Actualitate
Războiul care rescrie economia: Japonia este marea victimă, Rusia, marele câștigător. Ce bunuri și servicii se vor scumpi
Conflictul din Orientul Mijlociu a creat o criză fără precedent, afectând comerțul mondial, blocajele apărute pe rutele de aprovizionare ducând, pe lângă întârzieri majore și pierderi considerabile, și la scumpiri ale unor produse fabricate din petrol, dar și la creșterea prețurilor pentru asigurări. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat care sunt consecințele economice ale acestui război.
Războiul din Orientul Mijlociu provoacă perturbări pe lanțul de aprovizionare. Foto Shutterstock
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că recentul conflict din Orientul Mijlociu „a creat o criză fără precedent”, aceasta fiind strategia Iranului, care își dorește să ajungă la masa tratativelor.
„Iar singura șansă pe care o are să ajungă la masa tratativelor este să prelungească conflictul, ceea ce are consecințe economice foarte grave la nivel global.
Cea mai mare victimă a acestui conflict este Japonia. Este deja în alertă energetică, pentru că aproximativ 70% din petrolul pe care-l folosește să producă energie electrică provine din Golf”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Cristian Pîrvulescu: Japonia, cel mai mare perdant, Rusia, cel mai mare câștigător
„V-ați întrebat cine este cel mai mare câștigător? Este Rusia, care are un petrol foarte scump față de cel din Golf, iar scumpirea petrolului pe piețele internaționale face ca petrolul rusesc să devină mai eficient. Nu știu ce pariu a făcut Donald Trump… În ce privește Europa, nu cred că acest conflict a fost o surpriză pentru cineva. Trump a trimis flotila, era clar că urmează o acțiune militară.
Pe termen mediu vor resimți cu toții creșterea prețului petrolului, creșterea prețului gazelor despre care vorbeați, pentru că o bună parte din state iau petrolul din Qatar. Acum depinde foarte mult și cât timp va dura acest conflict, pentru că o săptămână, așa cum se estimează, înseamnă foarte mult, aprovizionarea cu țiței va avea de suferit.
Știu, statele OPEC au spus că vor mări producția, dar mă întreb unde? Pentru că majoritatea statelor OPEC sunt acolo, în zonă. Ar mai fi Venezuela, dar acolo capacitatea de producție a fost distrusă de Maduro”, a spus analistul pentru „Adevărul”.
„Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China”
Întrebat dacă poate fi și o problemă pentru comerțul cu amănuntul, în condițiile în care milioane de colete sunt comendate de români în fiecare lună, analistul a spus că, cel puțin deocamdată, nu sunt probleme, dar există un risc.
„Coletele vin prin Canalul Suez, care nu a fost afectat. Însă există un mare risc. Houti sunt cei mai importanți dintre toți, pot lovi fără nicio problemă în Canalul Suez, pe unde se transportă mărfurile din China. Iranul nu-și permite să lovească în comerțul din China, în economia Chinei”, a declarat Pîrvulescu pentru „Adevărul”.
Radu Puiu: Conflictul blochează în totalitate transportul din regiune
La rândul lui, Radu Puiu, analist financiar XTB România, a evidențiat principalele probleme pe care acest conflict le crează în lume.
„Conflictul din Orientul Mijlociu blochează în totalitate transportul în regiune, fie că vorbim de căile maritime sau aeriene. Temerile referitoare la potențiale perturbări ale comerțului global sunt justificate. Majoritatea bunurilor de consum sunt expediate din porturi chinezești precum Shanghai sau Shenzhen și traversează Oceanul Indian în direcția Canalului Suez, impactul fiind unul indirect”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Acesta a explicat că, de obicei, aproximativ 20% din petrolul și gazul mondial trec prin Strâmtoarea Ormuz. „Incertitudinea și perturbarea comerțului internațional cauzate de răspunsul Iranului la atacurile SUA și Israelului au dus deja la creșterea prețurilor petrolului”, a spus el.
„Blocarea strâmtorii scumpește bunurile și serviciile”
Pe de altă parte, blocarea strâmtorii ar putea crește și mai mult costul bunurilor și serviciilor la nivel mondial și ar putea afecta unele dintre cele mai mari economii ale lumii, inclusiv China, India și Japonia, care se numără printre principalii importatori de țiței care tranzitează această cale navigabilă.
„Un blocaj al strâmtorii va afecta puternic Asia, având în vedere că aproximativ 3.000 de nave traversează strâmtoarea în fiecare lună.
Conform estimărilor EIA, în 2022, aproximativ 82% din țițeiul ce traversează acest punct comercial era destinat țărilor asiatice.
Se estimează că achizițiile Chinei sunt de aproximativ 90% din petrolul pe care Iranul îl exportă pe piața mondială. Deoarece China utilizează acest petrol pentru a fabrica produse pe care le exportă apoi în alte țări, prețurile mai mari ale petrolului ar putea însemna și prețuri mai mari pentru consumatorii din întreaga lume.
În acest context, sunt căutate rute alternative pentru transportul materiei prime. Petrolul ar putea fi deviat de-a lungul infrastructurii alternative pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz, dar Reuters raportează că acest lucru ar duce la o scădere a aprovizionării cu 8-10 milioane de barili pe zi”, a declarat Radu Puiu pentru „Adevărul”.
Se scumpesc și asigurările
Pe lângă scumpirile cauzate de creșterea prețului combustibililor, un alt impact asupra comerțului internațional îl va avea scumpirea costurilor de asigurare. „O creștere de 50% a costurilor asigurărilor maritime face ca operațiunile de transport maritim regional să devină nesustenabile din punct de vedere financiar pentru un număr semnificativ de transportatori. Furnizorii de asigurări importanți au încetat să mai ofere acoperire pentru riscurile de război. Prin urmare, tancurile petroliere trebuie să rămână ancorate sau să caute rute de tranzit alternative în afara zonei operaționale. Costurile mai mari ale asigurărilor contribuie la creșterea prețurilor bunurilor de consum în regiunile dependente de importuri”, a declarat analistul.
În ce privește închiderea spațiului aerian al Emiratelor Arabe Unite și al Qatarului, Puiu a declarat pentru „Adevărul” că întrerupe cel mai eficient coridor aerian din lume. „Transportatorii de marfă trebuie să adopte rute extinse prin Asia Centrală sau Africa, ceea ce crește costurile transportului aerian al produselor electronice și farmaceutice. Această perturbare afectează calendarul programelor de producție globale care depind de livrarea la timp.
