Actualitate
Războiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi
Conflictul din Orientul Mijlociu a creat o criză fără precedent, afectând comerțul mondial, blocajele apărute pe rutele de aprovizionare ducând, pe lângă întârzieri majore și pierderi considerabile, și la scumpiri ale unor produse fabricate din petrol, dar și la creșterea prețurilor pentru asigurări. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt consecințele economice ale acestui război.
Războiul din Orientul Mijlociu provoacă perturbări pe lanțul de aprovizionare. Foto Shutterstock
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că recentul conflict din Orientul Mijlociu „a creat o criză fără precedent”, aceasta fiind strategia Iranului, care își dorește să ajungă la masa tratativelor.
„Iar singura șansă pe care o are să ajungă la masa tratativelor este să prelungească conflictul, ceea ce are consecințe economice foarte grave la nivel global.
Cea mai mare victimă a acestui conflict este Japonia. Este deja în alertă energetică, pentru că aproximativ 70% din petrolul pe care-l folosește să producă energie electrică provine din Golf”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Cristian Pîrvulescu: Japonia, cel mai mare perdant, Rusia, cel mai mare câștigător
„V-ați întrebat cine este cel mai mare câștigător? Este Rusia, care are un petrol foarte scump față de cel din Golf, iar scumpirea petrolului pe piețele internaționale face ca petrolul rusesc să devină mai eficient. Nu știu ce pariu a făcut Donald Trump… În ce privește Europa, nu cred că acest conflict a fost o surpriză pentru cineva. Trump a trimis flotila, era clar că urmează o acțiune militară.
Pe termen mediu vor resimți cu toții creșterea prețului petrolului, creșterea prețului gazelor despre care vorbeați, pentru că o bună parte din state iau petrolul din Qatar. Acum depinde foarte mult și cât timp va dura acest conflict, pentru că o săptămână, așa cum se estimează, înseamnă foarte mult, aprovizionarea cu țiței va avea de suferit.
Știu, statele OPEC au spus că vor mări producția, dar mă întreb unde? Pentru că majoritatea statelor OPEC sunt acolo, în zonă. Ar mai fi Venezuela, dar acolo capacitatea de producție a fost distrusă de Maduro”, a spus analistul pentru „Adevărul”.
„Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China”
Întrebat dacă poate fi și o problemă pentru comerțul cu amănuntul, în condițiile în care milioane de colete sunt comendate de români în fiecare lună, analistul a spus că, cel puțin deocamdată, nu sunt probleme, dar există un risc.
„Coletele vin prin Canalul Suez, care nu a fost afectat. Însă există un mare risc. Houti sunt cei mai importanți dintre toți, pot lovi fără nicio problemă în Canalul Suez, pe unde se transportă mărfurile din China. Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China, în economia Chinei”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Radu Puiu: Conflictul blochează în totalitate transportul din regiune
La rândul lui, Radu Puiu, analist financiar XTB România, a evidențiat principalele probleme pe care acest conflict le crează în lume.
„Conflictul din Orientul Mijlociu blochează în totalitate transportul în regiune, fie că vorbim de căile maritime sau aeriene. Temerile referitoare la potențiale perturbări ale comerțului global sunt justificate. Majoritatea bunurilor de consum sunt expediate din porturi chinezești precum Shanghai sau Shenzhen și traversează Oceanul Indian în direcția Canalului Suez, impactul fiind unul indirect”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Acesta a explicat că, de obicei, aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial trec prin Strâmtoarea Ormuz. „Incertitudinea și perturbarea comerțului internațional cauzate de răspunsul Iranului la atacurile SUA și Israelului au dus deja la creșterea prețurilor petrolului”, a spus el.
„Blocarea strâmtorii scumpește bunurile și serviciile”
Pe de altă parte, blocarea strâmtorii ar putea crește și mai mult costul bunurilor și serviciilor la nivel mondial și ar putea afecta unele dintre cele mai mari economii ale lumii, inclusiv China, India și Japonia, care se numără printre principalii importatori de țiței care tranzitează această cale navigabilă.
„Un blocaj al strâmtorii va afecta puternic Asia, având în vedere că aproximativ 3.000 de nave traversează strâmtoarea în fiecare lună.
