – Viețile celorlalți», care a luat un premiu Oscar în 2006, redă foarte bine atmosfera de supraveghere permanentă din fosta Germanie Comunistă.”

Căderea Zidului Berlinului a reprezentat un moment emblematic al istoriei europene, marcând sfârșitul unei ere de divizare a continentului. Zidul Berlinului a divizat Germania și Europa între 1961 și 1989. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării.

Istoria celor două bucăți originale din Zidul Berlinului

Cele două bucăți din Zidul Berlinului se află lângă intrarea vizitatorilor în hemiciclu, una dintre ele fiind donată de orașul Berlin ca simbol al reunificării europene vizitatorilor Parlamentului European.

După ce a fost îndepărtată din locația sa inițială din Potsdamer Platz din Berlin, bucata de zid a fost prezentată publicului din Bruxelles în Parcul Leopold, la 22 aprilie 2004, chiar cu o zi înainte de aderarea a zece noi state la Uniunea Europeană.

A doua bucată originală din Zidul Berlinului a făcut parte dintr-o expoziție organizată în Place du Luxembourg, cu scopul de a comemora cea de-a 20-a aniversare a căderii zidului, în noiembrie 2009.

6 de ani de la căderea Zidului Berlinului – Sursă foto: Digi 24

Simbolurile păcii, libertății și democrației, bucățile de zid sunt, în prezent, acoperite cu graffiti și inscripții

Mai exact, cele două piese – prima donată de orașul Berlin și a doua donată cu ocazia expoziției – au fost mutate în locul lor actual în 2021, ca parte a unui proiect de protejare a acestora, organizat în comun de statul belgian, respectiv Regiunea Bruxelles – Capitală și Parlamentul European.

La scurt timp după căderea comunismului, artiști din întreaga lume au venit în Berlin și au acoperit rămășițele Zidului cu desene prin care doreau să expună percepția lor asupra ideii de libertate.

O bucată din Zidul Berlinului, dezvelită şi amplasată în Parcul Academiei Române

Bucata din zid intrată în patrimoniul Academiei Române are o înălţime de aproximativ 4 metri şi cântăreşte 3,5 tone. Bucureştiul se alătură, astfel, unor mari capitale din întreaga lume care au decis să expună părţi din Zidul Berlinului ca semn al luptei pentru libertate şi democraţie.

Evenimentul „Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia Română din decembrie 1989”, a avut rolul de a marca împlinirea a 30 de ani de la sfârşitul regimurilor comuniste din Europa Centrală şi de Est.

„ Pentru Academia Română este o mare onoare să aibă aici, în curtea sa, începând de astăzi, un simbol al istoriei externe (…) un simbol dureros, dar, în acelaşi timp, un simbol luminos, prin faptul că a fost dărâmat. Iată, putem să avem şi noi un asemenea semn al unui fost hotar între totalitarism şi democraţie.

Căderea Zidului Berlinului a deschis o serie întreagă de evenimente şi printre ele cel mai drag nouă, cel mai esenţial pentru noi, este Revoluţia Română. De aceea, aveţi aici alăturate un fragment din Zidul Berlinului şi steagul faimos fără stemă al românilor liberi”, mărturisea în 2019 regretatul Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române.

Gorbaciov, omul care a dărâmat Cortina de Fier

Căderea regimurilor comuniste din Europa răsăriteană a început, paradoxal, în chiar inima puterii sovietice, la Moscova. Pe data de 11 martie 1985, atunci când Mihail Gorbaciov a devenit la 54 de ani secretarul general al partidului şi liderul Uniunii Sovietice, prioritatea acestuia a fost să pună în mişcare economia sovietică, dar și să insufle ideea că țara poate prospera.

Mai mult, Gorbaciov a lansat o serie de concepte reformatoare care și-au pus amprenta în acea perioadă de umbre și nesiguranță. El a rămas însă în amintirea ruşilor drept „cel care a deschis fereastra pentru o adiere de aer proaspăt.”