Astfel, principalele efecte asupra comerțului ar putea fi termene de livrare întârziate și ajustări de preț. În plus, costurile de asigurare pentru a traversa acea regiune au devenit nesustenabile pentru majoritatea transportatorilor”, a explicat analistul.
Bogdan Maioreanu: Comerțul China-Europa, afectat în mod special
Întrebat dacă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu este afectat și comerțul China – Europa, și implicit milioanele de colete care sunt aduse zilnic în Europa, analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat pentru „Adevărul” că, inevitabil, traficul de mărfuri va scădea.
„Există mai multe moduri în care actuala criză din Orientul Mijlociu poate afecta comerțul mondial și, în mod specific, comerțul China–Europa. În primul rând, anunțul Iranului privind închiderea strâmtorii Ormuz crește prețul petrolului (ieri a urcat cu 6%) deoarece este estimat că peste 20% din traficul mondial de țiței trece pe aici. Chiar dacă strâmtoarea nu s-ar închide, riscurile generate de conflictul militar din zonă impun asigurări suplimentare pentru navele care o tranzitează, care, implicit, pot duce la scăderea drastică a traficului, necesitând ocoluri ce adaugă costuri și întârzieri semnificative. Totodată, blocarea strâmtorii poate produce și creșteri de prețuri ale altor materii prime pentru produsele chimice, dar și ale altor produse derivate din petrol. În plus, bombardamentele asupra unor capacități de producție de petrol și rafinării din zona Golfului pot pune și mai mare presiune pe prețul petrolului”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
În al doilea rând, a adăugat analistul, conflictul afectează transportul de mărfuri – ruta cea mai scurtă pentru comerțul dintre China și Europa fiind prin canalul de Suez. „Dar până acolo navele trebuie să treacă prin golful Aden și Marea Roșie, o zonă care se confruntă cu amenințările rebelilor Houthi, sprijiniți de Iran. Acestea au făcut companiile maritime să ocolească Africa, ceea ce nu face decât să prelungească și mai mult timpii de livrare. Conflictele armate, scumpesc, de asemenea, asigurările necesare pentru mărfuri, combinat cu creșterea prețurilor la petrol, vor conduce la scumpirea transportului”, a explicat analistul.
În ce privește transporturile aeriene, Maioreanu precizează că huburile din Orientul Mijlociu (Dubai/Doha/Abu Dhabi) reprezintă o parte importantă a conectivității globale pe distanțe lungi. „Închiderea spațiului aerian și anularea zborurilor perturbă capacitatea de transport și rețelele dedicate transportului de marfă, ceea ce tinde să crească prețurile transportului aerian și să reducă disponibilitățile pentru transporturi urgente”, a declarat Maioreanu pentru „Adevărul”.
„Pe termen lung, e posibil să vedem pusee inflaționiste”
Pe termen mai lung, opinează analistul, dacă instabilitatea se menține și conflictul se prelungește, e posibil să vedem pusee inflaționiste care vor impacta veniturile disponibile ale populației și vor reduce consumul. „Costurile energiei, dar și creșterile de prețuri la transport, vor fi transferate în prețurile produselor, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla imediat. China este un important importator de energie din Golf, iar Europa este foarte sensibilă la disponibilitatea și prețul gazului/LNG – gaz natural lichefiat, în timp ce Qatarul e unul dintre principalii furnizori, cu 20% din cantitatea de LNG tranzacționată la nivel mondial. Luni, Qatarul a suspendat producția de LNG după ce două capacități de producție au fost atacate de Iran, decizia ducând la creșterea prețului gazului cu 50%. Un șoc energetic legat de strâmtoarea Hormuz dar și de reducerea livrărilor de țiței din zona Golfului poate crește costurile de producție și reduce consumul european, diminuând cererea de produse manufacturate importate”, a explicat Maioreanu.
Toate acestea sunt scenarii ipotetice, a adăugat acesta, precizând că unele dintre ele vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se materializa, în condițiile actuale în care situația din regiune este volatilă și se poate schimba. „Însă realitatea este că în cazul unui conflict prelungit există riscuri majore de perturbare a comerțului și a aprovizionării cu energie”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.
Economiștii: Zona euro este cea mai expusă economie majoră
Economiștii ING consideră însă că Europa este zona în care consecințele macroeconomice ale conflictului din Orientul Mijlociu sunt cele mai severe, „iar momentul nu putea fi mai prost ales”.
„Zona euro ieșea în sfârșit dintr-o lungă perioadă de stagnare, cu semne timide de redresare – însă recent, acestea au fost subminate de noi incertitudini legate de tarife. Acum, regiunea s-ar putea confrunta cu un șoc energetic, pe lângă șocul comercial”, susțin economiștii.
Potrivit acestora, Europa importă practic tot petrolul și o parte semnificativă din GNL, iar o creștere bruscă a prețurilor la energie și, eventual, chiar o întrerupere a aprovizionării cu energie ar putea readuce în memorie criza costurilor energetice de la sfârșitul anului 2021 până în 2023.
„În prezent, există două diferențe importante față de situația de atunci: Europa nu trebuie să se „protejeze” de un singur furnizor important de energie, iar criza prețurilor la petrol survine la sfârșitul iernii, nu la începutul acesteia.
Banca Centrală Europeană se află într-o adevărată dilemă. Inflația serviciilor este încă persistentă, iar un șoc petrolier ar determina creșterea inflației globale – însă perspectivele de creștere se deteriorează simultan sub greutatea combinată a tarifelor, a incertitudinii și, acum, a costurilor energetice. În decembrie, o analiză a BCE a arătat că o creștere de 14% a prețurilor petrolului ar determina o creștere a inflației cu 0,5 puncte procentuale și ar putea reduce creșterea PIB-ului cu 0,1 puncte procentuale. Totuși, acesta ar fi doar efectul asupra prețurilor, nu și efectul asupra întreruperii lanțului de aprovizionare. Având în vedere că amintirile recente ale creșterii inflației sunt încă relativ proaspete, este puțin probabil ca BCE să observe o nouă inflație determinată de prețul petrolului”, consideră economiștii.