Conform estimărilor EIA, în 2022, aproximativ 82% din țițeiul ce traversează acest punct comercial era destinat țărilor asiatice.
Se estimează că achizițiile Chinei sunt de aproximativ 90% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe piața mondială. Deoarece China utilizează acest petrol pentru a fabrica produse pe care le exportă apoi în alte țări, prețurile mai mari ale petrolului ar putea însemna și prețuri mai mari pentru consumatorii din întreaga lume.
În acest context, sunt căutate rute alternative pentru transportul materiei prime. Petrolul ar putea fi deviat de-a lungul infrastructurii alternative pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, dar Reuters raportează că acest lucru ar duce la o scădere a aprovizionării cu 8-10 milioane de barili pe zi”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Se scumpesc și asigurările
Pe lângă scumpirile cauzate de creșterea prețului combustibililor, un alt impact asupra comerțului internațional îl va avea scumpirea costurilor de asigurare. „O creștere de 50% a costurilor asigurărilor maritime face ca operațiunile de transport maritim regional să devină nesustenabile din punct de vedere financiar pentru un număr semnificativ de transportatori. Furnizorii de asigurări importanți au încetat să mai ofere acoperire pentru riscurile de război. Prin urmare, tancurile petroliere trebuie să rămână ancorate sau să caute rute de tranzit alternative în afara zonei operaționale. Costurile mai mari ale asigurărilor contribuie la creșterea prețurilor bunurilor de consum în regiunile dependente de importuri”, a declarat analistul.
În ce privește închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite și al Qatarului, Puiu a declarat pentru „Adevărul” că întrerupe cel mai eficient coridor aerian din lume. „Transportatorii de marfă trebuie să adopte rute extinse prin Asia Centrală sau Africa, ceea ce crește costurile transportului aerian al produselor electronice și farmaceutice. Această perturbare afectează calendarul programelor de producție globale care depind de livrarea la timp.
Astfel, principalele efecte asupra comerțului ar putea fi termene de livrare întârziate și ajustări de preț. În plus, costurile de asigurare pentru a traversa acea regiune au devenit nesustenabile pentru majoritatea transportatorilor”, a explicat analistul.
Bogdan Maioreanu: Comerțul China-Europa, afectat în mod special
Întrebat dacă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu este afectat și comerțul China – Europa, și implicit milioanele de colete care sunt aduse zilnic în Europa, analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat pentru „Adevărul” că, inevitabil, traficul de mărfuri va scădea.
„Există mai multe moduri în care actuala criză din Orientul Mijlociu poate afecta comerțul mondial și, în mod specific, comerțul China–Europa. În primul rând, anunțul Iranului privind închiderea strâmtorii Ormuz crește prețul petrolului (ieri a urcat cu 6%) deoarece este estimat că peste 20% din traficul mondial de țiței trece pe aici. Chiar dacă strâmtoarea nu s-ar închide, riscurile generate de conflictul militar din zonă impun asigurări suplimentare pentru navele care o tranzitează, care, implicit, pot duce la scăderea drastică a traficului, necesitând ocoluri ce adaugă costuri și întârzieri semnificative. Totodată, blocarea strâmtorii poate produce și creșteri de prețuri ale altor materii prime pentru produsele chimice, dar și ale altor produse derivate din petrol. În plus, bombardamentele asupra unor capacități de producție de petrol și rafinării din zona Golfului pot pune și mai mare presiune pe prețul petrolului”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
În al doilea rând, a adăugat analistul, conflictul afectează transportul de mărfuri – ruta cea mai scurtă pentru comerțul dintre China și Europa fiind prin canalul de Suez. „Dar până acolo navele trebuie să treacă prin golful Aden și Marea Roșie, o zonă care se confruntă cu amenințările rebelilor Houthi, sprijiniți de Iran. Acestea au făcut companiile maritime să ocolească Africa, ceea ce nu face decât să prelungească și mai mult timpii de livrare. Conflictele armate, scumpesc, de asemenea, asigurările necesare pentru mărfuri, combinat cu creșterea prețurilor la petrol, vor conduce la scumpirea transportului”, a explicat analistul.