Gorbaciov, omul care a dărâmat Cortina de Fier

Colaj sursă foto: Mediafax


RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Comentarii Facebook
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Breaking

Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll

Publicat

pe

Donald Trump a folosit AI pentru a se costuma în Elvis în pragul comemorării a 49 de ani de la moartea regelui rock’n’roll

Donald Trump a postat mai multe imagini generate cu inteligența artificială pe The Truth Social, inclusiv cu el îmbrăcat în costumul cântărețului american de rock’n’roll. În alte imagini generate cu AI apare în postura de cuceritor al Venezuelei așa cum fusese ilustrat Theodore Roosevelt într-o caricatură, de comandant militar din timpul Războiului American de Independență, într-un tablou cu președinții George Washington și Abraham Lincoln. Președintele a postat și un afiș în care sugerează că ar putea candida la alegerile din 2028 sau că va anexa Groenlanda.

Postarea în care președintele american în costumul pe care l-a purtat Elvis Presley la concertul Aloha from Hawaii din 1973 a atras aproape 20.000 de aprecieri și 2.500 de comentarii, dar și critici. Trump s-a mai comparat cu Elvis și în trecut.

 Loading …
  • „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”. 
  • „Trump tot repetă că America a fost cândva de râsul lumii, dar acum că el este președinte, țara nu a fost niciodată mai respectată. Ca australian, pot confirma 100% că Donald Trump este de râsul lumii aici”. 
  • „Spre deosebire de Trump, Elvis a servit cu adevărat națiunea noastră cu onoare, distincție și rock and roll”
  • „Nu doar că tânjește după lumina reflectoarelor, ci se crede chiar Elvis în perioada de glorie. Ego-ul lui a depășit orice limită”.
  • „Singurul lucru pe care Trump și Elvis îl au în comun este înclinația lor către fete minore” (o referire la legăturile lui Trump cu Epstein și presupusele acte sexuale cu minore, precum și la faptul că Elvis Presley a cunoscut-o pe Priscilla Beaulieu când avea 14 ani)

În ultimele zile, liderul de la Casa Albă a publicat imagini în care s-a ilustrat cu șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând speculațiile privind intenția sa de a obține și cel de-al treilea mandat prezidențial, deși Constituția SUA nu-i permite unui președinte să aibă mai mult de două mandate.

Despre Elvis Presley

Elvis Presley s-a născut pe 8 ianuarie 1935, în Tupelo, Mississppi. A copilărit în Memphis, Tennessee, după ce familia lui a decis să se mute când el avea 13 ani. Cariera muzicală a lui Presley a început în 1954, când a cântat pentru Sun Records, avându-l ca producător pe Sam Phillips.

După doi ani, el a devenit numărul 1 în SUA și a vândut 10 milioane de albume. Considerat „regele rock’n’roll”, Elvis a avut simultan și o carieră în cinematografie după ce a jucat în filmul „Love Me Tender”, „Jailhouse Rock”, „Blue Hawaii” și „Viva Las Vegas”.  Elvis a efectuat serviciul militar în Germania de Vest în 1958 și și-a relansat cariera muzicală în 1960.

A continuat să concerteze în Las Vegas, iar în 1973, a devenit primul artist solo care a cântat la primul concert muzical transmis la nivel global.

S-a căsătorit cu Priscilla Beaulieu în 1967. Un an mai târziu, Priscilla a născut-o pe Lisa Marie Presley. Faimosul cuplu a divorțat în 1973.

După ce a consumat droguri și a făcut abuz de mâncare nesănătoasă, sănătatea artistului s-a deteriorat. Elvis a decedat la 42 de ani, pe 16 august 1977, la reședința sa din Graceland. Lisa Marie Presley a devenit  cântăreață ca tatăl ei și a fost căsătorită între 1968 și 1994 cu Michael Jackson, considerat regele muzicii pop. Lisa Presley a murit în 2023 din cauza unui infarct cauzat de complicațiile unei operații bariatrice, la 54 de ani.