Actualitate
Ce a urmărit PNL prin organizarea Congresului. „Calculul echipei Bolojan este că va rămâne la guvernare până în toamnă”
Reales președinte al PNL, Ilie Bolojan le-a cerut disidenților demisia. „Fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în interiorul societății și în această fractură riscăm să cădem cu toți”, avertizează politologul Cristian Pârvulescu.
PNl a avut un nou congres extraordinar, duminică, 21 iunie FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea
Ilie Bolojan, prim-ministrul demis, și-a întărit poziția la conducerea partidului după Congresul PNL de duminică, 21 iunie 2026. Prin modificările aduse statutului partidului, numărul de prim-vicepreședinți s-a redus de la patru la unul și a fost desființat Biroul Executiv, Biroul Permanent Național devenind structura centrală de conducere.
PNL va avea în structura de conducere: președintele, un prim-vicepreședinte și opt vicepreședinți naționali, la care se adaugă opt președinți de organizații județene, care devin vicepreședinți regionali, și trezorierul. Cei opt vicepreședinți regionali vor fi aleși de către Biroul Permanent Național la propunerea președintelui PNL.
Tot în cadrul congresului PNL le-a fost cerută demisia liderilor care s-au situat în tabăra adversă, fiind nominalizați: Adrian Veștea; Lucian Bode, Rareș Bogdan, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Cei cinci au termen, au stabilit în unanimitate participanții la vot, până luni la 12.00 să demisioneze, în caz contrar, Biroul Politic Național va începe procedurile de excludere, invocându-se încălcarea repetată a deciziilor partidului și susținerea unei linii politice diferite de cea stabilită de conducerea PNL.
Liberalii au mai decis, printr-o rezoluție, distanțarea de PSD, excluzând orice coaliție cu social-democrații. Au oferit și o alternativă de compromis, respectiv un pact național de neutralitate parlamentară.
În cazul în care se ajunge la varianta unui guvern minoritar format de PSD, PNL acceptă să nu îl blocheze, dar impune câteva condiții stricte: guvernul minoritar PSD să garanteze implementarea și deblocarea tuturor măsurilor și reformelor restante din PNRR, OCDE și programul SAFE; PSD să se angajeze prin pact că nu va adopta măsuri populiste care să destabilizeze finanțele țării; să păstreze fondurile alocate marilor proiecte de infrastructură și dezvoltare; PSD să își asume guvernarea pe cont propriu sau exclusiv alături de partidele care declară oficial și transparent că vor să facă parte din acel executiv. PNL nu va susține, în schimb, un guvern condus de Adrian Veștea, fost prim-vicepreședinte PNL. Mai mult, orice parlamentar sau membru PNL care va încălca această linie și va vota sau va participa la formarea unui guvern alături de PSD în alte condiții (cum arfi Guvernul Veștea) va fi exclus automat din partid.
Politologul Cristian Pârvulescu, profesor de științe politice, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA București), a descifrat, într-o analiză pentru „Adevărul”, semnificația celor întâmplate duminică la Congresul PNL.
Este un congres al slăbiciunii, nu al forței, susține politologul, explicând că Ilie Bolojan în mod evident își întărește poziția, însă excluderea liderilor care au o altă opinie pe termen lung nu va avea efecte pozitive.
Alegerile anticipate de care se tot pomenește în ultimele zile ar fi, pe de altă parte, un dezastru, este de părere politologul.
„Reziliență României a fost pusă foarte mult la încercare”
Cristian Pârvulescu face o paralelă între congresul din 21 iunie 2026 și cel din 2021, organizat de partid tot în condiții de criză internă, atunci când Klaus Iohannis, președinte în funcție, s-a implicat și a impus o direcție, susținându-l pe Florin Cîțu la conducerea partidului, în defavoarea lui Ludovic Orban.
„Astăzi Bolojan și-a luat revanșa totală asupra acelei direcții. Ceea ce a realizat Klaus Iohannis a fost o stabilitate politică de trei ani. Ceea ce se întâmplă în momentul de față este că România este pe marginea prăpastiei și PNL-ul pare să aibă interesul să o ajute să alunece în ea, pe motiv că ulterior o va ajuta să iasă întărită din această experiență traumatizantă. Doar că reziliența României a fost pusă foarte mult la încercare”, arată politologul.
Contextul nu mai este nici pe departe asemănător. Între timp au apărut efectele războiului hibrid, care au transformat confruntarea politică din România într-un adevărat război civil în care inamicii democrației și ai liniei pro-occidentale sunt singurii câștigători, explică Pârvulescu.
„Între timp, cei care ar fi trebuit să asigure pacea socială se confruntă cu duritate și aruncă vini și fiecare dintre părți este pregătită să colaboreze cu extrema dreaptă. Realitatea este tristă iar congresul PNL nu face decât să o adâncească, pentru că fractura în interiorul PNL este de fapt o fractură în interiorul societății și în această fractură riscăm să cădem cu toții”, atrage atenția politologul.
Contrar exemplelor înaintașilor liberali, „astăzi critica internă de partid nu se mai face în niciun fel, pentru că avem toată această viziune tipică războiului hibrid în care simplificăm totul, în care reducem totul la o luptă cu trădătorii. O neînțelegere a modului în care funcționează democrația”, subliniază Cristian Pârvulescu.
Partidul Național Liberal, care era un partid al diferențelor, al orientărilor ideologice sensibil diferite, astăzi nu mai promovează astfel de abordări, susține politologul:
„Mi-e teamă că fundamentalismul religios a revenit în interiorul PNL cu o forță pe care nu o mai cunoscuse din 2021 încoace, cu riscurile pe care le prezintă. Nu o să fac comentarii suplimentare”.
„Partidul va fi mai slab acum decât era”
Un partid fracturat, cum este în prezent PNL în urma desemnării de către președintele Nicușor Dan a lui Adrian Veștea pentru formarea unui nou cabinet, nu va fi un partid care va putea cere conducerea Guvernului, arată Pârvulescu: „Partidul va fi mai slab acum decât era înainte, în raport cu USR-ul, spre exemplu. (…) Dacă pierd – chiar și cei șapte pe care i-au pus pe listă, dar vor pierde mai mulți -, dacă vor pierde mai mulți parlamentari, riscurile sunt foarte mari. Faptul că o întreagă parte a conducerii care fusese aleasă pe baza principiului autonomiei strategice a nivelurilor locale este îndepărtată din partid nu este o dovadă de coerență, ci din contră, de slăbiciune. Este un congres al slăbiciunii, nu al forței. Sigur, domnul Bolojan își întărește poziția, dar asta (…) nu pare să fie cea mai democratică formă de organizare. Va avea de suferit, evident”.