În ce privește transporturile aeriene, Maioreanu precizează că huburile din Orientul Mijlociu (Dubai/Doha/Abu Dhabi) reprezintă o parte importantă a conectivității globale pe distanțe lungi. „Închiderea spațiului aerian și anularea zborurilor perturbă capacitatea de transport și rețelele dedicate transportului de marfă, ceea ce tinde să crească prețurile transportului aerian și să reducă disponibilitățile pentru transporturi urgente”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
„Pe termen lung, e posibil să vedem pusee inflaționiste”
Pe termen mai lung, opinează analistul, dacă instabilitatea se menține și conflictul se prelungește, e posibil să vedem pusee inflaționiste care vor impacta veniturile disponibile ale populației și vor reduce consumul. „Costurile energiei, dar și creșterile de prețuri la transport, vor fi transferate în prețurile produselor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla imediat. China este un important importator de energie din Golf, iar Europa este foarte sensibilă la disponibilitatea și prețul gazului/LNG – gaz natural lichefiat, în timp ce Qatarul e unul dintre principalii furnizori, cu 20% din cantitatea de LNG tranzacționată la nivel mondial. Luni, Qatarul a suspendat producția de LNG după ce două capacități de producție au fost atacate de Iran, decizia ducând la creșterea prețului gazului cu 50%. Un șoc energetic legat de strâmtoarea Hormuz dar și de reducerea livrărilor de țiței din zona Golfului poate crește costurile de producție și reduce consumul european, diminuând cererea de produse manufacturate importate”, a explicat Maioreanu.
Toate acestea sunt scenarii ipotetice, a adăugat acesta, precizând că unele dintre ele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se materializa, în condițiile actuale în care situația din regiune este volatilă și se poate schimba. „Însă realitatea este că în cazul unui conflict prelungit există riscuri majore de perturbare a comerțului și a aprovizionării cu energie”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Economiștii: Zona euro este cea mai expusă economie majoră
Economiștii ING consideră însă că Europa este zona în care consecințele macroeconomice ale conflictului din Orientul Mijlociu sunt cele mai severe, „iar momentul nu putea fi mai prost ales”.
„Zona euro ieșea în sfârșit dintr-o lungă perioadă de stagnare, cu semne timide de redresare – însă recent, acestea au fost subminate de noi incertitudini legate de tarife. Acum, regiunea s-ar putea confrunta cu un șoc energetic, pe lângă șocul comercial”, susțin economiștii.
Potrivit acestora, Europa importă practic tot petrolul și o parte semnificativă din GNL, iar o creștere bruscă a prețurilor la energie și, eventual, chiar o întrerupere a aprovizionării cu energie ar putea readuce în memorie criza costurilor energetice de la sfârșitul anului 2021 până în 2023.
„În prezent, există două diferențe importante față de situația de atunci: Europa nu trebuie să se „protejeze” de un singur furnizor important de energie, iar criza prețurilor la petrol survine la sfârșitul iernii, nu la începutul acesteia.
Banca Centrală Europeană se află într-o adevărată dilemă. Inflația serviciilor este încă persistentă, iar un șoc petrolier ar determina creșterea inflației globale – însă perspectivele de creștere se deteriorează simultan sub greutatea combinată a tarifelor, a incertitudinii și, acum, a costurilor energetice. În decembrie, o analiză a BCE a arătat că o creștere de 14% a prețurilor petrolului ar determina o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale și ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale. Totuși, acesta ar fi doar efectul asupra prețurilor, nu și efectul asupra întreruperii lanțului de aprovizionare. Având în vedere că amintirile recente ale creșterii inflației sunt încă relativ proaspete, este puțin probabil ca BCE să observe o nouă inflație determinată de prețul petrolului”, consideră economiștii.
Actualitate
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar au pus bazele tuturor limbilor indo-europene vorbite astăzi. Ei sunt strămoșii genetici și lingvistici care au remodelat definitiv chipul Europei.