Sursa Foto: The Truth Social/Hepta

Comentarii Facebook
Citeste in continuare

Breaking

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei

Publicat

pe

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă.

Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.

 Loading …

„De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja.

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro

Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare.

„De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”.

Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

„Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja.

Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023

Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens.

„Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta.

Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare.

„Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja.

„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi”

În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum.

„Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Breaking

Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune

Publicat

pe

Răspunsul lui Bolojan pentru Grindeanu, după ce după ce președintele PSD a cerut repornirea centralelor pe cărbune

Premierul demis Ilie Bolojan cataloghează drept „propunere de tip populist” iniţiativa anunţată luni de PSD privind menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune. Bolojan a atras atenţia asupra faptului că, dacă România încalcă ceea ce şi-a asumat prin jalonul din PNRR privind decarbonizarea, riscă să piardă sume mari din banii europeni.

Bolojan, replică pentru Grindeanu

Premierul interimar Ilie Bolojan a precizat luni, întrebat de Gândul, că problema centralelor pe cărbune trebuie analizată atât din perspectivă politică, cât și prin prisma angajamentelor asumate de România prin PNRR. Sorin Grindeanu i-a cerut public premierului demis să meargă de urgență la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune, în contextul discuțiilor despre securitatea energetică a României.

„Problema centralelor pe cărbune ţine, într-adevăr, de zona de energie şi aici sunt două aspecte: cele de natură politică şi cele care ţin de angajamentele României, de realităţi, de absorbţia de fonduri europene, de analize de rentabilitate şi de sustenabilitate. Or, aşa cum ştiţi, România a semnat un angajament prin PNRR prin care, în schimbul unor finanţări importante pe care România le-a primit atât sub formă de granturi, cât şi sub formă de împrumuturi, s-a angajat să reducă producţia pe cărbune înlocuind-o cu alte forme de producţie: producţie pe gaz, producţie pe fotovoltaic sau pe eolian. Din păcate, din 2021 şi până în 2025 când am avut termenele în care trebuia să facem aceste schimbări nu s-a făcut mare lucru şi nici la Craiova, nici în Valea Jiului şi nici în judeţul Gorj şi în întârziere, în două oraşe, Constanţa şi Arad nu s-au realizat lucrurile, la Arad şi la Constanţa cele două centrale care înlocuiesc grupurile pe cărbune sunt într-o stare avansată de lucrări şi din această toamnă vor funcţiona”, a declarat Bolojan.

Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria din Bucuresti, joi, 30 iulie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Premierul demis a arătat că România va îndeplini parţial clauzele din jalonul privind decarbonizarea, precizând că, în calitate de şef al Guvernului, a obţinut maximum posibil în renegocierile cu Comisia Europenă privind acest jalon.

„Prin urmare, de când sunt premier, am renegociat jalonul de decarbonizare, am obţinut, din punctul meu de vedere, maximul posibil din ceea ce se putea obţine în condiţiile pe care România şi le-a asumat prin guvernele noastre în anii anteriori şi suntem în situaţia în care până la sfârşitul lunii august avem nişte clauze de îndeplinit pe care, dacă România le îndeplineşte, şi le vom îndeplini parţial, corecţiile vor fi mai mici, iar pentru ceea nu îndeplinim vom primi, probabil, nişte corecţii. Ceea ce vreau să spun este că sunt acţiuni pe care le poţi desfăşura în condiţii normale (…) şi decizii pe care le putem lua într-un stil populist privind încălcarea înţelegerilor pe care le-am făcut şi dacă luăm astfel de decizii, inclusiv în domeniul energetic, ceea ce se poate rostogoli în spaţiul public într-o perioadă de genul acesta, înseamnă nu doar că vom pierde nişte bani, ci corecţiile pe PNRR vor fi foarte mari pentru că se declanşează un angajament de ireversibilitate care însemană corecţii imediate de peste un miliard de euro şi posibilitatea de a bloca finanţările viitoare din ultimele tranşe pe care le avem de acesat din PNRR”, a mai spus el.