Pe de altă parte, calculul privind avantajele pe care le-ar putea aduce formațiunii alegerile anticipate, la care face referire gruparea radicală din PNL, ar putea să însemne procente suplimentare, dar o defavoare adusă României.
„Din păcate însă, situația pe care v-am descris-o, alegerile anticipate nu pot decât să împingă România în prăpastie. Nu pot să o ajute să iasă, pentru că nu s-au lămurit o întreagă serie de probleme, iar această criză politică nu a făcut decât să adâncească rănile mai vechi ale politicii românești. Or, faptul că PNL va câștiga, să zicem, 10% în plus, ceea ce este absolut spectaculos, nu va schimba raporturile de forțe, nu va transforma extrema dreaptă într-o formațiune mai slăbită. Și faptul că PNL vrea să reducă lupta politică din România la o luptă între polul de dreapta, la care adaugă USR, și eventual UDMR, și extrema dreapta, nu rezolvă problema. Știți, simplificarea și bi-partizanatul nu rezolvă problema, ci o complică. Ai întotdeauna nevoie de zona mediană”, este de părere politologul.
Adepții radicalismului „pe toată linia” riscă să ne împingă foarte departe, poate chiar dincolo de alegerile parlamentare anticipate, către suspendarea președintelui, mai arată Pârvulescu: „Suntem în plin război hibrid, iar succesul adversarilor României e total. E total pentru că cei care rezistaseră în 2024 au devenit ei înșiși parte a unui mecanism prin care instituțiile fundamentale ale statului sunt puse în discuție”/
Rareș Bogdan atacă dur conducerea PNL în timpul Congresului: „Nu trebuie să devină sluga USR”. Bolojan, un „farseur nepriceput, dar agresiv și încăpățânat”
„Cred că atunci când apar personalități excepționale riscurile sunt imense”
Cu sau fără congres, PNL se scinda, mai spune politologul: „Suntem într-un moment în care situația nu mai ține de Partidul Național Liberal. Este vorba despre România, nu e vorba de Partidul Național Liberal și despre locul pe care îl are Ilie Bolojan în arhitectura politică din România. Personal nu sunt deloc adeptul personalizării politicii. Cred că atunci când apar personalități excepționale riscurile sunt imense. Singurele care pot asigura funcționarea unui stat sunt instituțiile, nu persoanele. În momentul în care persoanele iau locul instituțiilor, riscul este imens. Personalizarea este un simptom al bolii democrației”.
Cabinetului Veștea, pe de altă parte, politologul îi dă și mai puține șanse decât propunerii anterioare – Eugen Tomac premier.
„Rolul acestui congres era tocmai acela de a-i face pe disidenți să se împuțineze, să ducă la scăderea apetitului pentru disidență la mulți reprezentanți ai partidului. Vedeți că războiul acesta se duce și prin sondaje, care încearcă să ne explice că unii câștigă și alții pierd din această confruntare. Sondajele – nu sunt dintre cei care cred că măsoară ceva, ci că fabrică ceva -, ele fabrică opinia publică și au participat masiv la fabricarea acestei confruntări. Întrebarea e: cui îi folosește? Nici președintelui, nici partidelor democratice. Atunci cui?”, întreabă politologul.
Deși întrebarea PNL – Dar de ce PSD a votat moțiunea de cenzură? – este justificată, fiind momentul declanșator al crizei, lucrurile nu mai pot fi schimbate. „Poate pentru că politicile de austeritate au creat atât de multă ostilitate în România profundă încât erau foarte greu de apărat? Poate că existau și alte alternative pentru rezolvarea problemelor bugetare decât tăierile? Nu știu dacă astea sunt simple întrebări retorice, dar oricum, acum suntem într-un alt moment. L-am depășit. PSD a făcut erori fundamentale, evident, o să le plătească la alegeri, dar până atunci România are nevoie de un guvern și acest guvern nu va mai putea fi condus de Ilie Bolojan, o spun și aliații săi din UDMR. Și atunci unde ajungem?”, mai întreabă Pârvulescu, subliniind că un PNL slăbit nu va mai putea propune un prim-ministru.
„Va accepta un guvern tehnocrat, pe care n-a vrut să-l accepte în prima fază a negocierilor? Nu-mi dau seama ce se va întâmpla, nu știu ce se va întâmpla cu Guvernul Veștea, rațiunea ne spune că șansele sale sunt reduse, deși inițial nu păreau așa, mai reduse decât ale lui Eugen Tomac, pentru simplul motiv că toată această punere în scenă, toată această scenografie, urmărește să-i facă pe cei care ar fi susținut un guvern Veștea să n-o mai facă”, a mai spus politologul.
Alegerile anticipate „sunt în mod clar anunțul unui dezastru”, a mai opinat politologul, subliniind că doar „optuzitatea și radicalismul liderilor politici” ne obligă să ajungem acolo.
Pe de altă parte, lupta de pe scena politică de astăzi nu mai este doar o luptă între partide, ci una împotriva instituțiilor, susține Cristian Pârvulescu, numind Instituția Prezidențială drept instituția atacată, și pe președintele Nicușor Dan, iar totul se întâmplă „spre satisfacția adversarilor României”.
Profesorul de științe politice a amintit și acuzațiile care i-au fost aduse președintelui Nicușor Dan că ar fi devenit pro-MAGA, acesta atrăgând atenția că PNL tocmai a confirmat în poziția de secretar general „un domn cunoscut pentru pozițiile sale pro-trumpiste și pro-MAGA”. „Nu știu dacă a devenit sau nu Nicușor Dan pro-MAGA, dar știm absolut sigur că domnul Sighiartău este acolo și a asumat întotdeauna aceste poziții. Revine după 5 ani în poziția în care, în urma negocierilor, oricum într-o atmosferă anti-Iohannis făcută de Ludovic Orban, a reușit să mobilizeze grupările radical-fundamentalist-religioase din fostul PDL în favoarea lui Ludovic Orban. Unde este tradiția liberală? Unde sunt grupările care au făcut posibilă unirea României și apoi România Mare cu idei progresiste venite din vestul Europei? Despre ce vorbim oare când spunem că partidul este sub atac? Nu. Partidul este cel care atacă, nu este sub atac. Atacă și atacă direct, nu? Refuzând categoric să accepte arbitrajul prezidențial, încercând să impună un guvern și, de ce nu, alegeri anticipate pe care văd că le anunță toată lumea cu satisfacție, urmând ca alegerile anticipate să transforme PNL-ul dintr-un partid marginal într-un partid central doar prin simplele operațiuni de manipulare a opiniei”, a mai comentat Pârvulescu.