Înmormântarea unei căpetenii Yamnaya FOTO Rome World/facebook
Limbile indo-europene reprezintă cea mai mare familie de limbi din lume, fiind vorbite de aproape jumătate din populația globală. Totodată, aproximativ 94% dintre europeni vorbesc o limbă indo-europeană, în principal din ramurile romanică, germanică și slavă. Secole de-a rândul, cărturarii și, mai apoi, oamenii de știință moderni au încercat să găsească originea acestor limbi și strămoșii comuni ai europenilor. Au fost emise tot soiul de ipoteze, unele logice, altele fanteziste, dar niciodată nu s-a ajuns la un consens. Noile studii, bazate pe analize avansate asupra ADN-ului unor indivizi care au trăit acum 8.500 de ani, au rezolvat aproape în întregime enigma și au scos la iveală o concluzie absolut surprinzătoare.
Două studii realizate de echipe internaționale de cercetători, pe baza ADN-ului, și publicate în revista Nature, au ajuns la concluzia că strămoșii europenilor erau o populație care trăia pe teritoriul actualei Rusii, în urma cu aproximativ 6500 de ani. Ei au dus la apariția unui grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial în răspândirea limbilor indo-europene. Mai apoi, neamurile europene de astăzi s-au născut în urma unui genocid cumplit, care a avut loc acum câteva mii de ani pe tot parcursul continentului.
O mână de sate din stepele rusești și un popor care a schimbat istoria lumii
Cercetările efectuate de-a lungul ultimelor decenii s-au apropiat progresiv de această descoperire uimitoare, publicată recent în revistele de specialitate. Mai precis, treptat, oamenii de știință au început să îi identifice pe cei care au adus proto-indo-europeana pe continentul european și, totodată, pe cei care au definit genetic noile popoare de pe acest vast teritoriu. Era vorba despre triburile Yamnaya, populații de păstori și războinici din stepele nord-pontice care au invadat Europa. Cu toate acestea, existau o serie de sincope, pe care noile cercetări le-au rezolvat.
Mai precis, a fost identificată populația care a stat la baza formării triburilor Yamnaya – adică strămoșul originar al europenilor și, totodată, poporul care a dat naștere primei limbi proto-indo-europene, cea din care s-au dezvoltat toate celelalte limbi și graiuri indo-europene de pe Glob. Unul dintre susținătorii acestei ipoteze este geneticianul David Reich, de la Harvard Medical School și Harvard University. Acesta a emis ipoteza că acest strămoș ancestral provine din regiunea Caucaz – Volga Inferioară. „Este pentru prima dată când avem o imagine genetică unificatoare pentru toate limbile indo-europene”, a declarat, pentru Harvard Medical School, coautorul principal Iosif Lazaridis, cercetător asociat în biologia evoluției umane la Facultatea de Arte și Științe (FAS) a Universității Harvard. Ulterior, două studii de referință, publicate în revista Nature, identifică drept nucleu inițial această populație din regiunea Caucaz – Volga Inferioară, considerată sursa proto-indo-europenei, limba precursoare a tuturor acestor idiomuri.
Această populație trăia în stepa eurasiatică, pe teritoriul actualei Rusii, în urmă cu aproximativ 6.500 de ani, în Epoca Cuprului (Eneolitic). Aria sa de răspândire se întindea de la câmpiile de-a lungul Volgăi Inferioare până la poalele nordice ale Munților Caucaz. Potrivit cercetătorilor, membrii acestui grup s-au deplasat spre vest, unde s-au amestecat cu populațiile locale, dând naștere culturii Yamnaya — acel faimos grup de păstori nomazi care avea să joace un rol esențial atât în răspândirea limbilor indo-europene, cât și în formarea popoarelor europene.
Practic, după cum indică studiile, populația Yamnaya s-a format din doar câteva mii de indivizi care trăiau în sate învecinate, în urmă cu circa 5.700–5.300 de ani. În scurt timp, aceștia au dezvoltat o economie inovatoare, bazată pe păstoritul mobil, care le-a permis să exploateze vastele teritorii ale stepelor. Această adaptare a dus la o expansiune demografică rapidă; în doar câteva secole, descendenții lor s-au răspândit pe un teritoriu uriaș, de la Europa Centrală până în estul Asiei.
Descoperirea reprezintă o confirmare importantă a „ipotezei stepelor”, formulată în secolul al XIX-lea, care plasează originea limbilor indo-europene în stepele Eurasiei. De-a lungul ultimelor decenii, lingviștii și arheologii au observat asemănări între limbi precum latina, greaca și sanscrita, sugerând existența unei limbi comune străvechi. Acum, genetica vine să completeze acest tablou.