Bolojan a adăugat că, în primăvara acestui an, în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, s-a decis ca CET Govora, din judeţul Vâlcea, să se închidă luna aceasta, Bolojan arătând că modificarea acestei decizii implică corecţii foarte mari.

El a mai spus că proiectul PSD este ceva care „sună foarte bine”, dar care aduce costuri enorme pentru România”.

Mai mult, Bolojan a spus că pentru ca grupurile de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune să fie repornite este nevoie de mai multe condiţii, inclusiv de cărbune.

„Tot ce s-a putut porni în condiţiile în care există rezerve funcţionează în condiţii normale atât timp cât au capacitatea de a funcţiona ca urmare a resurselor de cărbune pe care le au la dispoziţie”, a mai spus el.

Grindeanu îi cere lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, anunţat luni că parlamentarii fomaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. De asemenea, el îi cere public premierului demsi Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune.

Un deputat USR respinge declarațiile lui Grindeanu față de modificarea legii ANI, după consultările de la Cotroceni „Inventează un scenariu imposibil”

Comentarii Facebook

Citeste in continuare

Stiri calde

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF
Actualitateacum 2 zile

Traficul din AI crește rapid în România: ce arată datele reale din 799 de site-uri, într-un dashboard public trafic.dwf.ro lansat de DWF

București, 6 august 2026 – Agenția DWF lansează trafic.dwf.ro, un dashboard public și gratuit, actualizat lunar, care oferă o imagine...

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026 „PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026
Actualitateacum 5 zile

„PFA-ul se închide singur dacă nu facturezi” și alte 6 mituri în care încă se crede în 2026

✔ Un PFA fără activitate nu se închide singur și nu dispare: rămâne activ, cu obligații declarative, până îl suspenzi...

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților
Actualitateacum 2 săptămâni

Valea Sâmbetei, poarta feerică spre Făgărașul secret. Trecutul tulburător al locului ascuns în inima munților

Valea Sâmbetei, una dintre cele mai spectaculoase porți de intrare în Munții Făgăraș, a păstrat amintirea evenimentelor tulburătoare din vremea...

Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea
Actualitateacum 2 săptămâni

Primăria Iași face pasul înapoi: Nu mai stinge iluminatul public, ci doar îi reduce intensitatea. Măsuri similare în Constanța și Oradea

Primăria Iași a revenit asupra deciziei de a opri complet iluminatul public în intervalul 21.00-23.30 și a anunțat că va...

Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician” Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”
Actualitateacum 2 săptămâni

Lucian Mîndruță neagă că ar fi consiliat-o pe Diana Buzoianu: „De 10 ani nu am avut contract cu niciun politician”

Realizatorul Digi FM, Lucian Mîndruță, respinge informațiile potrivit cărora ar fi consiliat-o sau ar fi făcut training de comunicare pentru...

„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm „Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm
Actualitateacum 2 săptămâni

„Odiseea” pe formatul original al lui Nolan: Singurul cinematograf din Europa unde se vede filmul în versiunea IMAX 70mm

Mii de cinefili călătoresc sute sau chiar mii de kilometri pentru a vedea „Odiseea”, noul film al lui Christopher Nolan,...

KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor
Actualitateacum 2 săptămâni

KAAN, avionul alternativă al Turciei la F-35 american, a mai trecut un test și se apropie de primul zbor

Avionul de vânătoare de generația a cincea, dezvoltat integral de Turcia, a finalizat cu succes testul de rulaj pe pistă...

Publicitate

Parteneri

Citește și:

Top Stiri Nationalul.ro

Copyright © 2025 - ZIARUL NATIONALUL Toate drepturile rezervate. Răspunderea juridică, civilă și penală, pentru conținutul materialelor publicate pe site-ul nationalul.ro este purtată exclusiv de către autorul acestora. CONTACT: contact@nationalul.ro