„Austeritatea nu este o ideologie”
Întrebat dacă prin congresul PNL de duminică, 21 iunie, se marchează începutul unei repoziționări strategice a PNL pentru următorii ani sau este, în primul rând, o reacție la actuala criză politică, politologul a arătat nu vorbim despre viziuni ideologice, în afară de așa-numitul pol de dreapta, prin urmare nici de repoziționări. „Austeritatea nu este o ideologie”, a spus politologul. „Polul de dreapta, care merge pe ideea susținerii austerității cu orice preț, mai degrabă din motive religioase, pentru că oamenii trebuie să sufere pentru a putea fi mântuiți de Dumnezeu, decât prin motive economice solide, nu e o ideologie”, a subliniat Pârvulescu.
Crin Antonescu, dezamăgire maximă după Congresul PNL: „Nu am văzut niciodată ceva mai potrivit cu termenul «trădare»”
Vorbind, în altă ordine de idei, despre posibilitatea ca parlamentul să voteze un nou guvern, politologul a indicat că „săptămâna viitoare (n. red. care începe luni, 22 iunie) nu sunt condiții pentru a avea o astfel de situație”. În plus, „calculul echipei Bolojan este că va rămâne la guvernare până în toamna acestui an”, chiar dacă presa vorbește despre un vot de învestitură, luni, în parlament.
„Punctul de vedere se exprimă în interiorul partidului și după aceea te supui majorității”
Analistul politic Cristian Hrițuc a intuit, într-o discuție cu „Adevărul”, purtată anterior congresului PNL, poziționarea formațiunii în ofensivă.
„PNL intră în ofensivă, eu am mai spus și acum, și la guvernul Tomac, în primele zile, se vede că există o coordonare între PNL, USR și UDMR. Ceea ce, ca joc politic, este perfect normal și de înțeles în situația în care au fost ei. Iar acum vedem încă o dată că există o coordonare. Și propunerea cu PNL, USR, UDMR să propună un guvern minoritar sau varianta cealaltă, PSD să-și facă un guvern minoritar, arată că deja cele trei partide sunt în ofensivă și vor pune presiune atât pe președinte, cât și pe Grindeanu, care în ultima vreme a dispărut din spațiul public”, a spus analistul.
Pe de altă parte, analistul politic a arătat că, în opinia sa, încălcarea statutului partidului, cu atât mai mult cu cât există varianta dezbaterii în forurile interne, este firesc să fie sancționată.
Statutul unui partid este asemeni Constituției pentru noi toți, adică „legea fundamentală a partidului, care prevede și organizarea lui internă, și ierarhia, și regulile de funcționare”, a punctat analistul politic, or sancțiunile pentru încălcarea lui, stabilite de către PNL, nu pot fi considerate drastice.
„Și eu pot veni să spun așa: dacă tu, partid, nu îți respecți legea ta fundamentală, cum poți să dai încredere cetățenilor că vei respecta celelalte legi? De multe ori s-a uitat de statut, s-au închis ochii și tot așa. Și de aceea nu mi se par deloc drastice. Și aici ar trebui să se ducă un pic în istorie să citească membrii PNL și alții. Era o regulă în PDL impusă de Vasile Blaga, regula celor 3D. Era dezbatere. În cadrul dezbaterii îți poți afirma punctul de vedere. Se supune la vot decizia, decizia se ia în funcție de ce a votat tabăra majoritară, iar după aceea toată lumea trebuie să respecte și să intre în format de disciplină decizia, pentru că vorbim de interesul partidului, nu de interesul lui Veștea, persoană fizică, sau a nu știu cui”, a mai spus Hrițuc.
Actualitate
Bătălii electorale pe toate fronturile. Târg luat cu asalt de Călin Georgescu. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”| REPORTAJ
Agitație în cel mai mare târg de săptămână din județul Olt, locul în care se adună, duminică de duminică, zeci de mii de oameni. Călin Georgescu a făcut, la prima oră, turul târgului, cei din staff anunțându-i pe simpatizanți că următoarea oprire este mânăstirea.
Vizita lui Călin Georgescu a scos din rutina obișnuită târgul oltean FOTO: Alina Mitran
Duminică, 21 iunie 2026, zi de târg la Osica de Sus, în județul Olt. Zeci de mii de oameni care vin, unii, săptămână de săptămână au fost martori (cei mai mulți), dar și participanți (o bună parte), la evenimentul care a scos târgul din cursul firesc. Cu două zile înainte, pe rețelele de socializare s-a anunțat că va fi prezent, începând cu ora 7.30, Călin Georgescu, vestea fiind răspândită masiv de membri și simpatizanți ai AUR.
Călin Georgescu a făcut fotografii și a vorbit doar cu cine a trecut de pază FOTO: Alina Mitran
„Din respect și iubire” pentru țăranii români, a postat chiar Călin Georgescu pe Facebook, a fost ales locul greu de concurat, având în vedere afluența. Din strategie pură, s-a desprins din discuțiile între cei care au organizat în Olt vizita, vor fi vizate în următoarea perioadă toate piețele și târgurile mari din rural.
„Dar porțile astea nu se deschid? Să deschidem porțile!”
Târgul din Osica de Sus, unul cu o vechime de zeci de ani, și cu cel mai mare vad, adună săptămânal zeci de mii de participanți. Într-o duminică tranzitează localitatea, doar pentru târg, mii de autovehicule, potrivit autorităților locale. Se stă atât la intrare cât și la ieșire cu zecile de minute, este blocaj „ca pe drumul spre munte”, așa că cine a vrut să scape de acest calvar s-a trezit de dimineață.
Simpatizanții lui Călin Georgescu, și din localitate, dar și de la nivel județean, s-au întâlnit la una dintre intrările în târg, așteptând „joncțiunea” cu staff-ul oaspetelui. O bunică este însoțită de două dintre nepoțele (din discuții a reieșit că fetele mai au acasă o soră de doar câteva luni), toate trei îmbrăcate în alb, dar și de tatăl copilelor, toți din localitate sau din zonă. Bunica a pregătit și o pâine tradițiională, pe care o ține învelită într-un prosop țesut, cu motive tradiționale.