Pe lângă limbă, triburile Yamnaya au moștenit tradiții culturale importante de la această populație străveche, inclusiv obiceiul de a-și îngropa morții în kurgane (morminte acoperite cu movile de pământ). Concluziile au fost formulate pe baza a două studii: primul, cu ADN obținut de la 354 de indivizi din Rusia și Europa de Sud-Est, iar al doilea, cu 81 de probe din Ucraina și Republica Moldova. Aceste date au fost completate de informații genetice existente de la aproape 1.000 de indivizi antici.
Cel mai mare mister din România. Mormintele de cai din nordul ţării, vechi de 4.000, care i-au lăsat fără răspuns pe cercetătorii lumii
În concluzie, câteva mii de indivizi din Epoca Cuprului (o perioadă de tranziție de la epoca pietrei la cea a metalelor), adunați în câteva sate din stepele rusești, au migrat către vest. Nu se știe exact ce i-a determinat să plece, însă pe teritoriul Ucrainei și, probabil, al Republicii Moldova de astăzi, au întâlnit populații locale, neolitice. S-au amestecat cu localnicii și au dat naștere civilizației Yamnaya, un neam de păstori războinici care avea să schimbe total destinul Europei.
Yamnaya, „tații” europenilor și un genocid preistoric
Acești Yamnaya au dezvoltat un stil de viață revoluționar. Erau crescători de vite și oi și se presupune că au fost prima populație din lume care a domesticit calul și l-a folosit pentru păstoritul nomad. Totodată, au fost primii care au învățat să utilizeze carele trase de boi. Aceste descoperiri i-au transformat în războinici redutabili. În plus, le-au asigurat o mobilitate extraordinară, care le-a modelat stilul de viață. Erau nomazi care străbăteau, cu familiile și bunurile urcate în care, stepele întinse, în căutare de noi pășuni și noi teritorii de cucerit.
„Am descoperit că Yamnaya descind din doar câteva mii de
oameni care trăiau în câteva sate învecinate, acum 5.700–5.300 de ani. Ca descedenți ai lor, Yamnaya au dezvoltat o economie radical nouă, care le-a permis
să-și urmeze turmele de animale în zone de stepă deschisă, anterior
inaccesibile. Acest lucru a dus la o explozie demografică, astfel încât, în
câteva sute de ani, descendenții Yamnaya numărau zeci de mii de persoane și
erau răspândiți de la Ungaria până în estul Chinei”, precizează Reich pentru Harvard Medical School.
Aceste triburi de păstori războinici — oameni de statură înaltă, cu pielea albă, păr roșcat sau blond și toleranți la lactoză (populațiile de vânători-culegători europeni nu o tolerau) — au tăbărât asupra civilizațiilor neolitice și eneolitice ale Lumii Vechi. Oamenii culturii Yamnaya, așa cum arată Martin Trautmann în lucrarea sa „First bioanthropological evidence for Yamnaya horsemanship”, cunoșteau metalurgia, reușind să confecționeze în special arme din bronz.
Practicau rar agricultura, doar pe malurile râurilor, atunci când staționau mai mult timp într-un loc; în acele perioade își fortificau și așezările. Meșteșugarii aveau un statut aparte în lumea Yamnaya, obiectele din metal fiind descoperite în cantități mari în mormintele elitelor tribale. În contrast, populațiile neolitice din Europa mileniului VII î.Hr. erau mai mici de statură, cu pielea mai închisă la culoare și părul brunet. În plus, nu aveau o cultură a războiului și nici nu excelau în zona metalurgiei, folosind arme și unelte din piatră. Mai mult, civilizațiile neolitice europene erau slăbite atât de o epidemie misterioasă, despre care vorbesc mulți oameni de știință, cât și de războaie intertribale.
Din ce limbă vine, de fapt, numele Moldova. Istoria zbuciumată a constituirii principatului românesc
În fața puternicilor războinici Yamnaya — mai bine echipați, mai fortificați fizic, mai rapizi și mai violenți — comunitățile agrare ale Vechii Europe au fost victime sigure. Tot mai mulți specialiști pun pe seama acestei invazii devastatoare distrugerea majorității marilor așezări neolitice, din zona danubiană (inclusiv de pe teritoriul țării noastre) și până la triburile neolitice britanice (cei care au ridicat Stonehenge). Războinicii Yamnaya au „măturat” continentul de la un capăt la celălalt, studiile genetice și arheologice scoțând la iveală un adevărat război de exterminare. Efectiv, genele bărbaților neolitici din Europa au dispărut.