Tot în apropiere, este un cuplu de-abia sosit, domnul fiind preocupat să scoată cartea semnată de Călin Georgescu, pentru autograf. Mai mulți bărbați, veniți de la Slatina, și aceștia implicați în eveniment, vor să știe dacă este totul pus la punct. Se sună, se vorbește, în cele din urmă ajunge la intrare și Daniel Petrescu, fost consilier PMP din județul Argeș, cel care își declară admirația pentru ce a văzut. „De ce să nu cumpărăm, oameni buni, de la producători? De ce să nu venim trei-patru cu o mașină și să ne luăm de aici tot ce avem nevoie?”, opinează Petrescu. Doar că oamenii din „fan-club” nu au venit să cumpere, ci s-au plimbat, au scandat și au plecat acolo unde i-au îndreptat liderii.
Oamenii au găsit o scurtătură pentru a ajunge în preajma fostului candidat FOTO: Alina Mitran
Între timp, la câțiva metri de primii sosiți, se mai formează un grup. Femeile sunt îmbrăcate în cămăși stilizate, tip ie, s-au adus și flori. Vin apoi și bărbați în costume populare, „sunt din Maramureș, i-am mai văzut și în alte locuri”, se comentează în apropriere.
Se apropie ora anunțată pentru sosirea lui Georgescu, 7.30, iar spiritele încep să se agite. E deschisă doar poarta mică a târgului, iar cineva consideră că e prea puțin. „Dar porțile astea mari nu se deschid? Să deschidem porțile!”, se naște o idee.
Nu mult mai târziu află că nu mai e nevoie, pentru că oaspetele e deja la intrarea opusă, așa că simpatizanții se pun în mișcare și traversează târgul, să-i iasă în întâmpinare.
Și mai multă lume așteaptă la cealaltă intrare.
Oamenii tind să dea buzna, e nevoie ca organizatorii să intervină și să-i roage să lase liber spațiul din mijloc. „Culoar-culoar-culoar, culoar aicea, să treacă!”, se aude o voce impunătoare în momentul în care ajung două mașini, în cea de-a doua fiind chiar Călin Georgescu.
Din boxe se aud melodiile bine-cunoscute admiratorilor lui Călin Georgescu. Sunt întrerupte la un moment dat și înlocuite cu marșul de întâmpinare (interpretat de fanfară, la ceremoniile oficiale, în momentul în care persoanele oficiale trec în revistă garda de onoare) în momentul în care Georgescu coboară din mașină și își începe baia de mulțime, flancat de badyguarzi.
Oamenii nu mai țin cont de instrucțiuni și dau buzna să-l vadă pe „președintele ales” de aproape, să-i strângă mâna, să-i smulgă un autograf sau măcar să-l atingă.
Se înaintează extrem de greu, strada pare mult prea strâmtă, iar cei de pe partea dreaptă, pe sensul de intrare în târg, se trezesc aproape azvârliți peste gardul mic ce desparte carosabilul de trotuar. „Dar stați, oameni buni, că nu dau turcii!”, se încearcă temperarea mulțimii.
Cei care au reușit să iasă din îmbulzeală se felicită, pentru că găsesc rapid o scurtătură și ajung chiar în fața alaiului.
Vizita lui Călin Georgescu a scos din rutina obișnuită târgul oltean FOTO: Alina Mitran
„Băi, dărâmăm marfa la oamenii ăștia, noi n-am venit aicea…”, încearcă organizatorii să tempereze valul, în timp ce mulțimea pătrunde pe aleea din sectorul rezervat producătorilor de mobilă.
„Ce să stai acolo, că parcă e Oltul, te ia cu totul!”, mărturisesc oamenii care reușesc să se dea deoparte.
Oamenii din alai filmează, transmit live pe rețelele de socializare, cei de pe margine, la fel, doar ici și colo se mai trezește câte cineva din „povestea greșită”. „Da’ ce rege e ăsta, domnule, de a dat nebunia asta în toată lumea?”, se aude de undeva. „Dacă nu știți, măcar să tăceți din gură!”, e omul redus rapid la tăcere.
Cine îl ajută pe Călin Georgescu să rămână în cărți
„L-am văzut. Ce l-am văzut, am dat mâna cu el, că m-au băgat în față, au zis – Uitați, domn’ președinte, o bunicuță care vrea să vă cunoască!”, povestește mândră o femeie care se declară mulțumită de ziua de târg. „Nu mă gândeam eu pe cine întâlnesc, dar dacă a fost să fie…”, mai spune femeia.
O simpatizantă mai mult decât vocală FOTO: Alina Mitran
Valul merge mai departe și „calcă totul în picioare”. „Să fiu al dracu’ dacă am vândut ceva! Acu’ mi-au și dat din astea jos!”, se plâng unii comercianți, în timp ce mulțimea înaintează pe aleile care, practic, înconjoară târgul. „Să nu pierdem copilu’, cu ochii la Călin al nostru!”, îi spune un bărbat soției sale, ambii urmărind cu privirea un copil.
„La sapă, bă, la sapă!”/„Lasă, că unii mai muncim și cu capu’!”
„Căline, Căline, poporul e cu tine!”, „Turul doi înapoi!”, „Să plece hoții, să vină patrioții!” și alte sloganuri sunt rostite din când în când de oamenii care dau tonul, iar mulțimea le repetă ca un ecou.
Uneori se aud de pe margine și replici potrivnice. „La sapă, bă, la sapă, ce produceți voi?!”, îndeamnă mulțimea un cetățean. „Lasă-i, că oricât le-ai arăta, n-ai cu cine. Ei cu al lor, cu trădătorul”, sunt replici împăciuitoare. „Lasă, că unii muncim și cu capu’, trebuie să ducă și înainte cineva România asta!”, rostește o tânără care și-a așezat pe umeri, ca un șal, steagul tricolor.
Mulți vizitatori s-au dumirit târziu ce a stricat rutina în târgul oltean FOTo: Alina Mitran
După aproximativ o oră și jumătate de mers în pas de melc, în care Călin Georgescu are ocazia să vorbească doar cu cei care își fac loc în mijloc, nicidecum cu producători sau comercianți care își văd de standuri, alaiul se îndreaptă spre poarta pe care a intrat.