Cel mai probabil, războinicii Yamnaya au exterminat bărbații din fiecare comunitate și au păstrat o parte a femeilor. Specialiștii danezi au descoperit șocați că nu a rămas mai nimic în structura poporului danez, de exemplu, din genetica strămoșilor neolitici. În mare parte doar a celor din cultura Yamnaya. „A fost o schimbare atât de rapidă de populație, efectiv fără descendenți ai predecesorilor”, preciza paleocologistul Anne Birgitte Nielsen de la Universitatea din Lund.
„Sunt tot mai convins de faptul că a fost un fel de genocid”, preciza și cercetătorul Kristian Kristinsen. La rândul lor, noile studii genetice arată că într-adevăr peste 80% dintre europenii de astăzi sunt descedenți ai Yamnaya. „Au schimbat radical populația Europei, cu perturbări majore
în Germania, Spania, Italia și Ungaria (…) În Marea
Britanie, a avut loc o înlocuire a populației de peste 90% în doar câteva
decenii”, preciza Reich.
În plus, acești războinici ai stepelor au adus și limbile proto-indo-europene, moștenite de la strămoșii lor din zona Volgăi.
Actualitate
Amenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a fost închis, fiind aplicate amenzi în valoare de zeci de mii de lei, a anunțat, vineri, Ministerul Sănătăţii.
Ministerul Sănătății a anunțat sancțiuni în cazul cabinetului privat din Capitală FOTO Arhivă
Ministerul Sănătății a informat, printr-un comunicat transmis vineri, că, deși inițial verificările au fost întârziate de faptul că unitatea a fost găsită închisă, inspectorii sanitari au reușit ulterior să efectueze controlul, conform atribuțiilor legale.
Astfel, pentru neregulile grave constatate, inspectorii sanitari au decis închiderea cabinetului medical, ridicarea Autorizației Sanitare de Funcționare și aplicarea mai multor amenzi în cumul de 70 000 de lei.
Decizia a fost luată conform HG 857/2011 pentru deficiențe majore în procesul de sterilizare a instrumentarului medical; nerespectarea dotărilor obligatorii și a circuitelor funcționale și încălcarea normelor de igienă și a protocoalelor de dezinfecție.
Decizia vine după ce o femeie de 45 de ani din Vâlcea a venit la București pentru o operație estetică de lifting facial. În timpul intervenției, pacienta a suferit complicații grave și a ajuns în moarte cerebrală, fiind transferată de urgență la Spitalul Floreasca.
Aceasta s-a aflat în moarte clinică timp de o săptămână, fiind ținută în viață doar de aparate, ulterior fiind constatat decesul. Investigațiile CT efectuate în spital au indicat o hemoragie cerebrală intraventriculară, cel mai probabil cauzată de ruptura unui vas de sânge.
Soțul acesteia, Sorin Dumitru, a acuzat că intervenția ar fi fost realizată în condiții improprii și că soția sa nu ar fi fost supusă unor analize preoperatorii care ar fi putut preveni tragedia.
Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a dispus marți un control al Inspecției Sanitare la cabinetul medical din București unde a fost realizată procedura, însă clinica era închisă.
Colegiul Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB) a anunțat ulterior că s-a autosesizat și că a iniţiat cercetarea disciplinară a medicului implicat în intervenţie.
Actualitate
Scandal în Poliția Olt: un bărbat mușcat de câine în curtea unei secții, pus să curețe sângele cu mopul
O anchetă a fost deschisă de poliţişti după ce un bărbat a fost muşcat de un câine în curtea sediului Poliţiei Brebeni, unde s-a prezentat pentru a face o plângere.
Bărbatul a fost mușcat de câine FOTO: Arhivă
Totul a plecat de la un scandal ce a avut loc într-un bar din comună. Unul dintre bărbații implicați în conflict a mers la sediul poliției pentru a da declarații, iar în fața postului de poliție, a fost mușcat de un câine.