Se mai face, la ieșirea din târg, un popas și în sectorul de animale, unde comercianții își vând animalele din mașini (sectorul, oficial, nu ar trebui să existe, fiind interzis accesul cu animalele vii în târguri și oboare în tot județul).
Declarații la televiziunea care l-a însoțit pe tot parcursul vizitei FOTO: Alina Mitran
Aici Călin Georgescu reușește să se apropie de câteva mașini, schimbă vorbe cu proprietarii, după care se oprește să stea de vorbă cu o jurnalista de la Realitatea Plus, care nu s-a dezlipit în tot acest timp de fostul candidat la președinție.
Makaveli, reținut după ce a fost ridicat de mascați într-un dosar de evaziune fiscală. Influencerului i s-a făcut rău la audieri
După aproximativ două ore, cu soarele deasupra, care s-a ridicat și deja arde, staff-ul decide să se încheie vizita, așa că se anunță următoarea oprire: Mânăstirea Brâncoveni.
„Asta este, mergem la Brâncoveni. Când s-o termina acolo, dacă nu se închide târgul, trec și fac și cumpărături”, rostește o femeie care parcă nu vrea să renunțe atât de ușor să ajungă și mai aproape de Călin Georgescu.
Fanii lui Călin Georgescu au venit cu recuzita pregătită FOTO: Alina Mitran
Alaiul, care între timp s-a subțiat mult, îl părăsește pe fostul candidat la poarta curții în care au fost parcate mașinile. Oamenii care au venit de departe să-l vadă pe Călin Georgescu ezită să încheie live-ul și mai filmează și după ce poarta se închide. Câțiva se orientează să-și găsească mașinile și să pornească spre Mânăstirea Brâncoveni, unde s-a anunțat că va merge pentru a participa la slujbă.
Îmbulzeală generală pe tot parcursul vizitei FOTO: Alina Mitran
„Gata, bă, s-a terminat circul! Poate vin oamenii să și cumpere”, își tot fac comercianții speranțe, deși s-a făcut 10.00 și ziua de târg se cam apropie de sfârșit.
Actualitate
La ce trebuie să fie atentă România în timpul negocierilor dintre UE și Rusia. „Riscă să producă un nou Donbas”
Negocierile
UE-Rusia bat la ușă, iar mizele sunt uriașe pentru București.
Expertul de la Oxford, Corneliu Bjola, dezvăluie liniile roșii pe
care România trebuie să le impună UE în fața Rusiei.
Macron, Putin, Merkel și Zelenski în timpul negocierilor de pace de la Paris. FOTO EPA-EFE
Negocierile
dintre europeni și Rusia, în dosarul ucrainean, ar putea începe în
viitorul apropiat, deși liderii europeni nu s-au înțeles încă în
privința numelui celui care va reprezenta UE. Surse ale Politico
vorbesc despre faptul că liderii celor mai importante state din UE,
președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul german,
Friedrich Merz, s-ar opune ca președintele Consiliului European,
António Costa, să preia inițiativa. Deși Franța și Germania au
început discuțiile cu Moscova pe cont propriu, acum cei doi
contraatacă și spun că Bruxelles-ul nu ar trebui să se grăbească.
În
același timp, statele de pe flancul estic al NATO, inclusiv România,
privesc cu anumite rezerve amestecate cu teamă viitoarele discuții
ale UE cu Rusia. Ca de fiecare dată în astfel de momente, planează anumite suspiciuni că cei mari ar putea face concesii pe seama celor mici. Minsk 1 și Minsk 2, acordurile semnate de Franța și Germania cu Federația Rusă, sunt doar cele mai recente exemple în care est-europenii consideră că cele două puteri europene ar fi putut da dovada de mai multă fermitate în negocierile cu Moscova și că acest lucru ar fi putut preveni invadarea Ucrainei.
Dincolo de neînțelegerile dintre statele europene în privința
acestui dosar, presa a vehiculat o serie de nume pentru viitorul
negociator european. Lideri de calibru precum Angela Merkel sau Mario
Draghi au apărut pe o listă care cuprinde mai multe opțiuni.
Politologul
Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, este director al Oxford
Digital Diplomacy Research Group.
Într-o analiză pentru „Adevărul”,
Bjola vorbește despre liniile roșii pe care ar trebui să le impună
Bucureștiul și celelalte capitale est-europene, dar și despre
mesajul pe care acestea ar trebui să-l transmită Bruxelles-ului
înaintea negocierilor cu Moscova.
Mario Draghi, profilul ideal pentru negocierea cu Rusia
În
opinia lui Corneliu Bjola, fostul șef al Băncii Centrale Europene
și ex-premier al Italiei, Mario Draghi, ar fi cel mai potrivit să-i
reprezinte pe europeni în discuțiile cu Rusia. Corneliu Bjola
remarcă și faptul că în interiorul UE nu există încă un
consens că un stat de pe flancul nordic ar trebui să dea tonul
negocierii.
„Mario
Draghi mi se pare, cred, cel mai apropiat de profilul de care Europa
are astăzi nevoie. El este perceput ca un european convins, cu un
discurs consecvent în favoarea integrării aprofundate și chiar a
unei „federalizări pragmatice” a UE, dar nu este asociat cu
epoca dependenței energetice față de Rusia sau cu aranjamente
sulfuroase de tipul Nord Stream. Draghi a dovedit, în criza euro, că
poate lua decizii extrem de dificile și creative. Celebrul „whatever
it takes” a combinat disciplina financiară cu capacitatea de a
construi pachete complexe, acceptabile pentru Nord și Sud
deopotrivă. Aceste calități sunt esențiale într-o negociere care
nu va privi doar trasarea unor lines de demarcație sau încetarea
ostilităților, ci și reconstrucția Ucrainei, arhitectura viitoare
a sancțiunilor, ordinea energetică europeană și, nu în ultimul
rând, garanțiile de securitate pentru Europa în ansamblu”, este
poziția lui Corneliu Bjola.
Miza strategică a României pe Flancul Estic al NATO
Pentru
România și celelalte țăril situate pe flancul de Est al NATO, negocierile
ce vor urma cu Federația Rusă sunt extrem de importante. Corneliu
Bjola crede că Bucureștiul trebuie să transmită un mesaj clar
liderilor europeni, pentru ca aceștia să țină cont, atunci când
vor avea loc discuțiile, și de poziția României și a țărilor
din regiune. Politologul român nu crede că Bruxelles-ul va
sacrifica interesele est-europenilor pentru a face concesii majore
Moscovei, dar îndeamnă la prudență și la acțiune.
„Dacă
viitorul negociator european s-ar consulta cu statele membre înainte
de a începe discuțiile, mesajul României ar trebui să fie clar
și, în același timp, lucid cu privire la propriile limite. Ca stat
de frontieră al NATO și al UE, aflat direct la Marea Neagră,
România are un interes vital ca orice arhitectură de pace să nu
legitimeze anexări teritoriale prin forță și să nu producă un
„nou Donbas” permanent, un conflict înghețat la câteva sute de
kilometri de granițele sale”, spune Bjola.
UE anunță negocieri cu Rusia, iar vechea spaimă revine în Est. Avertisment pentru România: „Există motive de îngrijorare”
Pericolul unui conflict înghețat la Marea Neagră și vulnerabilitatea regiunii
România
și statele din zonă ar trebui, mai spune acesta, să țină cont de
faptul că, fără o Ucraina puternică, securitatea în bazinul
Mării Negre va fi mereu problematică. Asta înseamnă că orice
acord care ar face mari concesii Rusiei ar vulnerabiliza țările din
zonă.
„Securitatea
Ucrainei este inseparabilă de securitatea Mării Negre și de
stabilitatea Republicii Moldova, iar acest lucru trebuie spus
răspicat: un acord care lasă Rusiei libertatea de a menține,
amplifica sau repoziționa capacități militare ofensive în
regiune, inclusiv sisteme care ar controla spațiul aerian și
maritim, ar fi un acord împotriva intereselor României”, mai
afirmă expertul.
Corneliu Bjola crede că UE trebuie să dea dovadă de fermitate cu Rusia. FOTO: Arhivă personală
În
același timp, Corneliu Bjola consideră că România și celelalte
state de pe flancul estic ar trebui să își susțină punctul de
vedere cu tărie la Bruxelles și în marile cancelarii europene.
Problema ar fi, în viziunea expertului, că Bucureștiul a fost mult
prea preocupat în ultimul timp să intre în grațiile
Washingtonului, fără a participa efectiv la inițiativele europene.
Această abordare reprezintă o provocare importantă pentru
administrația de la București, condusă de președintele Nicușor
Dan.
„România
ar trebui, de asemenea, să insiste ca orice calendar de ridicare a
sancțiunilor să fie strict condiționat de retragerea treptată și
verificabilă a trupelor ruse și de respectarea clauzelor de
securitate ale acordului de pace, nu de simple declarații politice
ale Moscovei. Din păcate, însă, trebuie spus că, în ultimul an,
politica externă a Bucureștiului a fost centrată aproape exclusiv
pe menținerea unei relații asimetrice și fără rezultate cu
administrația Trump, chiar cu prețul absenței din formatele
europene relevante, precum Weimar Plus sau inițiativele de
securitate europeană, einschließlich propunerea franceză privind
extinderea umbrelei nucleare.
Cum se poate apăra România pe mare. „Trebuie să avem tot pachetul: și legea, și oamenii, și mijloacele tehnice, și instituțiile pregătite să apere țara”
Trebuie
spus însă că, spre deosebire de Budapesta lui Viktor Orbán,
România nu a blocat inițiative europene majore, ceea ce este în
sine un lucru pozitiv, dar nici nu a contribuit în mod decisiv la
definirea lor și a ezitat să se asocieze unor proiecte europene mai
ambițioase. În aceste condiții, cel mai util lucru pe care îl
poate face Bucureștiul, pe termen scurt, este să nu blocheze
soluțiile constructive și să își recapete treptat credibilitatea
participând activ, nu doar formal, la procesul de definire a
pozițiilor comune europene”, explică Bjola.
Scenarii de pace pentru Ucraina: Condițiile ridicării graduale a sancțiunilor
În
ceea ce privește un compromis cu Federația Rusă, europenii ar
trebui să traseze anumite linii roșii, susține Corneliu Bjola. Un
astfel de compromis, dacă va exista, ar fi de dorit să fie mai
degrabă în termeni de calendar și de mecanisme, nu în termeni de
principii, mai spune Bjola.
„Se
pot imagina formule graduale de ridicare a unei părți din
sancțiuni, în măsura în care Rusia își retrage treptat trupele,
respectă un regim de demilitarizare convenit și acceptă un grad
înalt de transparență militară. Se pot discuta, de asemenea,
aranjamente de securitate pentru Ucraina, de la un sistem de garanții
bilaterale și multilaterale, apropiat de un NATO-light, până
la o variantă europeană de securitate colectivă. În ceea ce
privește teritoriile ocupate, pot fi explorate formule temporare de
administrare sub egida ONU sau a unei misiuni internaționale, dar
numai dacă acestea sunt acceptate de societatea ucraineană și sunt
concepute ca o etapă către restabilirea unei păci durabile în
Ucraina și în regiunea Mării Negre, nu ca o soluție permanentă
de înghețare a conflictului”, încheie Corneliu Bjola.
-
Breakingacum 2 zileCasa Albă a postat un nou meme controversat cu Trump: „Noi chiar am salvat America înainte de GTA 6”
-
Breakingacum 2 zileSingurul palat bizantin din Grecia s-a redeschis
-
Breakingacum o ziTOP 10 | Țări de vizitat în prima vacanță singur, dacă tocmai te-ai despărțit de partenerul de viață
-
Breakingacum o ziRăzboi în Ucraina, ziua 1.578. Ucrainenii au lovit tocmai în Siberia, rușii răspund cu un atac asupra orașului Harkov
-
Actualitateacum 2 zile
Interzicerea rețelelor sociale pentru adolescenți „nu rezolvă problemele tinerilor”. Vlad Zaha: „Ar fi mai util ca UE să tragă la răspundere platformele”
-
Actualitateacum 3 zile
Un nou capitol în războiul digital global. Cum au descoperit hackerii o „ușă din spate” către locuințele americanilor
-
Actualitateacum 3 zile
Raliul Clujului schimbă traseele mijloacelor de transport din „capitala” Ardealului. Zonele unde au fost impuse restricții de circulație
-
Actualitateacum 2 zile
Crimă oribilă în Giurgiu. Un bărbat și-a înjunghiat în gât prietenul, după o ceartă