După ce a intrat în sediul poliției, polițiștii i-ar fi dat un mop și l-ar fi pus să spele sângele de pe podea.
Bărbatul a postat și un clip pe un grup de Facebook, șters ulterior, în care se vede cum șterge cu mopul de pe holul sediului Poliției, sângele rezultat de la atacul câinelui. Această înregistrare a declanșat o reacție imediată din partea conducerii inspectoratului.
„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, pe o rețea de socializare, referitoare la un incident în care este implicată o persoană care s-ar fi prezentat la o unitate de poliție din județul Olt, Compartimentul de Relații Publice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Olt este abilitat să comunice următoarele: din verificările preliminare, persoana în cauză a fost implicată într-un conflict, fiind condusă la sediul poliției pentru clarificarea situației. Ulterior, aceasta ar fi suferit o mușcătură de câine în proximitatea unității de poliție. De asemenea, precizăm faptul că persoana a fost transportată la o unitate medicală, cu autospeciala de poliție, pentru acordarea de îngrijiri de specialitate”, a precizat IPJ Olt.
În ceea ce privește imaginile apărute în spațiul public, conducerea IPJ Olt a dispus efectuarea de verificări, în vederea stabilirii cu exactitate a situației de fapt și dispunerii măsurilor legale ce se impun.
Rădăcinile ascunse ale Europei: de unde provin, de fapt, strămoșii și limbile europenilor de astăzi
Cercetătorii au descifrat originea europenilor: triburile nomade care, în urmă cu 8.500 de ani, au declanșat un genocid continental, dar...
Amenzi de zeci de mii de lei în cazul cabinetului în care o femeie a murit după o procedură de lifting. Neregulile găsite de inspectori
Cabinetul privat din Capitală, unde o femeie a intrat în comă și ulterior a murit după o procedură estetică, a...
Scandal în Poliția Olt: un bărbat mușcat de câine în curtea unei secții, pus să curețe sângele cu mopul
O anchetă a fost deschisă de poliţişti după ce un bărbat a fost muşcat de un câine în curtea sediului...
Cât de pregătită este România pentru o nouă criză mondială. „Va fi mult mai periculoasă decât cea din 2008”
Criza mondială va prinde România complet nepregătită, având în vedere criza politică, resursele financiare limitate, recesiunea deja instalată, inflația care...
Originea controversată a numelui orașului Deva. Ipotezele stranii care îl leagă de Decebal, celți și râuri sacre
Numele Deva, păstrat din vremuri străvechi de orașul din vestul României, are un istoric controversat, dezbătut intens de oamenii de...
Goldie Hawn, apariție spectaculoasă la 80 de ani. Actrița a impresionat într-o rochie elegantă, cu detalii transparente
Goldie Hawn a atras toate privirile la cea mai recentă apariție a sa în cadrul emisiunii Jimmy Kimmel Live!, unde...
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
Guvernul urmează să adopte, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat....
-
Actualitateacum 3 zileMinistrul Educației pune rezultatele slabe la simulări pe umerii părinților. Director: „Din viața copilului lipsește părintele, plecat în străinătate, la muncă”
-
Actualitateacum 3 zileCine e liderul PNL care încearcă să-l salveze pe Bolojan. Negocieri dure cu suveraniștii – SURSE
-
Breakingacum 3 zileValentin Stan: Trump nu a vrut să transmită mesajul că un descreierat face agenda administrației Trump și poate să intervină în evenimentele oficiale
-
Actualitateacum 2 zileCele mai bune foarfeci de grădină 2026: Top 7 + alternative – cum alegi corect și eviți greșelile, în funcție de buget, nevoi și utilizare
-
Breakingacum 3 zileUnde pot fi consultate documentele tehnice ale cadastrului
-
Actualitateacum 2 zileCCR dă „undă verde” beneficiilor pentru șefii companiilor de stat: sesizarea lui Nicuşor Dan, respinsă
-
Actualitateacum 2 zile
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat va fi adoptat joi de Guvern
-
Breakingacum 2 zileCum a comentat Ilie Bolojan acuzațiile lui George Simion în privința SAFE: România are nevoie de investiții în apărare